BusinessMagazin

Tag: litoral

  • Hotelierii de la mare: Controalele ANT pe litoral vin foarte târziu şi sunt inutile

    “Ne surprinde în mod neplăcut poziţia ANT cu câteva zile înaintea sezonului, când se anunţă patru echipe de inspectori care vin în control pe litoral. Nu ştiu ce ar mai putea face acum aceste echipe de control, în condiţiile în care Autoritatea Naţională pentru Turism nu şi-a făcut simţită prezenţa pe litoral până acum”, a spus Bucovală.

    Simona Man, preşedintele ANT, a declarat miercuri pentru MEDIAFAX că mai multe echipe de inspectori vor pleca joi spre litoral şi că vor începe controalele de vineri.

    “Vom avea patru echipe care vor merge joi spre litoral, două spre sud şi două spre nord şi care până la 1 mai vor verifica dacă unităţile de turism de la mare sunt pregătite, astfel încât turiştii să fie în siguranţă la deschiderea sezonului”, a mai spus ea.

    Nicolae Bucovală crede că şefa ANT ar fi trebuit să vină pe litoral, iar absenţa ei este un semnal prost pentru industrie.

    “Simona Man nu a venit nici măcar o dată, de când este preşedinte, ca să vadă măcar starea în care se află infrastructura publică de pe litoral. Ar fi trebuit să vină din timp echipe de la ANT pe litoral şi să ne îndrume, să ne întrebe care sunt relaţiile cu autorităţile, să ne întrebe ce probleme avem şi cum ne-ar putea ajuta… ANT nu a făcut nimic pentru litoral, nu e emis încă vouchere de vacanţă, nu s-a ocupat de deblocarea legii impozitului forfetar, nu a rezolvat problema impozitului pe clădiri şi multe altele”, a mai spus preşedintele patronatului hotelierilor din Mamaia.

    El crede că, în acest context, controalele ANT pe litoral, anunţate ca începând de vineri, vin foarte târziu şi sunt inutile.

    “Vor controla superficial. Nu mai au timp să verifice dacă infrastructura şi utilităţile publice sunt puse la punct, dacă drumurile sunt bune, dacă s-a zugrăvit, s-au plantat pomi… Noi, hotelierii, suntem pregătiţi de începerea sezonului şi ne-am făcut treaba”, a mai spus Bucovală.

    Telefoanele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), instituţie care coordonează turismul românesc şi care verifică şi clasifică hotelurile şi agenţiile de turism, au fost tăiate pe 2 aprilie, angajaţii acesteia neputând fi contactaţi, cu câteva zile înaintea deschiderii sezonului pe litoral.

    Hotelierii şi agenţii de turism, dar şi reprezentanţii diverselor instituţii, care au încercat să ia în ultimele trei săptămâni legătura cu ANT, nu au putut contacta reprezentanţii autorităţii nici pe telefoanele mobile de serviciu şi nici pe cele fixe ale direcţiilor din cadrul instituţiei.

  • A ajuns în România şi a ştiut că aici îşi doreşte să rămână. Acum este proprietarul singurei crame de pe litoral

    „Sunt proprietarul singurei crame de pe litoral, la Olimp, la un kilometru de mare, este cea mai mică podgorie din România“, spunea anterior pentru Business Magazin Ane Marie Rosenberg, deţinătoarea afacerii Clos des Colombes. 

    Ea povestea anterior că nu a venit în România pentru a face afaceri în sensul strict al cuvân-tului, ci pentru a-şi împlini un vis: să aibă o podgorie, să producă vin, să deţină un restaurant într-o ambianţă franceză aproape de litoral şi să construiască un minihotel care să găzduiască turiştii pasionaţi de poveştile vinurilor, de aşa-numitul turism vitivinicol. Producţia de vin a început în 2006, când a fost încheiată renovarea clădirii pe care o cumpărase şi a transformat-o în cramă.

    „Este foarte dificil când începi de la zero şi ai o afacere mică. Când am vrut să fac un credit în anul 2006 pentru renovarea unei clădiri, m-am dus la bancă şi mi-au spus că pot să mă ajute, dar că trebuie să dau banii înapoi după şase luni“, povesteşte Ane Marie Rosenberg. Însă o plantaţie de vie are nevoie de cel puţin trei ani pentru a produce struguri, iar băncile erau obişnuite cu firmele de haine, spre exemplu, care începeau să vândă la două luni după înfiinţare.

