BusinessMagazin

Tag: mall

  • Doar în România: o primărie din Bucureşti se mută în mall

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii instituţiei, clădirea în care a funcţionat până acum Aparatul de Specialitate al Primarului Sectorului 4 va întra într-un amplu şi necesar proces de consolidare şi extindere. Măsura este una temporară, valabilă până la finalizarea lucrărilor de modernizare, se precizează în comunicat. Noul sediu al Administraţiei Locale a fost stabilit în urma unei licitaţii, al cărei câştigător a solicitat cel mai mic preţ pentru plata chiriei, spun reprezentanţii instituţiei. 

     

  • O primărie din Bucureşti se mută în mall. Care sunt motivele

    Începând de marţi, patru iulie a.c., Autoritatea Locală a Sectorului 4 al Municipiului Bucureşti nu îşi  va  mai desfăşura activitatea în imobilul din bulevardul George Coşbuc, nr. 6-16, ci va funcţiona într-un sediu provizoriu, în cadrul Complexului Comercial Grand Arena, situat pe bulevardul Metalurgiei, nr. 12.

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii instituţiei, clădirea în care a funcţionat până acum Aparatul de Specialitate al Primarului Sectorului 4 va întra într-un amplu şi necesar proces de consolidare şi extindere. Măsura este una temporară, valabilă până la finalizarea lucrărilor de modernizare, se precizează în comunicat. Noul sediu al Administraţiei Locale a fost stabilit în urma unei licitaţii, al cărei câştigător a solicitat cel mai mic preţ pentru plata chiriei, spun reprezentanţii instituţiei. 

     

  • Oraşul în care poţi cumpăra un mall cu 1.000 de dolari

    Numele oraşului Detroit este sinonim cu unul dintre cele mai mari declinuri din istoria recentă a Statelor Unite, ajungând dintr-un centru industrial şi un oraş prosper un peisaj abandonat, falimentar, cu probleme sociale şi imobiliare atât de mari că şi-a pierdut masiv din locuitori.
     
    Ideea din spatele programului Better Buildings, Better Blocks, un program low-cost (un seminar de trei luni costă 100 de dolari), este să îi înveţe pe rezidenţii locali să investească în proprietăţi şi să lucreze în real estate. Proiectul, condus de un avocat din real estate, Chase Cantrell, a primit unul dintre cele 33 de premii finanţate prin Knight Cities Challenge.  
     
    ”Este uşor să simţi că oamenii se mută înapoi din suburbii şi beneficiază de asta, iar noi, care am locuit aici de decenii, nu primim nimic”, a spus Cantrell. Avocatul, născut în Detroit, a început proiectul pentru a învăţa rezidenţii să profite totuşi din haosul actual, să scrie un plan de afaceri şi să înceapă să investească în real estate.
     

  • Ce soluţii au mall-urile împotriva extincţiei

    Problema este una de actualitate în SUA, unde magazinele fizice pierd de multe ori lupta cu concurenţii lor online, astfel încât diverşi retaileri se văd nevoiţi să închidă multe dintre unităţile lor, ceea ce afectează şi mallurile, arătând că s-au construit prea multe astfel de centre comerciale pentru nevoile actuale ale publicului. Pentru proprietarii de malluri, scrie Wall Street Journal, nu a mai rămas decât soluţia demolării ori a transformării în ceva care să atragă totuşi clienţi. 

    Prima soluţie a fost aplicată în cazul City Center Mall din Columbus, Ohio, cândva foarte căutat şi unde se ţineau chiar şi concerte ale unor trupe la modă, acesta fiind demolat şi păstrându-se doar parcarea subterană. Pe locul său se află în prezent un parc, cu loc pentru spectacole, cafenele, un carusel şi terenuri de bocce (joc italian cu bile de lemn), care a atras însă dezvoltatori rezidenţiali şi de birouri în jurul lui.

