BusinessMagazin

Tag: mai

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    La secţiile de votare organizate în ţară:

    a) cartea de identitate;
    b) cartea electronică de identitate;
    c) cartea de identitate provizorie;
    d) buletinul de identitate;
    e) paşaportul diplomatic;
    f) paşaportul diplomatic electronic;
    g) paşaportul de serviciu;
    h) paşaportul de serviciu electronic;
    i) carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

    Pentru cetăţenii care trebuie să-şi preschimbe documentele de identitate, MAI a decis ca birourile de evidenţă a persoanei să fie deschise inclusiv duminică, 2 noiembrie, între 8.00 şi 21.00.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în statele care permit accesul pe teritoriul lor în baza cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) cartea de identitate;
    i) cartea electronică de identitate;
    j) titlul de călătorie.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) titlul de călătorie.

    În privinţa cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, Biroul Electoral Central a stabilit că aceştia îşi pot exercita dreptul de vot în baza următoarelor acte de identitate, valabile în ziua votării:

    La secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    d) titlul de călătorie.

    La secţiile de votare organizate în România:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS).
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Câţi alegători votează, câte secţii de votare avem şi cum arată buletinul de vot

    Raportările anterioare indicau 18.296.567 cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente la data de 14 octombrie. Potrivit AEP, diferenţa a apărut ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităţilor conduse de aceştia şi a importurilor de date programate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Procesul de votare la scrutinul pentru alegerea preşedintelui României a început în afara ţării la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), sâmbătă la ora 20.00, ora României, având în vedere diferenţa de fus orar. Următoarele secţii care se vor deschide la ora 22.00, ora României, sunt cele din Australia (Canberra, Sydney, Brisbane, Melbourne).

    În România, urnele se deschid duminică, 2 noiembrie, la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.

    Un număr de 18.550 secţii de vot vor fi organizate în toată ţara, 1.245 secţii în Bucureşti, iar 294 secţii pentru cetăţenii români aflaţi în afara României.

    Ordinea candidaţilor pe buletinul de vot a fost stabilită de Biroul Electoral Central, prin tragere la sorţi. Alegătorii vor găsi candidaţii înscrişi astfel:

    1.Kelemen Hunor (UDMR)

    2.Klaus-WERNER Iohannis (ACL-PNL-PDL)

    3.Cristian-Dan Diaconescu (PP-DD)

    4.Victor-Viorel Ponta (PSD-UNPR-PC)

    5.William Gabriel Brînză (PER)

    6.Elena-Gabriela Udrea (PMP)

    7.Mirel-Mircea Amariţei (Prodemo)

    8.Teodor-Viorel Meleşcanu – independent

    9.Gheorghe Funar – independent

    10.Zsolt Szilagyi (PPMT)

    11.Monica-Luiza Macovei – independent

    12.Constantin Rotaru (PAS)

    13.Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu – independent

    14.Corneliu Vadim-Tudor (PRM).

    Vezi aici cum arată un buletin de vot: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/10/Specimen-BV.pdf

  • Campania electorală în cifre: cine a încălcat legea şi cum au fost pedepsiţi

    Faţă de campania din 2009, au fost înregistrate de cinci ori mai puţine contravenţii şi de patru ori mai puţine infracţiuni.

    În această campanie electorală s-au aplicat 85 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de 46.100 de lei. De asemenea, în urma verificărilor efectuate, au fost constatate 58 de infracţiuni, pentru care sunt cercetate 25 de persoane, faţă de campania din 2009, când au fost cercetate 194 de persoane.

    Pe parcursul acestei campanii electorale s-au desfăşurat 654 de manifestări electorale, în 424 de localităţi, din 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Forţele MAI au asigurat măsurile de ordine publică la toate manifestările.

    Pentru ziua votării, 2 noiembrie, Ministerul Administraţiei şi Internelor a mobilizat peste 58.000 de angajaţi ai MAI – aproximativ 31.300 de poliţişti, 12.500 de jandarmi, 3.600 poliţişti de frontieră, 10.000 de pompieri şi peste 600 de forţe ale altor structuri operative ale ministerului.

    Principalele misiuni vizează asigurarea ordinii publice, paza secţiilor de votare şi prevenirea infracţiunilor electorale.

    În total, 11.300 de angajaţi ai ministerului sunt implicaţi în misiunile de menţinere a liniştii şi siguranţei publice, iar peste 34.200 vor asigura paza secţiilor de votare.

    Alţi 4.700 de specialişti ai Ministerului Afacerilor Interne vor fi mobilizaţi pentru verificarea şi soluţionarea sesizărilor privind incidentele şi evenimentele în legătură cu procesul de votare.

