BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Preşedintele Joe Biden anunţă majorarea salariului minim din cadrul agenţiilor federale: Sute de mii de americani vor înregistra o creştere salarială dublă. Ce implică decizia

    Preşedintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv prin care a crescut astfel salariul minim din cadrul agenţiilor federale, angajaţii care lucrează sub contracte guvernamentale primind astfel 15 dolari pe oră, scrie NBC News.

    Decizia liderului de la Casa Albă vine pe măsură ce eforturile sale de a convinge Congresul să aprobe majorarea salariului federal minim de la 7,25 dolari la 15 dolari pe oră continuă să stagneze.

    Creşterea este construită pe baza unui ordin executiv semnat în 2015 de preşedintele Barack Obama, care a crescut salariul minim pentru contractorii federali. De altfel, Biden a prioritizat creşterea salariului minim la nivel naţional, de vreme ce nivelul acestuia a rămas din 2009 la 7,25 dolari pe oră.

    În ultimul deceniu, sindicatele americane au încercat constant să obţină o majorare la 15 dolari pe oră care s-ar aplica câtorva milioane de cetăţeni, însă schimbările politice din fruntea ţării şi lipsa de consens din cadrul Congresului le-au îngreunat tot mai mult sarcina.

    Un studiu publicat în februarie de Biroul pentru Bugetul Congresului a arătat că majorarea la 15 dolari pe oră a salariului federal ar putea scoate din sărăcie un milion de oameni pe parcursul următorilor patru ani. Totuşi, studiul mai spune că mişcarea ar rezulta în pierderea a 1,4 milioane de locuri de muncă, crescând deficitul bugetului de stat cu 54 de miliarde de dolari între 2021 şi 2023, fapt ce ar rezulta în preţuri mai mari pentru bunuri şi servicii.

    Un oficial al administraţiei Biden a declarat că nu poate oferi numărul exact al oamenilor care vor beneficia de pe urma ordinului executiv, însă a estimat că vor înregistra creşteri salariale „câteva sute de mii” de americani.

    Între timp, preşedintele SUA se pregăteşte să propună o dublare a taxelor pe câştigurile de capital până la 39,6%, ducând totalul taxelor până la 43,4% după corelarea cu actuala taxă pe veniturile de investiţii. Proiectul implică majorarea impozitului pe câştigurile de capital de la 20% la 39,6% pentru cei care câştigă un milion de dolari sau mai mult.

     

  • Veşti proaste pentru bucureşteni. Vor plăti de şapte ori mai mult pentru un locul de parcare. Astăzi s-a votat majorarea tarifelor

    Parcarea s-a scumpit, de marţi, în Bucureşti, după ce consilierii local au votat noile tarife anuale. Capitala este împărţită în patru zone: A, B, C, D, cea mai scumpă fiind A, care reprezintă centrul. Aici, creşterea a fost de la 84 de lei, la 600 de lei anual.

    Conform hotărârii consilierilor locali, Bucureştiul este împărţit în patru zone: A, B, C, D.

    Cea mai scumpă parcare o vor plăti bucureştenii din zona A, care reprezintă centrul Capitalei. Aici, parcarea va costa 600 de lei, faţă de 84 de lei.

    În zona B tariful va fi de 500 lei anual faţă de 66 de lei, în C va fi de 400 faţă de 55 de lei şi în zona de D va fi de 300 de lei, faţă de 37 de lei.

    Taxele au crescut faţă de nivelul actual, solicitarea de majorare venind de la primarii de sector.

    Principala modificare este că taxa e calculată anual, nu pe zi ca până acum. Asta a atras nemulţumirea consilierilor din opoziţie care au întrebat ce face proprietarul care vinde maşina sau se mută. „Rămâi cu banii luaţi” – a fost concluzia şi aşa s-a votat.

  • Oncolab, un centru oncologic din Craiova, şi-a majorat afacerile cu 25% în 2020, până la aproape 15 mil. lei

    ♦ Oncolab este deţinut de medicii Cristian şi Livia Lungulescu şi este printre primele centre private pentru pacienţii cu cancer din Craiova, apărut în 2007.

    Oncolab, un centru oncologic înfiinţat în 2007 la Craiova, a ajuns la afaceri de 14,7 mil. lei în 2020, după o creştere de 25% faţă de anul anterior, potrivit datelor publice de la Ministerul de Finanţe.

