BusinessMagazin

Tag: locale

  • Guvernul a decis: localele vor avea loc în 5 iunie

    Alegerile locale vor avea loc în data de 5 iunie, a decis Executivul, care a aprobat în şedinţa de miercuri 6 hotărâri de Guvern care vizează organizarea şi desfăşurarea acestui scrutin.

    Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

    “Azi adoptăm un pachet de hotărâri de guvern care pregătesc alegerile locale şi inclusiv stabilim data alegerilor locale. O să fie prezentă să prezinte aceste proiecte de hotărâri de guvern şi doamna preşedintă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru că sunt hotărâri de guvern pregătite de Autoritatea Electorală Permanentă”, le-a spus premierul membrilor Cabinetului, miercuri, la începutul şedinţei Executivului.

    Totodată, Dacian Cioloş a precizat că Guvernul şi AEP trebuie să lucreze împreună pentru pregătirea alegrilor care vor avea loc anul acesta. “De data aceasta, AEP are prin lege mult mai multe atribuţii în organizarea şi derularea alegerilor decât a avut în trecut”, a afirmat premierul.

  • Piaţa de asigurări a crescut cu 8% anul trecut şi a a ajuns la 8,7 mld. lei

    In aceste condiţii asigurările locale au marcat primul an de creştere după criza financiară şi au raportat un plus al vânzărilor atât pe segmentul poliţelor generale, cât şi pe cel al poliţelor de viaţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Piaţa de asigurări a crescut cu 8% anul trecut şi a a ajuns la 8,7 mld. lei

    In aceste condiţii asigurările locale au marcat primul an de creştere după criza financiară şi au raportat un plus al vânzărilor atât pe segmentul poliţelor generale, cât şi pe cel al poliţelor de viaţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este “milionarul invizibil” care cumpără liderul pieţei locale de lactate

     Lactalis, care are în România brandul LaDorna din 2008, a semnat în 27 ianuarie un acord cu acţionarii majoritari ai Albalact Alba Iulia pentru preluarea companiei. Albalact este liderul pieţei locale de lactate. În România, grupul LaDorna deţinut de Lactalis nu este în top cinci.

    Emmanuel Besnier a condus o politică de achiziţii extrem de agresivă în urma căreia Lactalis a devenit cel mai mare producător de lactate din lume, cu afaceri de 17 mld. euro, peste 60.000 de angajaţi şi 200 de fabrici. Lactalis este şi al 15-lea cel mai mare grup de agrobusiness din lume, cu 61% din business venind din Europa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • McDonald’s România a vândut operaţiunile locale

    McDonald’s România, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de restaurante, cu afaceri de circa 100 mil. euro şi cu aproape 70 de unităţi de tip fast-food, şi-a schim¬bat acţionarul  în acest weekend. Astfel, gigantul american McDonald’s a vândut operaţiunile locale către un fran¬ci¬zat din Malta, potrivit datelor ZF.

    McDonald’s Corporation a anunţat că Premier Capital SRL a fost desemnat partener pentru dezvoltarea restaurantelor McDonald’s în România.

    Transferul către o structură de tip parteneriat pentru dezvoltare reflectă strategia generală de redresare a brandului condusă de Preşedintele şi CEO-ul Steve Easterbrook, care include obiectivul pe termen lung de a opera 95% din restaurante în sistem de franciză la nivel global. Începând cu 22 ianuarie 2016, Premier Capital a preluat ca proprietate şi operaţiuni toate cele 67 de restaurante McDonald’s din România şi cele 19 cafenele McCafé şi va asigura capitalul necesar pentru a finanţa dezvoltarea McDonald’s în România.

    Premier Capital este partener şi pentru dezvoltarea restaurantelor McDonald’s din Ţările Baltice (Letonia, Lituania, Estonia), Malta şi Grecia şi are o experienţă solidă în lucrul cu echipele şi furnizorii restaurantelor McDonald’s.

    Daniel Boaje este în prezent Directorul General al McDonald’s România şi va rămâne în acest rol în cadrul noului parteneriat.

    „În ultimii 20 de ani am investit peste 160 de milioane de euro în restaurantele noastre din România”, a declarat Daniel Boaje. „Servim anual peste 65 de milioane de clienţi, ceea ce înseamnă că peste 180.000 de persoane vizitează zilnic restaurantele noastre şi cafenelele McCafé.”