    MAI are, totodată, constituită o rezervă de intervenţie formată din 7.800 de angajaţi ai structurilor de ordine publică.

  • MAI cumpără 450 de autoturisme Dacia Duster. Preţul unei maşini este 11.000 de euro

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), achiziţia vine ca urmare a derulării programului de înnoire a parcului auto naţional, ministerul semnând un acord cadru cu SC Renault Commercial Roumanie, în urma finalizării unei licitaţii deschise.

    Dajbog a precizat că, în urmă cu aproximativ o lună, viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a anunţat intenţia achiziţionării de autovehicule, în contextul numărului scăzut de autospeciale destinate structurilor operative pentru misiuni de patrulare şi intervenţie în stradă.

    “Conform datelor centralizate la începutul acestui an, gradul de asigurare cu autovehicule, la nivelul tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Interne, era în medie de 42,6 la sută. Aproape 80 la sută din parcul auto al Ministerului Afacerilor Interne – incluzând aici Poliţia, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă – avea la începutul anului 2014 o vechime de peste 10 ani, ultima achiziţie importantă de autovehicule, derulată la nivelul ministerului, din fonduri bugetare, realizându-se în anul 2006”, a mai spus purtătorul de cuvânt al MAI.

    Monica Dajbog a arătat că au fost făcute şi demersuri pentru achiziţionarea de către MAI, din venituri proprii, a unui număr important de autovehicule destinate misiunilor de patrulare şi intervenţie la evenimente.

    În acest sens, în urma rectificării bugetare, Guvernul a aprobat alocarea sumei de 31 de milioane de euro pentru creşterea numărului de autovehicule la structurile MAI, aceşti bani provenind dintr-un total de 57 de milioane de euro, bani obţinuţi de Ministerul Afacerilor Interne din venituri proprii. Diferenţa de 26 de milioane de euro urmează să fie cheltuită în 2015, tot pentru achiziţionarea de autovehicule.

    Dajbog a precizat că MAI a iniţiat deja procedura de achiziţie publică prin licitaţie deschisă pentru aproximativ 2.800 de maşini, ofertele urmând să fie deschise în 28 octombrie.

    “Având în vedere termenele şi procedurile legale care trebuie respectate, aprecierea noastră este că primele autovehicule din acest lot vor intra în dotarea Ministerului Afacerilor Interne, până la sfârşitul acestui an”, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI.

    De asemenea, în urma rectificării bugetare, au fost asigurate şi fondurile necesare pentru plata combustibilului, pieselor de schimb, a utilităţilor, dar şi pentru expertizele medico-legale rămase neachitate de structurile Ministerului Afacerilor Interne.

    Dajbog a adăugat că, tot în urma rectificării bugetare, MAI a obţinut şi banii necesari achitării drepturilor de echipament rămase restante pentru lunile ianuarie-martie 2014, banii urmând să intre în conturile poliţiştilor până la sfârşitul lunii octombrie, astfel încât, începând din noiembrie, să nu mai existe nicio restanţă la acest capitol.

    Potrivit ministrului Afacerilor Interne, de aceste măsuri vor beneficia cei 137.000 de angajaţi ai MAI, autovehiculele noi asigurând condiţii mai bune de desfăşurare a misiunilor pentru poliţişti, jandarmi sau pompieri.

  • Un centru de arest ultramodern, cu 500 de locuri, va fi construit în Sectorul 4 de Poliţia Capitalei

    Potrivit Direcţiei Generale a Municipiului Bucureşti, în prima jumătate a acestui an, Ministerul Afacerilor Interne a cedat Poliţiei Capitalei un teren de 32.000 de metri pătraţi situat pe Şoseaua Vitan – Bârzeşti, pentru construirea unui arest ultramodern, cu 500 de locuri.

    Potrivit unui răspuns oferit de Poliţia Capitalei la solicitarea MEDIAFAX, viitorul centru de arest preventiv va avea, printre altele, bucătărie proprie, sală de sport şi cabinete medicale.

    “S-a întocmit nota de fundamentare şi tema de proiectare, documentaţie care se află în curs de avizare. Propunerea se referă la un centru cu 500 de locuri şi toate utilităţile necesare (bucătărie proprie, sală de sport, cabinete medicale), spaţii care să întrunească toate condiţiile prevăzute de normele europene”, se arată în răspunsul formulat de Poliţia Capitalei.

    După avizarea notei de fundamentare, urmează să se organizeze o licitaţie publică pentru alegerea firmei care va realiza proiectul, după care, prin aceeaşi procedură, va fi ales un constructor care să ridice clădirea propriu-zisă.

