Robotul, care încă nu a primit un nume, este produs de un start-up estonian numit Starship Technologies, ce a fost înfiinţat în 2014 de către doi cofondatori ai Skype, şi anume Ahti Heinla şi Janus Friis. Cei doi au pornit afacerea în 2014, iar până acum roboţii lor au parcurs 50.000 de kilometri în mai multe ţări precum Estonia, Germania, Marea Britanie sau SUA.
Skype a fost creat de suedezul Kilas Zennstrom şi de danezul Janus Friis, în colaborare cu Ahti Heinla, Priit Kasesalu şi Jaan Tallinn, cei trei estonieni care au dezvoltat partea de back-end (partea din spate, de server) a Skype. Softul a cunoscut o răspândire rapidă în toată lumea, iar doar doi ani mai târziu compania a fost cumpărată de eBay pentru 2,6 miliarde de dolari; în 2011 a fost cumpărată de Microsoft pentru 8,5 miliarde de dolari. în timp ce sediul Skype este în Luxemburg, majoritatea echipei care lucrează la dezvoltarea produsului se află în Estonia.
întreaga operaţiune Starship Technologies a pornit cu fonduri proprii. Heinla nu a menţionat o sumă referitoare la valoarea investiţiei iniţiale; în ianuarie 2017, au obţinut o finanţare de 17,2 milioane de dolari din partea a opt investitori, printre ei fiind şi Daimler. Ideea pentru acest proiect a venit în urma unui concurs de construit roboţi care ar putea fi trimişi pe Lună. Estonienii au lăsat însă roboţii spaţiali pentru alţii şi s-au concentrat pe livrarea de pachete şi bunuri.
Astfel, compania estoniană a ajuns să construiască o flotă de roboţi autonomi pentru livrarea de bunuri pe o rază de 3-4 kilometri. Roboţii sunt autonomi, dar sunt monitorizaţi de oameni ce pot prelua controlul atunci când este necesar. Dacă la început erau trei-patru persoane într-o cameră care lucrau pentru acesta, în prezent compania are 160 de angajaţi în Tallinn, Londra, Hamburg, dar şi la Washington DC şi Redwood City. ”Funcţionăm deja, am realizat peste 1.000 de livări până acum pentru partenerii noştri“, spune Ahti Heinla, cofondator şi actual CEO şi CTO al Starship Technologies, care lucrează cot la cot alături de colegii săi într-un birou open-space.
Compania livrează pizza în Hamburg, în parteneriat cu Pizza Hut, lucrează cu poşta Elveţiei şi cu cea a Estoniei pentru livrarea de colete. Recent, Starship Technologies a încheiat un partneriat cu Daimler pentru construcţia de dube Mercedes-Benz adaptate pentru astfel de roboţi pentru a putea livra eficient pachete. Astfel, maşinile companiei germane vor acţiona precum o navă-mamă, capabilă să conţină opt roboţi Starship, precum şi coletele transportate; ultimii kilometri până la destinaţie vor fi făcuţi de micuţii roboţi. Estonienii nu vând produsul, ci oferă servicii de livrare celor interesaţi. ”Taxăm clienţii noştri per livrare, iar acum plătesc o sumă asemănătoare cu cea pe care ar cheltui-o pentru un serviciu de curierat tradiţional. Dar în viitor serviciul nostru va fi mult mai ieftin“, explică Ahti Heinla. ”Ultimii kilometri din lanţul procesului de livrare sunt cei mai scumpi. Ţelul nostru este să ajungem pentru clienţii noştri la un cost de 1 dolar/livrare“, adaugă Heidy Kerma, manager operaţional al Starship Technologies. ”Interacţiunea umană este cel mai scump lucru din lume“, continuă ea.