  • SAP are un nou director general în România

    Compania globală de soluţii software de business şi tehnologie SAP l-a numit pe Mihai Oros în funcţia de director general al subsidiarei locale, începând cu ianuarie 2016.

    Mihai Oros se realătură SAP după nouă ani în cadrul OMV Petrom, unde a ocupat din 2007 diverse funcţii, ultima fiind service line manager, OMV Petrom Global Solutions. Anterior, a lucrat la SAP AG în perioada 2001-2007, iar înainte de aceasta, a contribuit la dezvoltarea departamentelor de IT ale multor companii din România.

    Oros are o diplomă de inginer în telecomunicaţii de la Universitatea din Timişoara. De-a lungul carierei sale a supravegheat dezvoltarea celui mai mare centru de Customer Competence al SAP din Europa de Sud-Est, având o vastă experienţă în dezvoltarea, gestionarea şi implementarea multor iniţiative IT bazate pe soluţii SAP.

    De asemenea, el a condus cele mai mari şi mai provocatoare proiecte SAP ale Petrom pentru toate diviziile de business, crescând performanţa companiei. În plus, fiind fluent în engleză, germană, română şi maghiară, Mihai Oros a fost un speaker de succes la multe conferinţe internaţionale şi a primit numeroase premii pentru activitatea sa.

  • Un fost corporatist şi un publicitar au creat de la zero propria marcă de bere 100% românească

    Tulceana, Parâng sau Arădeana sunt doar câteva dintre mărcile care au rămas doar cu numele în istoria berii româneşti. Un fost angajat de corporaţie şi un publicitar speră să revitalizeze tradiţia producţiei de bere în micile fabrici locale şi să îşi facă loc printre giganţii care domină piaţa.

    „Ne-am identificat cu zăganul, o pasăre vânată până la dispariţie, atât datorită proximităţii de vârful Zăganu, unde se află microberăria, cât şi printr-o paralelă cu faptul că fabricile mici de bere din România au dispărut asemenea zăganului“, descriu Laurenţiu Bănescu şi Alexandru Geamănu alegerea numelui produsului creat prin start-up-ul lor, Fabrica de Bere Bună. Cei doi au investit 250.000 de euro în aceasta şi au ajuns la break-even după un an, ajungând să îşi aducă berea nepasteurizată, îmbuteliată şi etichetată manual în 120 de spaţii.

    Microberăria aflată la poalele munţilor din Măneciu-Ungureni, cu o capacitate anuală de producţie de 4.000 de hectolitri, este „o picătură în oceanul berii de pe piaţa locală de 16 milioane de hectolitri“, după cum observă cei doi antreprenori.  Ideea „năstruşnică“, după cum le place să spună, de a începe o astfel de afacere le-a venit din dorinţa de a se lansa în antreprenoriat, cu un produs pe gustul lor, fără să aibă până în acel moment tangenţe cu producţia berii. Laurenţiu Bănescu a absolvit Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune în cadrul Academiei de Studii Economice în 2001 şi, după absolvire, a lucrat vreme de zece ani pentru mai multe companii multinaţionale printre care Coca-Cola, Red Bull, Henkel şi Tuborg.

    Alexandru Geamănu a studiat în cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Nu a profesat niciodată însă în domeniu şi şi-a construit cariera în publicitate, în BTL, în agenţii precum D’Arcy, Saatchi & Saatchi, Mercury şi Odyssey. „Cred că a fost o combinaţie de timing foarte bun cu noroc şi perseverenţă“, descriu ei momentul când s-au hotărât să înceapă antreprenoriatul. De la prima discuţie, din decembrie 2012, a durat aproape un an până să vândă prima bere produsă în Fabrica de Bere Bună. Au căutat iniţial fabrici de bere din străinătate pe care să le aducă în România, dar costurile prea mari i-au îndemnat să îşi îndrepte atenţia spre piaţa locală.