    Potrivit unor surse din Poliţie, reprezentanţii DGPMB au cerut, la acest proiect, şi sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    Proiectul va fi derulat în contextul numeroaselor decizii prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câştigat de cauză unor persoane care au reclamat statul român pentru condiţiile din centrele de arest şi cele de detenţie.

  • Un centru de arest ultramodern, cu 500 de locuri, va fi construit în Sectorul 4 de Poliţia Capitalei

    Potrivit Direcţiei Generale a Municipiului Bucureşti, în prima jumătate a acestui an, Ministerul Afacerilor Interne a cedat Poliţiei Capitalei un teren de 32.000 de metri pătraţi situat pe Şoseaua Vitan – Bârzeşti, pentru construirea unui arest ultramodern, cu 500 de locuri.

    Potrivit unui răspuns oferit de Poliţia Capitalei la solicitarea MEDIAFAX, viitorul centru de arest preventiv va avea, printre altele, bucătărie proprie, sală de sport şi cabinete medicale.

    “S-a întocmit nota de fundamentare şi tema de proiectare, documentaţie care se află în curs de avizare. Propunerea se referă la un centru cu 500 de locuri şi toate utilităţile necesare (bucătărie proprie, sală de sport, cabinete medicale), spaţii care să întrunească toate condiţiile prevăzute de normele europene”, se arată în răspunsul formulat de Poliţia Capitalei.

    După avizarea notei de fundamentare, urmează să se organizeze o licitaţie publică pentru alegerea firmei care va realiza proiectul, după care, prin aceeaşi procedură, va fi ales un constructor care să ridice clădirea propriu-zisă.

    Potrivit unor surse din Poliţie, reprezentanţii DGPMB au cerut, la acest proiect, şi sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

    Proiectul va fi derulat în contextul numeroaselor decizii prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câştigat de cauză unor persoane care au reclamat statul român pentru condiţiile din centrele de arest şi cele de detenţie.

  • Peste 60 de angajaţi din MAI vor gestiona fonduri UE pentru migranţi

    România, alături de celelalte state membre UE, beneficiază de alocări anuale din instrumentele de asistenţă instituite în cadrul Programului General “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii”, denumit în continuare PG SOLID, care cuprinde patru fonduri: Fondul european pentru refugiaţi, Fondul european de returnare, Fondul european de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe şi Fondul pentru frontierele externe.

    Ministerul Afacerilor Interne a fost abilitat să gestioneze fondurile acordate României prin PG SOLID.

    Numărul maxim de posturi necesare pentru gestionarea fondurilor acordate României prin PG SOLID, la nivelul MAI, este de 64 posturi din care 13 posturi de conducere şi 51 posturi de execuţie, astfel: Direcţia Schengen – 17 posturi din care trei de conducere şi 14 de execuţie, Inspectoratul General pentru Imigrări – 39 de posturi din care nouă de conducere şi 30 de execuţie, iar Direcţia Generală Financiară – opt posturi din care unul de conducere şi şapte de execuţie, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

    Cei care vor ocupa aceste posturi vor fi plătiţi în plus în funcţie de timpul alocat pentru gestionarea fondurilor UE din timpul total alocat îndeplinirii tuturor atribuţiilor de serviciu. Astfel primesc în plus cinci clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută cei care alocă 15 la sută din timpul de lucru, 10 clase pentru 30 la sută din timpul total alocat, 15 clase pentru 45 la sută din timpul total alocat, 20 de clase pentru 60 la sută din timp şi 25 de clase pentru 75 la sută din timpul de muncă alocat.

    Numărul de clase de salarizare rezultat nu trebuie să depăşească numărul de clase de salarizare prevăzut la articolul 10 în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului bugetar.

    Salariul majorat se calculează prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare corespunzător noii clase de salarizare cu valoarea de referinţă de 600 de lei.

  • PROIECT: Persoanele care nu îşi plătesc amenzile, date în judecată de autorităţile locale

     Proiectul de lege urmăreşte modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, care reglementează regimul juridic al contravenţiilor, în sensul că persoanele care nu îşi achită amenzile şi care nici nu pot fi executate silit să fie date în judecată chiar de către autorităţile locale, pentru a fi astfel obligate la zile de muncă în folosul comunităţii.

    “În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organele de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică vor sesiza instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată”, se arată în proiectul supus dezbaterii publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este situaţia turiştilor români afectaţi de inundaţiile din Bulgaria

    Începând cu ora 14.00, cu sprijinul autorităţilor bulgare şi române, convoiul format dintr-un autocar şi autoplatformele care transportă autoturismele avariate a început deplasarea către punctul de frontieră Vama Veche-România. Trei autoturisme au avut ca destinaţie Constanţa, celelalte sunt aduse la Bucureşti.