    Compania a înregistrat anul trecut cel mai mare salt al afacerilor, pe fondul pande­miei de COVID-19, care i-a determinat pe pacienţi să meargă în centrele private pentru tratament în lipsa spitalelor transformate în unităţi de suport COVID. De asemenea, şi reticenţa de a merge în spitalele publice în rândul pacienţilor cu posibilitate financiară s-a văzut într-un număr mai mare de oameni în spitalele private. Creşterea de la an la an de două procente s-a reflectat de altfel în rândul mai multor operatori medicali de talie mare sau medie.

    „Oncolab se constituie ca primul centru privat de oncologie din Oltenia, care are drept scop principal acordarea de servicii medicale în domeniul oncologiei medicale“, se arată pe site-ul companiei. Operatorul medical are 24 de angajaţi, din informaţiile publice.

    Compania este deţinută de către doi medici – Cristian şi Livia Lungulescu, potrivit platformei de analiză financiară confidas.ro.

    Oncolab a pornit ca un centru nişat în domeniul oncologiei, un model de business pe care l-au urmat mai mulţi jucători de talie medie şi mică pentru a rezista în piaţa privată a sănătăţii.

    Strategia marilor jucători din piaţa medicală privată este de a-şi consolida businessul prin achiziţii în zone cu potenţial dat atât de dezvoltarea economică, cât şi în funcţie de disponibilitatea personalului medical. Astfel, lupta se dă în marile oraşe care au şi universităţi de medicină, cum este cazul Craiovei, acolo unde activează Oncolab, de unde operatorii privaţi de sănătate îşi pot găsi potenţialii angajaţi. Totuşi, criza sanitară a temperat apetitul marilor operatori din piaţă pentru achiziţii.

    Piaţa privată de sănătate este estimată la 7 mld. lei, cu o creştere spectaculoasă în ultimii ani. Cei mai mari jucători sunt Regina Maria, MedLife, Medicover şi Sanador. Dincolo de marii operatori, industria privată de sănătate are şi clinici mici, jucători de talie mică şi medie, care deschid drumul serviciilor medicale private.

     

  • Marile corporaţii americane au aplaudat iniţial planul de 2.000 miliarde de dolari al lui Joe Biden pentru infrastructură, până au înţeles că va fi finanţat prin majorarea impozitului pe profit la 28%

    Planul preşedintelui american Joe Biden de a finanţa prin majorarea impozitului pe profit un plan masiv care vizează investiţii de 2.000 de miliarde de dolari în infrastructură a declanşat prima ciocnire dintre noua administraţie şi marile corporaţii americane, ceea ce pune presiune pe viitorul proiectului, potrivit FT.

    Marile corporaţii americane au aplaudat iniţial planul masiv anunţat de guvern, care cuprinde investiţii în zone variate, de la drumuri până la reţeaua electrică, cu fonduri special alocate pentru cercetare şi dezvoltare şi pentru îniinţarea de noi facilităţi de producţie.

    Totuşi, unele dintre cele mai mari grupuri din SUA au intrat în coliziune cu administraţia Biden şi ameninţă că se vor opune acestui pachet, din cauza iniţiativei preşedintelui american de a finanţa aceste eforturi printr-o majorare a impozitului pe profit – o mutare care ar diminua efectul produs de tăierile de taxe ale lui Trump din 2017.

    Conform planului lui Biden, impozitul pe profit ar urma să crească de la 21% la 28%, rămânând încă departe de nivelul de 35% la care s-a ajuns în timpul administraţiei Obama.

    Mai mult, planul lui Biden ar urma să majoreze impozitul minim perceput pentru câştigurile din străinătate şi să elimine prevederile din codul fiscal care le permit companiilor să mute profitul în jurul lumii pentru a plăti taxe mai mici.

    Miercuri, Biden a atacat în mod direct companiile din topul Fortune 500, adică cele mai mari companii americane, numind Amazon drept un jucător care nu plăteşte destule taxe la nivel federal.

    Oficialii de la Casa Albă au încercat săptămâna aceasta să explice că veniturile statului din impozitul pe profit aplicat companiilor vor reprezenta în continuare un procent scăzut din PIB, mai ales în comparaţie cu media OECD.

    Chiar dacă mediul de business a apreciat măsurile luate până acum de Biden, „luna de miere” s-a încheiat săptămâna aceasta.

    Camera de Comerţ a Statelor Unite a criticat planul lui Biden de a finanţa investiţiile în infrastructură prin majorarea impozitului pe profit. Totodată, Asociaţia Naţională a Producătorilor a anunţat că o astfel de mutare ar „da timpul înapoi până la politicile arhaice care le-au oferit altor ţări avantaje asupra Americii”.