    Alte malluri completează spaţiile rămase fără chiriaşi cu biserici, şcoli şi firme, soluţiile aplicate vizând însă reducerea componentei de retail. Fairline Town Center din Dearborn, Michigan, spre exemplu, a convins compania Ford să devină cel mai mare chiriaş al său, ceea ce s-a dovedit a fi de bun augur pentru restaurantele şi magazinele rămase. Sunt şi proprietari de malluri care decid să le transforme în aşa-numite ”lifestyle centers“ cu apartamente, cinematografe, magazine alimentare, cabinete medicale şi alte facilităţi, acordând mai puţin spaţiu altor tipuri de magazine, cum ar fi cele de modă.

  • Tranzacţie gigant pe piaţa imobiliară. Antreprenorul Iulian Dascălu a vândut 50% din mallurile grupului Iulius

    Parteneriatul va face ca cele două entităţi să deţină, în proporţie de 50% fiecare, părţile aferente din Iulius Mall Iaşi, Iulius Mall Timişoara, Iulius Mall Cluj şi Iulius Mall Suceava.

    Atterbury Europe este o companie europeană de investiţii imobiliare, ce pune accent pe co-investirea alături de parteneri locali care sunt lideri în jurisdicţiile lor. România reprezintă cea de-a treia jurisdicţie de investiţii pentru Atterbury Europe, după achiziţiile derulate în Serbia şi Cipru.

    Acordul dintre Iulius şi Atterbury Europe vizează noi dezvoltări imobiliare în România, după cum spun reprezentanţii Iulius.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • Câţi bani au făcut anul acesta magazinele din mallul AFI Cotroceni

    AFI Europa România a înregistrat un venit operaţional net (NOI) din activele sale generatoare de venit din România de 12,2 milioane de euro, în creştere cu 12,7% comparativ cu perioada similară din 2016. AFI Cotroceni, cel mai mare şi de succes centru comercial din România, a avut un venit operaţional net (NOI) de 8,3 milioane de euro în T1 2017, obţinând rezultate mai mari cu 2,4% faţă de cele înregistrate în T1 2016. 
     
    În prezent, AFI Cotroceni este în proces de finalizare a lucrărilor de extindere prin intermediul cărora suprafaţa închiriabilă totală a centrului comercial va creşte cu 6.500 de metri pătraţi (GLA). Acest nou spaţiu va găzdui în principal brand-ul de fashion Peek&Cloppenburg (P&C), care va deschide un magazin de 5.200 metri pătraţi. În urma lucrărilor de extindere, AFI Cotroceni va avea o suprafaţă închiriabilă totală de aproape 90.000 metri pătraţi.
    Rezultatele AFI Ploieşti continuă să înregistreze creşteri semnificative pentru toţi parametrii. Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) s-au apreciat cu peste 12% în T1, în timp ce numărul vizitatorilor din centrul comercial a crescut cu 7%. De asemenea, venitul operaţional net (NOI) a crescut cu 16% în primele trei luni ale anului curent, faţă de perioada similară din 2016, atingând o valoare de 1,2 milioane de euro.  Gradul actual de ocupare a centrului comercial din Ploieşti este de 99%.
    Gradul de ocupare al AFI Park, proiectul de birouri clasa A, care însumează o suprafaţă închiriabilă de 70.000 de metri pătraţi, este de aproape 100%. 
     
    “Rezultatele financiare excelente şi ritmul permanent de dezvoltare economică din România ne oferă ocazia de a ne continua şi extinde proiectele aflate în derulare şi de a investi în unele noi. Este cazul proiectului de 60.000 de metri pătraţi din centrul Braşovului, AFI Braşov – care include un centru comercial şi un proiect de birouri; al celui de 56.000 de metri pătraţi de spatii de birouri clasa A AFI Tech Park din Bulevardul Progresului din Bucureşti şi al primului proiect rezidenţial dezvoltat de AFI Europa România –  AFI City situat pe Bulevardul Bucureştii Noi. De asemenea, continuăm să ne menţinem interesul de a sesiza şi da curs oportunităţilor, fie că va fi vorba despre dezvoltarea de noi centre comerciale sau de proiecte de centre de birouri”, a declarat David Hay, CEO al AFI Europe România.  
    “AFI Properties”, compania mamă a AFI Europe, a publicat rezultatele financiare pentru T1 2017, obţinând un venit operaţional net (NOI) de 21 de milioane de euro, cu 2,5% mai mare decât valoarea înregistrată anul trecut. 
     