”Nu am vrea să vindem robotul, ci să oferim acest serviciu de livrare. Este un model de business mai profitabil vânzarea unui serviciu decât a unui bun. Dacă cineva are de gând să vândă astfel de roboţi, atunci le transmit felicitările mele, pentru că nu au un model de business bun“, mai spune Heinla. Robotul cântăreşte 20 de kilograme şi poate transporta pachete de până la 10 kilograme la o viteză maximă de 9,6 km/h. El va circula doar pe trotuar, alături de pietoni. Autonomia bateriei este de doar 3 km şi aceasta nu se încarcă, ci se schimbă. Kerma susţine că nu este nevoie de o îmbunătăţire a autonomiei deoarece ”vom avea huburi unde putem schimba bateriile în mai multe puncte din oraşe“.
Compania a produs până în acest moment peste 130 de astfel de roboţi, pe care-i testează pe străzile oraşelor. Robotul va funcţiona complet autonom, însă în momentul de faţă este însoţit de un om care are rolul de a scoate robotul din bucluc, dar şi pentru a explica celorlalţi din jur care este rolul robotului şi ce face acesta. Costul de producţie a unui robot este în jur de 6.000 de euro în acest moment. ”Trebuie să realizăm robotul cu produse ieftine, nu ne putem permite să cheltuim prea mult pe componente. Trebuie să folosim camere de 10 dolari bucata şi facem tot ce se poate mai bine cu acestea“, spune Kerma.
Obiectivul intern al companiei este ca preţul să scadă până la 2.500 de euro, însă managerul operaţional nu a precizat şi o dată la care se va întâmpla asta. ”Depindem de avansul tehnologiei, de reducerile de preţ ale componentelor.“ ”Dacă întâlneşte un obstacol, atunci încearcă să-l depăşească, încetineşte dacă e cazul unui pieton mai lent. Dacă se loveşte de o situaţie pe care nu o poate procesa, atunci robotul se opreşte, iar oamenii preiau conducerea de la distanţă pentru a rezolva problema“, explică Kristjan Korjus, head of computer vision and perception al Starship Technologies, felul în care robotul gestionează problemele pe care le poate întâmpina pe stradă.
El susţine că firma ştie care sunt zonele cele mai aglomerate şi care este viteza medie de circulare pe fiecare stradă în parte, astfel încât robotul să aleagă calea cea mai rapidă către destinaţie. De asemenea, el spune că robotul este pregătit să facă faţă intemperiilor, fie ploaie, fie zăpadă.
Ce se va întâmpla cu actualii curieri, câţi îşi vor pierde slujbele în dauna roboţilor? Heidy Kerma este de părere că avansul tehnologic va face ca mai mulţi oameni să-şi piardă slujbele, în cazul de faţă curieri, dar este de părere că se vor crea mai multe joburi decât se vor pierde.
Problema resursei umane este prezentă şi în Estonia, în sectorul IT şi nu numai. Cu o populaţie de 1,3 milioane de locuitori şi cu o piaţă a forţei de muncă de 700.000 de oameni, companiile apelează la străini pentru a găsi oameni potriviţi mai ales datorită faptului că foarte multe companii au ca limbă oficială engleza. în aceste condiţii, echipa Starship Technologies a crescut constant, ajungând la un număr de 160 de angajaţi în toate oraşele în care activează (circa 10% dintre actualii angajaţi au lucrat la Skype). ”Angajăm în mod constant. Numai săptămâna trecută am angajat cinci oameni la divizia de operaţiuni doar în Estonia“, spune Heidy Kerma, manager operaţional al Starship Technologies, care precizează că este greu să găsească oameni pentru joburi specifice şi că trebuie să apeleze la oameni din afara Estoniei pentru a umple posturile libere.
Acum, în cadrul Starship Technologies, în toate oraşele, sunt prezente în jur de 15 naţionalităţi. Pentru anul în curs, Ahti Heinla are în plan extinderea către alte ţări. ”Nu ştiu în câte ţări vom ajunge, dar vom fi activi în aproximativ 30 de oraşe.“