    Au găsit astfel fabrica de bere închisă, după ce îşi încetase producţia în urma unui faliment, şi aflată în conservare la poalele vârfului Zăganu (Carpaţii Orientali), aproape de staţiunea Cheia. Au descoperit pe parcurs că nu era foarte bine conservată, dar au reuşit să depăşească problemele echipamentelor, iar achiziţia şi modernizarea fabricii i-au costat aproximativ 250.000 de euro, parte fonduri proprii, iar restul, finanţare de la bănci. Primul pas în dezvoltarea afacerii a fost găsirea unui nume reprezentativ pentru berea lor, autentic şi românesc. „A fost un brainstorming intens, în care am trecut prin cel puţin 50 de nume, care mai de care mai neaoşe, iar în cele din urmă am ales să ne întoarcem la origini, la masivul Zăganu“, spun cei doi antreprenori. Au început producţia în extrasezon, în luna octombrie 2013, cu volume mici, din cauza autorizaţiei de a vinde berea primite după sezonul de vară, şi au reuşit să se apropie, în lunile de vară, de aproximativ 50% din capacitatea de producţie. În restul anului, produc la aproximativ 20% din capacitatea fabricii, îmbuteliind doar la cerere.

    Conceptul de „microberărie“ abia începe să fie folosit în România, dar este foarte dezvoltat în Statele Unite ale Americii, unde cele peste 3.500 de microberării deţin o cotă de piaţă de circa 22%, potrivit lui Geamănu. Mai aproape, la nivel european, celebrele abaţii belgiene sau berării germane ţin capul de afiş în acest tip de industrie, chiar dacă, la scurt timp după Revoluţie, piaţa avea potenţial şi în România. „Dacă la începutul anilor ’90 în România erau active 125 de fabrici de bere, astăzi mai sunt sub 20. Mai mult decât atât, în urmă cu câteva zeci de ani, fiecare zonă a României avea berea ei şi un motiv de mândrie locală – Tulceana, Parâng, Arădeana, Caraş, Orădeana sau Sarmis. Credem că numele este reprezentativ pentru ceea ce vrem noi să facem: să ajutăm la revitalizarea unei industrii cândva înfloritoare în România – producţia de bere locală, independentă“, spun cei doi. Potrivit lor, existau cam trei astfel de berării în fiecare judeţ, iar oamenii ţineau la un „patriotism local“, de a bea tipul de bere specific zonei în care se aflau.

  • Prea puţini softişti înseamnă creşterea limitată a cifrei de afaceri a companiilor

    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile.

    Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, Director Executiv ANIS.

    Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Al doilea avion rusesc prăbuşit în ultimele zile. Zece morţi şi doi supravieţuitori, după ce un avion cargo rus s-a prăbuşit în Sudanul de Sud

    Un avion cargo rusesc s-a prăbuşit miercuri, la scurt timp după decolarea de pe un aeroport din Sudanul de Sud, provocând moartea a zece persoane aflate la bord, în timp ce alte două au supravieţuit, potrivit unui ofiţer de poliţie şi presei locale, transmite Reuters în pagina online.

  • Huawei continuă programul “Telecom Seeds for the Future”, oportunitate de intership în China pentru studenţi

    Huawei anunţă că va continua, o dată cu începerea noului an academic, sprijinirea studenţilor români din domeniul IT&C, prin noi programe educaţionale şi stagii de internship.

    Programele de internship pentru studenţi ale companiei, precum Huawei Telecom Seeds for the Future beneficiază de sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Societăţii Informaţionale şi al universităţilor tehnice din ţară. Prin intermediul acestui program, tinerele talente locale din domeniul IT&C pot ajunge în China pentru un stagiu de specializare cu o durată de două săptămâni.

    Pentru România, ediţia din acest an a programului a avut loc în perioada 21 August – 5 Septembrie, iar opt studenţi din cadrul facultăţilor tehnice din Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca au beneficiat de această experienţă. Pe durata acestui stagiu de specializare, studenţii români au avut şansa de a fi introduşi în universul limbajului şi a culturii chinezeşti, în Beijing, urmând ca în a doua parte a proiectului să fie implicaţi în activităţi de formare profesională, beneficiind de suportul specialiştilor Huawei din cadrul companiei, la sediul central din Shenzhen.

    Huawei intenţionează să-şi extindă amprenta locală prin creşterea numărului de angajaţi şi a resurselor locale, valorificând centrele regionale (GSC şi ASSC) şi investind în comunităţile locale, prin parteneriate cu universităţile din România şi prin crearea de programe de internship, cu perspective pe termen lung.