    Nu a găsit înţelegere la bancă, a reuşit să contracteze un credit de doar 170.000 de euro. O altă dificultate cu care s-a întâlnit a fost concurenţa pe plan local. „Când înfiinţezi o afacere, trebuie deja să fii cunoscut pe piaţă între timp. Sunt mai cunoscută în restul ţării decât pe litoral, pentru că cei de pe litoral cred că sunt concurenta lor pentru că am şi hotel. Niciun restaurant sau hotel de aici nu lucrează cu vinurile produse în crama mea.“ Pe lista de greutăţi cu care se mai confruntă antreprenoarea franceză se numără şi distribuţia, pentru că, explică ea, „un antreprenor care produce 7.000 de sticle pe an este refuzat de distribuitori deoarece cantitatea este prea mică“. Născută în Champagne, franţuzoaica a studiat mai întâi siderurgia, dar meseria nu i-a plăcut şi a preferat să profeseze ca jurnalist specializat în vinuri, mai întâi în SUA, apoi în Franţa.

    A ajuns în România şi a ştiut de la bun început că aici îşi doreşte să rămână. Dovadă că acum îşi petrece aproape întreg anul în apropierea Mării Negre şi obişnuieşte ca doar la început de an să se întoarcă pe me-leagurile natale.

  • 1 MAI: Aproape 60.000 turişti sunt aşteptaţi pe litoral. Mamaia şi Vama Veche vor fi pline

    “Aplicarea cotei de TVA de 9% pentru pachetele de turism face ca în acest an ofertele hotelierilor să fie mai complexe decât în anii trecuţi. În plus, şi 1 Mai pică într-o zi de vineri, turiştii având trei zile libere consecutiv la dispoziţie. Din aceste motive, avem o creştere a cererii de vacanţe pe litoral pentru 1 Mai cu 15%”, a delcarat agenţiei MEDIAFAX Mirela Matichescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).

    Anul trecut au ajuns la mare, în minivacanţa de 1 Mai, aproximativ 52.000-53.000 de turişti, potrivit datelor hotelierilor. Dintre aceştia, peste 25.000 au fost în Mamaia.

    Nicolae Bucovală, preşedintele patronatului Mamaia, estimează şi în acest an mai mult de 25.000 de turişti în staţiune, urmând să fie ocupate, astfel, toate locurile de cazare. Creşterea din acest an va proveni, în principal, din numărul sensibil mai mare de turişti români în sudul litoralului, dar şi de străini, în principal în Mamaia.

    “În acest an aşteptăm pe litoral de 1 Mai peste 3.000 de străini, în principal din Marea Britanie, Franţa şi Germania. Promovarea mai intensă făcută în străinătate anul trecut pentru evenimentele făcute pe lotral la început de sezon îşi arată efectele“, a afirmat Matichescu.

    Şi evenimentele organizate la începutul lunii mai în sudul litoralului ar putea aduce mai mulţi turişti.

    “De 1 Mai avem mai multe evenimente în Mangalia, printre care un festival de maşini tunate şi unul de salsa. Ne aşteptăm ca în staţiunile Neptun-Olimp, Saturn, Jupiter, Venus, Cap Aurora şi Mangalia să avem o creştere a numărului de turişti cu 7%, faţă de cei 22.000 care au venit anul trecut“, a spus Cristian radu, primarul Mangaliei.

    El a spus că vor veni în staţiune şi câteva sute de străini, în principal din Germania, Olanda, Franţa şi Belgia, pentru tratamente în structurile balneare.

    Marius Usturoiu, proprietarul mareea, agenţia care aduce cei mai mulţi turişti pe litoralul românesc, spune că, în ordinea rezervărilor înregistrate până acum, cele mai solicitate hoteluri sunt de 3 şi 4 stele, în special din zona de nord a staţiunii Mamaia, aflate în proximitatea cluburilor.

    Majoritatea celor care îşi rezervă minivacanţa de 1 Mai prin agenţii sunt tineri, cu vârste între 28 şi 38 de ani.

    Un loc într-un hotel de patru stele în Mamaia poate costa şi 340 de lei pe noapte, la trei stele preţul mediu este de 240 de lei, dar există şi oferte cu 60-70 de lei pe noapte în unităţi de trei stele din sudul litoralului.

    “Numărul rezervărilor înregistrate până la acest moment anunţă o creştere de aproximativ 15%. Sunt deja o serie de evenimente în plan local (concerte, festivaluri etc) care atrag în special tinerii români şi, mai nou, şi străini”, a mai spus Usturoiu.

    Cristian Bărhălescu, directorul agenţiei Icar Tour din Constanţa, spune că toate locurile de cazare clasificate din Vama Veche au fost deja rezervate.