  • Cum combate China îmbătrânirea populaţiei: Vârsta de pensionare va creşte anual cu câteva luni

    China plănuieşte să majoreze vârsta de pensionare gradual în decursul a câţiva ani, în loc să efectueze brusc o modificare abruptă, conform informaţiilor oferite de un cercetător guvernamental către Bloomberg.

    Atunci când vârsta de pensionare va începe să fie majorată, va fi vorba de o creştere anuală de o lună sau mai multe, a explicat Jin Weigang, şeful unei structuri de cercetare care lucrează în ministerul pentru resurse umane din China.

    El nu a precizat când vor începe aceste schimbări, însă actualul plan pe cinci ani adoptat de Beijing prevede „creşterea vârstei de pensionare într-o manieră treptată”.

    „Oamenii din diferite grupe de vârstă se vor pensiona la vârste diferite. De exemplu, în primul an de implementare, femeile care erau programate pentru pensionare la 50 de ani se vor pensiona la o lună sau câteva luni după vârsta de 50 de ani”, a declarat Jin Weigang, într-o discuţie cu agenţia de ştiri Xinhua.

    Cercetătorul a mai spus că politica guvernamentală va veni cu un anumit nivel de flexibilitate şi nu va fi o decizie uniformă pentru toată lumea, lăsând loc pentru cei care vor să se pensioneze mai devreme.

    Declaraţiile lui Jin Weigang oferă o ocazie rară de observa modul în care gândesc oficialii de la Beijing creşterea vârstei de majorare, în contextul în care propunerea controversată reprezintă soluţia Chinei în faţa unei populaţii din ce în ce mai îmbătrânite, cu o forţă de muncă din ce în ce mai redusă.

    În prezent, bărbaţii se pensionează la vârsta de 60 de ani, iar femeile la 55 de ani – însă aceste praguri sunt valabile doar pentru aşa-numiţii white collar, adică angajaţi specializaţi prin studii superioare.

  • Bucureşti: Taxele şi impozitele locale, în dezbatere publică. Obligaţiile fiscale, mai mari în 2022

    Documentul poate fi consultat pe site-ul Primăriei Bucureşti, până pe 19 aprilie. Autorităţile locale prevăd creşterea impozitelor şi taxelor cu 2,6%.

    „Subliniem faptul că, potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţile locale au obligaţia legală să modifice taxele şi impozitele anual, până la 30 aprilie, în funcţie de indicele de inflaţie. În acest sens, în acord cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere faptul că prevederea legală este imperativă, instituţia noastră a pus în dezbatere publică proiectul de impozite şi taxe locale pe anul 2022 care prevede indexarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale cu un coeficient de inflaţie de 2,6%”, au anunţat reprezentanţii Primăriei Bucureşti.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti adoptă hotărârile privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor. Autorităţile au realizat deja calcule estimative privind nivelul impozitelor.

    „Creşterile pentru impozitul pe clădiri persoane fizice rezidente sunt de 1-4 lei – garsonieră; 1-5 lei apartament cu 2 camere; 2-8 lei apartament cu 3 camere; 2-12 lei apartament cu 4 camere. Creşterile pentru impozitul pe mijloacele de transport se diferentiază în funcţie de capacitatea cilindrică, astfel: pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1600 cmc nu există creştere întrucât coeficientul de indexare este mic, iar pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 1600 cmc, creşterile variază între 4 şi 174 lei. Nivelul impozitului pentru autovehiculele cu masă maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone nu a fost indexat”, au precizat cei de la Primăria Bucureşti.

  • Rata inflaţiei s-a temperat în februarie la 0,4% faţă de ianuarie, după ce în prima lună a anului accelerase brusc la 1,3% pe fondul majorării preţului la energie. Inflaţia anuală a urcat uşor, la 3,16%

    Rata inflaţiei s-a temperat în februarie la 0,4% faţă de ianuarie, după ce în prima lună a anului accelerase brusc la 1,3% pe fondul majorării preţului la energie cu 18% de la o lună la alta, arată datele INS.

    Evoluţia din februarie a fost deteminată de creşterea cu 0,4% a alimentelor şi a mărfurilor nealimentare şi cu 0,2% a serviciilor.

    Faţă de februarie 2020, preţurile de consum au crescut în februarie 2021 cu 3,16%. Alimentele s-au scumpit în acest interval cu 2,7%, mărfurile nealimentare cu 3,8%, iar serviciile cu 2,3%.

    Cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat în ultimul an la energie electrică (17%), fasole (16%), ulei (11%), servicii poştale (9%).

    În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 30%, biletele de avion cu 20% faţă de februarie 2020, gazele cu 2%, citricele cu 5%, 

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2020– februarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (martie 2019 – februarie 2020 ), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,1%.

    În 2020, România a înregistrat o rată medie anuală de 2,6%, calculată pe baza IPC. În decembrie şi noiembrie, rata anuală a inflaţiei coborâse la 2,1%, după ce fusese 2,2% în octombrie şi 2,5% în septembrie. 

    Nivelul din februarie 2021 este cel mai mare din ultimele 10 luni, în condiţiile în care un procent apropiat a mai fost raportat în februarie şi martie 2020, de 3,1%. În ianuarie 2020, rata inflaţiei era la 3,6%.

    Bugetul pe anul 2021 a fost construit pe o creştere economică estimată la 4,3%, o inflaţie de 2,5% şi un curs de 4,89 lei/euro, pe baza datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

  • Ministrul Muncii evită să spună dacă va avea loc a doua majorare, promisă, a alocaţiilor copiilor

    Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a evitat, joi, să spună dacă va avea loc o nouă majorare a alocaţiilor copiilor, după cea produsă în luna ianuarie 2021. „Nu mă pot antepronunţa”, a spus Turcan.

    Raluca Turcan a spus, despre o nouă majorare a alocaţiilor pentru copii, cea din luna iunie, că urmează să se dea un vot în Parlament, iar ea nu se poate anteprenunţa.
    „În momentul de faţă avem un proiect de lege în Parlament. În funcţie de rezultatul votului din Parlament vom vedea dacă vor mai fi şi alte majorări. (…) Nu mă pot antepronunţa. Vom vedea ce va rezulta din dezbateri şi vot. Dezbaterile trebuie să aibă la bază şi componenta de asigurare a resurselor şi, evident, de voinţă exprimată prin vot”, a spus Turcan.
    Ultima majorare a alocaţiilor copiilor a avut loc în luna ianuarie 2021, cu 20 la sută, în prezent aceasta fiind în valoare de 214 lei.
    După creşterea din ianuarie, următoarele etape de creştere vor fi în august 2021, tot de 20%, iar apoi în 2022, respectiv la începutul anului şi în august, pentru iulie, după cum spunea fostul ministru liberal al Muncii, Violeta Alexandru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect legislativ: Salariul minim ar putea ajunge să reprezinte 60% din câştigul mediu brut

    Salariul minim brut pe ţară ar putea ajunge să reprezinte 60% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat până la sfârşitul anului 2024, conform unui proiect de lege înregistrat la Senat în această săptămână.

    Marţi, 02 februarie 2021, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B8/2021 pentru completarea art.164 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii.

    Proiectul prevede ca raportul dintre salariul de bază minim brut pe ţară şi salariul mediu brut pe economic va creşte în transe anuale egale începând cu data de 1 ianuarie 2022, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe ţară să reprezinte 60% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

    De asemenea, începând din anul 2025, salariul minim va fi actualizat anual, în luna ianuarie, pentru a se păstra raportul de 60% dintre salariul minim brut şi salariul mediu brut, având ca referinţă salariul mediu brut din luna decembrie a anului anterior, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau publicat de Institutul National de Statistică (INS).

    Conform expunerii de motive, prezentul proiect are în vedere “respectul faţă de concetăţenii noştri şi recunoaşterea valorii muncii acestora, respectiv recunoaşterea dreptului la un nivel de trai decent pentru toţi cetăţenii europeni, ne determină să fim, ca întotdeauna, alături de principiile şi acţiunile relevante în planul Uniunii Europene”.

    De asemenea, expunerea de motive a prezentului proiect menţionează că scopul acestui demers normativ este complex şi include, într-o enumerare nelimitativă:

    – readucerea în ţară a românilor plecaţi la muncă în alte ţări;

    – reducerea decalajelor între statele europene şi cetăţenii acestora;

    – garantarea asigurării standardelor şi condiţiilor minime de trai decent pentru populaţie;

    – diminuarea migraţiei forţei de muncă autohtone;

    – reducerea şomajului voluntar generat de lipsa de atractivitate a salariului minim;

    – colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat necesare efectuării de noi investiţii;

    – distribuţia mai echitabilă a profiturilor în plan european etc.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.