    Un autocar al Ministerului Afacerilor Interne s-a deplasat la Constanţa în cursul nopţii de 21-22 iunie în vederea pregătirii operaţiunii de aducere a cetăţenilor români aflaţi în staţiunea bulgară Albena. Convoiul format din autocar şi autoplatforme este însoţit de o echipă consulară din cadrul Departamentului Consular al Ministerului Afacerilor Externe care are în dotare echipamente mobile consulare cu ajutorul cărora se pot elibera documente de călătorie la faţa locului.

    Din datele comunicate de reprezentanţii misiunii diplomatice a rezultat că, în urma revenirii la normal a situaţiei din Albena după inundaţii, o parte dintre turiştii români au optat să-şi continue sejurul în staţiune.

    Începând din 21 iunie şi până duminică la prânz, prin punctele de trecere a frontierei au tranzitat un număr de 78 de autoturisme cu 260 persoane care s-au întors din staţiunea Albena.

    Asociaţia Bulgară a Agenţilor de Turism (BATA) a anunţat că situaţia în staţiunile de la Marea Neagră revine la normal, în urma inundaţiilor care s-au soldat cu morţi şi evacuări în regiune, relatează Mediafax, citând presa bulgară. În total 1.200 de turişti au fost evacuaţi vineri din hoteluri de la Albena, lângă Baltata, din cauza unor ploi torenţiale şi a revărsării râului Batovska.

  • Românii prinşi în inundaţiile din Bulgaria: cu ce îi ajută Guvernul

    Din datele obţinute de la Centrul Operativ al Ministerului de Interne bulgar rezultă că drumurile din Bulgaria sunt practicabile, iar în zonele unde sunt restricţii de viteză sau se circulă pe o singură bandă, poliţia bulgară se află la faţa locului şi dirijează traficul rutier.

    La Centrul operaţional de comandă al Guvernului aflat în coordonarea ministrului de interne s-a constituit, sub conducerea lui Raed Arafat, şeful Departamentului de intervenţii în situaţii de urgenţă, grupul de lucru format din reprezentanţi ai MAI şi MAE care gestionează situaţia în care se află românii blocaţi în staţiunea bulgară Albena.

    Grupul de lucru ţine legătura cu autorităţile bulgare, ţine legătura cu românii aflaţi în situaţii dificile şi se ocupă de repatrierea acestora în bune condiţii. Autorităţile bulgare au pus la dispoziţie informaţii şi cooperează cu autorităţile româneşti pentru asigurarea unor condiţii decente pentru cei afectaţi.

    La faţa locului se află consulul onorific al României la Burgas, care evaluează situaţia turiştilor români din zona afectată. Totodată, în zona afectată s-au deplasat ministrul delegat pentru turism, Florin Jianu, precum şi o echipă mobilă a ambasadei, formată din primul colaborator al misiunii diplomatice române la Sofia şi ataşatul de afaceri interne.

    Aproximativ 1.200 de turişti din staţiunea bulgărească Albena, la Marea Neagră, au fost evacuaţi din hoteluri aflate în apropiere de Balata, din cauza riscului unor inundaţii prin revărsarea râului Batovska, relatează site-ul Novinite.com.

    În ultimele două zile, oraşul bulgar Varna şi alte localităţi din Bulgaria, între care şi staţiunea Albena, au fost grav afectate de inundaţiile puternice care s-au înregistrat în zonă în urma ploilor toernţiale şi a scurgerilor de pe versanţi, cel puţin zece persoane pierzăndu-şi viaţa din cauza apelor revărsate.

    Ambasada României de la Sofia estimează, pe baza apelurilor telefonice, că numărul românilor afectaţi de inundaţiile de pe litoralul bulgăresc este de aproximativ 1.000 de persoane, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Ministerul de Externe.

    “Ambasada României la Sofia a fost contactată de mai mulţi cetăţeni români aflaţi pe litoralul bulgăresc care au prezentat situaţia dificilă în care se află în staţiunea Albena, care a fost cea mai afectată de inundaţii. Nu există date oficiale privind numărul turiştilor români aflaţi în această staţiune, însă după estimările misiunii diplomatice, efectuate pe baza apelurilor telefonice, numărul acestora ar putea fi de aproximativ 1.000 de persoane”, se arată în răspunsul MAE.

    Potrivit Ministerului de Externe, din datele obţinute de la autorităţile bulgare rezultă că printre victime nu sunt cetăţeni români.

    MAE îi informează pe cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite în staţiunile bulgăresti afectate de recentele inundaţii pot apela telefonul de urgenţă al ambasadei: 00359 879 440 758.