    “Vama Veche va fi full. Nu mai sunt locuri libere clasificate pentru 1 Mai de la jumătatea lui martie. Şi Mamaia va fi plină în acea perioadă. La polul opus, nu dau semne de vitalitate Eforie Sud sau Costineşti“, a afirmat Bărhălescu.

    Anul trecut, aproximativ 90.000 de români şi-au petrecut minivacanţa de 1 Mai în staţiunile din ţară, cu 10% mai puţin decât anul precedent, cheltuind aproximativ 50 milioane de lei pe cazare, masă şi distracţie.

    Potrivit patronatelor, numărul turiştilor a scăzut din două motive: în primul rând, ploile care au cuprins toată ţara în acea perioadă şi faptul că anul trecut Ziua Internaţională a Muncii a fost imediat după Paşte, iar mulţi români îşi consumaseră deja bugetul alocat pentru distracţie.

  • Hotelierii de pe litoral se tem că unităţile lor ar putea fi închise de inspectorii antifraudă

    Reprezentanţi ai hotelierilor şi ai Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) de pe litoral au participat, vineri, la o întrunire, la Constanţa, pentru a vedea ce măsuri pot fi luate împotriva OUG 91/2014, potrivit căreia punctele de lucru ale comercianţilor care nu utilizează casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate să fie închise de inspectorii antifraudă.

    La eveniment a fost prezent şi deputatul PNL de Constanţa Mihai Tararache, el spunând că sprijină demersul oamenilor de afaceri şi solicitând Guvernului, în numele acestora, suspendarea OUG 91, iar în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla ordonanţa să fie contestată la Curtea Constituţională.

    El a mai spus că doreşte un dialog între mediul de afaceri şi Guvern, precizând că mediul economic vrea controale corecte, nu stoparea acestora.

    Unul dintre participanţii la discuţii, Sorin Mocianu, investitor în turism şi în alimentaţie publică, dar şi consilier judeţean din partea PNL, a propus ca formă de protest închiderea unităţilor de cazare în timpul minivacanţei de 1 Mai.

    “Propun ca de 1 Mai toate unităţile de alimentaţie publică să facă o grevă şi să se închidă. În afară de hotelurile care au contracte şi care pot caza turiştii, să le dea eventual micul dejun şi apoi să închidă tot. Oricum dacă vine Antifrauda se închide tot, 40-50 la sută din unităţi ne aşteptăm să fie închise de 1 Mai”, a afirmat Sorin Mocianu.

    La rândul său, reprezentantul Federaţiei Patronatelor din Turism, Virgil Stancu, a exclus această variantă, spunând că sunt deja turişti români şi străini care au contracte cu hoteluri de pe litoral.

    “Nu vrem să credem că este rea-voinţă, credem că este o lipsă de dialog şi poate de necunoaştere a celor care au scris această ordonanţă. Dacă se aplică măsura închiderii este ca şi cum din start l-ai omorât pe acel agent economic. Ceea ce se propunea vizavi de 1 Mai cu închiderea unităţilor este imposibil. Sunt turişti care au contracte, avem un an cu premise bune, asta ne-ar mai lipsi, pentru că atunci chiar am vorbi de turism în Bulgaria, Grecia, Turcia şi am exclude în totalitate litoralul românesc”, a spus Virgil Stancu.

    La rândul său, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală, solicită ca în OUG 91 să se precizeze în ce condiţii se închid unităţile, adăugând că verificările trebuie făcute într-un cadru civilizat.

    “Lucrăm cu personal sezonier. El poate să încaseze o notă de plată şi să plece cu ea şi îmi creează gol în gestiune, mie îmi închide unitatea? Sigur că oamenii sunt un pic înspăimântaţi de ceea ce au văzut la televizor. Nouă trebuie să ni se specifice clar prin OUG 91 în condiţii îţi închide unitatea, indiferent că este restaurant, terasă, beach-bar, hotel, magazin alimentar. Trebuie specificate foarte clar. Nu refuzăm controlale, sunt binevenite, dar trebuie făcute într-un cadru civilizat şi nu trebuie să speriem agentul economic”, a declarat Nicolae Bucovală.

    El a susţinut că turiştii ar putea fi speriaţi de închiderea hotelurilor sau restauranturilor şi nu ar mai reveni pe litoralul românesc.

    “Gândiţi-vă ce înseamnă, dau un exemplu absurd, în Mamaia la vară să găsiţi 20 de hoteluri sigiliate, închise de către Antifraudă, iar noi avem zece curse charter pe Aeroportul Kogălniceanu. Îi speriem pe toţi ăştia care vin şi noi facem eforturi să aducem turişti străini pe litoralului românesc. Este aberant, nici eu nu m-aş mai duce în anul următor să caut Mamaia”, a menţionat preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia.