    Valoarea totală a activelor AFI Properties este de 1,75 miliarde de euro. Compania deţine 450.000 de metri pătraţi de proprietăţi comerciale.
     
    AFI Properties, prin subsidiarele sale, are în curs de dezvoltare 120.000 de metri pătraţi de proiecte comerciale, care includ: 5 clădiri noi de birouri şi centrul comercial AFI Braşov, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 45.000 metri pătraţi (situat în Braşov, România), pe lângă cele 824 de unităţi rezidenţiale din Serbia, Polonia, Letonia şi Republica Cehă.
     

  • VEM Proiect Lightining: „Iluminatul comercial devine principalul driver de business în 2017”

    „Ca urmare a reconfigurării producţiei şi a investiţiilor de pe peste 300.000 euro realizate în ultima perioadă, am reuşit să creştem foarte mult zona de business dedicată iluminatului comercial. Anul trecut un sfert din cifra de afaceri a fost realizată de acest segment, asta în condiţiile în care în 2015 nivelul a fost de 15% din business. Astfel, avem toate premisele să considerăm că iluminatul comercial devine principalul driver de business în 2017”, declară Viorel Niculae, administrator al VEM Proiect Lighting.

    Sectorul de iluminat comercial are în vedere spaţiile interioare din zona de retail (mic, mediu, hypemarket-uri şi mall-uri), cât şi zona de prezentare a produselor – vitrinele. „Foarte puţini ştiu că iluminatul spaţiilor comerciale este un element esenţial în opţiunea de achiziţie a clienţilor. Studiile privind comportamentul consumatorilor demonstrează că aşezarea produselor în vitrină şi felul în care acestea sunt puse în valoare de către lumină, reprezintă factori decisivi în decizia clienţilor de a intra în interiorul magazinului, mai ales în sectorul vestimentar. Pornind de la aceste premise am dezvoltat şi promovat un sistem inovativ de iluminat comercial”, precizează Viorel Niculae. Faţă de un sistem de iluminare clasic, costurile sunt cu aproximativ 20%-40% mai ridicate în cazul iluminatului inteligent dinamic, pornind de la un nivel minim de aproximativ 2.000 euro pentru o vitrina de dimensiuni medii.

    În prezent, VEM Proiect Lighting este unicul producător integrat de sisteme de iluminat din România, care, pe lângă producţia corpurilor de iluminat, realizează proiectarea şi implementarea sistemelor pentru beneficiarii finali.  VEM Proiect Lighting a făcut conversia pe toate liniile de producţie la tehnologia LED în urmă cu 8 ani, având capacitatea actuală de producţie de aproximativ 500.000 unităţi pe an, din peste 2400 de modele de aparate de iluminat cu tehnologie LED. 

    Compania VEM Proiect Lighting a înregistrat o cifră de afaceri de 4.000.000 euro în 2016, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, iar pentru 2017 este estimat pentru un avans de minim 20%. Fabrica VEM este amplasată în Popeşti-Leordeni (judeţ Ilfov), în incinta parcului industrial Menatwork. Printre cele mai importante proiecte de iluminat realizate în ultimul an, se numără: Birourile Dell, Metropolis, eMag, Centrele logistice Nemo, Fabrica Valeo, Muzeul Literaturii Romane, MNAC,  magazinele Nissa, Otter, Salamander, Tezyo, Aldo, Bigotti, Massini, Il Passo, Braiconf, Bata, New Balance. 