    De la 1 martie, punctele de lucru ale comercianţilor prinşi că nu utilizează casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sunt închise de inspectorii Direcţiei Antifraudă.

    Fiscul va dispune suspendarea activităţii operatorului economic în punctul de lucru pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni, dacă constată încălcarea uneia dintre obligaţiile de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziţionate doar de la distribuitori autorizaţi sau unităţi acreditate, utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, emiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, respectiv emiterea de bonuri cu o valoare care corespunde realităţii, precum şi întocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat.

    Pentru încălcarea obligaţiilor menţionate, inspectorii vor aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 15.000 de lei, însă dacă la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor există sume deţinute fără a putea fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe, banii se confiscă, caz în care amenzile se situează între 2.000 lei şi 4.000 lei.

  • Străinii încep să fie atraşi de all inclusive-ul românesc. Ce mâncăruri preferă

    Dintr-o analiză a agenţiei de turism, anul trecut au ajuns în hotelurile all inclusive de pe litoralul românesc aproximativ 5.000 de turişti străini, din totalul de 31.000 de mii de turişti din străinătate care au venit la mare.

    Cei mai mulţi dintre cei care au preferat all inclusive-ul au fost germani, urmaţi de polonezi, iar staţiunea cea mai căutată a fost Mamaia.

    “Străinii caută, în general, la all inclusive-urile româneşti mâncarea tradiţională. Preferatele lor sunt sărmăluţele, precum şi ciorbele, fie că sunt de perişoare, ţărăneşti şi de văcuţă. În schimb, românii sunt atraşi de carne, în special de grătare”, a declarat agenţiei MEDIAFAX proprietarul Mareea, Marius Usturoiu, care administrează şi complexul all inclusive Family Club Mercur-Minerva din Mamaia.

    În ultimul an, din ce în ce mai mulţi proprietari de structuri all inclusive, pun la dispoziţia turiştilor meniuri nu doar în engleză, ci şi în limbile germană şi poloneză.

    Usturoiu mai spune că în vârf de sezon majoritatea străinilor care vin la all inclusive sunt familii cu copii.

    Pentru acest an, Mareea estimează că numărul străinilor în all inclusive-urile româneşti se va dubla faţă de vara trecută, depăşind 10.000 de persoane.

    “După promovarea făcută anul trecut în Polonia, avem contracte semnate şi doar de pe această piaţă vor veni în vară 2.000 de turişti doar prin Mareea, dintre care jumătate la all inclusive. Ei vor ajunge cu chartere în Bulgaria, pe aeroportul din Varna, iar de acolo îi vom transfera cu autocarele la noi”, a precizat Usturoiu. Acesta a completat că de anul viitor, în fiecare săptămână de vară, două chartere cu polonezi vor zbura către litoralului românesc.

    În plus, agenţia a semnat contracte şi cu turoperatori israelieni, iar turiştii din această ţară care vor ajunge pe litoral vor veni cu zboruri pe Otopeni, de unde vor fi transferaţi cu autocarele la mare.

    Cu toate acestea, cei mai mulţi străini la all inclusive vor veni şi în acest an tot din Germania.

    “Creşterea din acest an se explică prin promovarea tot mai intensă făcută acestui tip de turism în străinătate, mai ales la târgurile de turism dar şi prin faptul că acest produs s-a consolidat în ultimii ani şi începe să ajungă la maturitate”, a mai spus Marius Usturoiu.

    În general, un străin plăteşte pentru un concediu all inclusive în România, la un hotel de trei stele, 500-600 de euro, preţ în care intră şi biletul de avion.

    În 2014, pe litoralul românesc au fost disponibile 6.750 de locuri în structurile all inclusive, iar în acest an numărul loc a crescut cu 581 de locuri.

    Din cei 1,9 milioane de străini ajunşi anul trecut în România, majoritatea (1,48 milioane) au mers în Bucureşti şi în oraşele reşedinţă de judeţ, la munte s-au dus 132.014, în timp ce pe litoral au ajuns doar 31.325 turişti (1,6% din total), iar în Deltă doar 13.482 (0,7%).

    Pe litoral au venit 5.155 de germani, 4.229 de americani, 2.516 francezi, 2.180 de polonezi, 1.442 italieni şi 1.244 de ruşi şi 895 de turişti din Israel.

    Mareea, care gestionează anual vacanţele a peste 100.000 de turişti români şi străini pe litoralul românesc, estimează pentru sezonul 2015 o creştere cu minim 10% a traficului turistic către Marea Neagră. În condiţiile în care implementarea voucherelor de vacanţă devine operaţională în acest an, creşterea ar putea ajunge la 15%.