  • Tinerii americani preferă timpul petrecut cu prietenii în locul achiziţiilor materiale

    Dacă înainte de criză oamenii au cumpărat o mulţime de lucruri, cum ar fi case, mobilier, maşini şi haine, iar vânzare cu amănuntul au crescut extraordinar de mult, ulterior lucrurile s-au schimbat. Cheltuielile pentru haine au scăzut mult, ajungând la o cotă de 20% din totalul cheltuielilor de consum în acest secol. Ce se întâmplă, de fapt? Călătoriile sunt  este în plină expansiune. Gradul de ocupare a hotelurilor se află în plină expansiune. Companiile aeriene interne au înregistrat mai mulţi pasageri în fiecare an, începând cu anul 2010, iar anul trecut companiile aeriene din SUA a stabilit un record de 823 de milioane de pasageri. Creşterea consumului în restaurante este chiar mai avansată. Din 2005, vânzările în locuri unde se serveşte mâncare şi băutură au crescut de două ori mai repede decât toate celelalte cheltuieli din retail. În 2016, pentru prima dată, americanii au cheltuit mai mulţi bani în restaurante şi baruri decât la magazine alimentare. Există, aşadar, şi o explicaţie „socială” la acest lucru. Mulţi tineri sunt conduşi de experienţe ce le pot oferi cele mai bune conţinuturi de viralizat în social media, de la o poză pe plajă, până la unghiul perfect de a pune în valoare farfuria în care este servită cina. Chair dacă pare nerealist, întrebările de tipul „Ce experienţă îmi va oferi cea mai populară postare pe Instagram?“  duce la acţiunile şi comportamentul oamenilor de peste 13 ani.

    Asta ar trebui să fie o afacere profitabilă pentru malluri, spune Barbara Byrne Denham, un economist senior la Reis, o firmă de analize imobiliare. Departamentul de magazine a eşuat, dar mâncare mai bună, divertismentul de calitate, chiar şi opţiunile diversificate de fitness ar putea aduce adolescenţii şi familiile acestora înapoi în mallurile care se luptă pentru supravieţuire. În acest context, oamenii pot începe să se „rătăcească” din nou în magazinele fizice, expuse acum riscului de închidere.

  • America a construit prea multe mall-uri

    În America există astăzi aproximativ 1.200 de mall-uri. Într-un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mall-urilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil.  Între 1970 şi 2015, numărul de mall-uri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Într-o lungă şi detaliată lucrare cu privire la dispariţia magazinelor, analiştii Cowen Research au oferit mai multe motive pentru „dezintegrarea structurală“ din mall-uri, în urma crizei. În primul rând,  creşterea costurilor de îngrijire a sănătaţii restrânge cheltuielile de consum pe lucruri ce suportă aşteptare, cum ar fi hainele. În al doilea rând, criza a lovit în brandurile care au mizat pe sigla iconică, cum ar fi Hollister şi Abercrombie, care au prosperat între anii 1990 şi 2000, atunci când popularitatea în liceu era definită de dimensiunea logo-ului inscripţionat pe tricou. În al treilea rând, consumatorii au devenit vânători de chilipiruri, discounturi, pieţe de desfacere fast-fashion şi outleturi, luând astfel din cota de piaţă a marilor magazine precum Macy şi Sears.

    În cele din urmă, mall-urile reprezintă „pachete de vânzare cu amănuntul”, iar atunci când  pachetele sunt „dezlegate”, daunele colaterale sunt masive. Mai exact, unele magazine au clauze de „co-închiriere“ cu mall-ul, care le dă dreptul de a rupe contractul şi de a pleca în cazul în care un chiriaş ancoră, cum ar fi Macy, îşi  închide porţile. Aşadar, eşecul unuia sau mai multor magazine principale poate trage în jos un mall întreg. 

  • Mallurile americane, în cădere liberă

     Între anii 2010 – 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari, până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.  Cumpărăturile online au intrat pentru o lungă perioadă de timp în categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), au forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, cândva o experienţă greoaie, începe să devină din ce în ce mai uşoară datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20%. 

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt pasibili de a face o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neaparat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste aranjamente online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.