  • Istoria banilor românilor

    În secolul II înainte de Hristos cucerirea romană a făcut din denar moneda oficială, ulterior trecându-se la monedele bizantine, care au susţinut schimburile comerciale până în secolul XIV. După anul 1000 încep să apară şi monede locale – dinari, ducaţi şi taleri de argint şi şilingi de bronz în ţara Românească, groşi, dinari, taleri de argint şi şilingi de bronz în Moldova şi ducaţi de aur, taleri şi dinari de argint şi şalăi de aramă în Transilvania. În ţările române au circulat şi monede străine: dinar de argint, aspru de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur, taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, ducat austriac de aur.

    Leul devine monedă naţională o dată cu adoptarea, în 1867, a Legii pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale, guvernul român din vremea respectivă comandând baterea monedelor, în valoare totală de 4 milioane de lei, la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham. În lege se preciza că unitatea monetară, leul, se compune din cinci grame argint, din care 835 din 1.000 argint fin şi 165 din 1.000 aliaj. Monedele emise până în 1877 au avut valori de 1, 2, 5 şi 10 bani, fabricate din aramă, 50 de bani (argint), 1, 2 lei de argint, 20 de lei de aur. Între anii 1877 şi 1900, statul român a pus în circulaţie monede atât de aramă, argint şi aur, cât şi de nichel.

    La data de 27 februarie 1880, Guvernul IC Brătianu depunea la Cameră proiectul pentru întemeierea Băncii Naţionale a României, după modelul Băncii din Belgia – 1850. Prin legea monetară din 1867 s-au stabilit normele emisiunii şi circulaţiei monedelor naţionale de aur, de argint şi ale monedelor divizionare, iar prin legea biletelor ipotecare din 1877 s-au introdus temporar în circulaţie banii de hârtie.

    La 27 octombrie 1890, sistemul bănesc al ţării s-a axat exclusiv pe aur, urmând tendinţele băncilor străine. Monedele de aur româneşti aveau valoare egală cu cea a monedelor corespunzătoare din Franţa, Italia, Belgia, Elveţia, Grecia. Printre bancnotele emise de BNR s-au numărat cele de 20 de lei şi de 1000 de lei din 1881, bani de cupru, argint, nichel, cupru-nichel, moneda de aur de 100 de lei, bancnote de 20, 100 şi 1 000 de lei, între 1904-1906, 2 lei de argint şi 50 de bani de argint în 1910, 25 şi 50 de bani de hârtie în 1917, bancnote de 1, 2 şi 5 lei (1917). După primul război mondial, în România circulau în paralel mai multe monede, iar în vederea unificării monetare prin înlocuirea acestora cu leii emişi de BNR s-a decis retragerea din circulaţie a coroanelor şi a rublelor.

    În 1935 a fost emisă şi o monedă de 250 de lei de argint, de 50 de lei de nichel în 1937 şi 100 de lei de nichel în 1938. Între anii 1920-1931 au fost puse în circulaţie bancnote între 1 şi 5 000 de lei, iar în perioada 1939-1944, statul român a emis noi monede de argint, de zinc şi fier placat cu nichel. Tot în anul 1935, s-a hotărât reînfiinţarea Monetăriei Naţionale.

    În 1941 au apărut şi bancnotele de 500 şi 2000 de lei, iar între anii 1944-1948, monedele de 500 de lei de argint, 2000 de lei de alamă, 25.000 de lei de argint, 10.000 de lei de alamă, 100.000 de lei de argint, 50 de bani şi 1 leu de alamă, 2 lei tombac şi 5 lei de aluminiu. După preluarea puterii politice de către comunişti, guvernul a trecut la etatizarea băncilor, la data de 11 august 1948 procesul culminând cu dizolvarea şi trecerea în stare de lichidare a băncilor şi instituţiilor de credit, singurele exceptate fiind BNR şi CEC. Între anii 1945-1947 au intrat în circulaţie bancnotele de 100.000, 1.000.000, 5.000.000 şi 100 de lei, iar după reforma monetară din 1947, bancnota de 1.000 de lei (1948), cea de 500 de lei (1949) şi biletul de 20 de lei emis de Ministerul Finanţelor în 1950.

    O altă bancnotă de 1.000 de lei este pusă în circulaţie în 1950 de Banca Naţională a Republicii Populare Române, iar Ministerul Finanţelor va emite bancnotele de la unu până la 100 de lei (1952). În 1966, Banca Naţională a Republicii Socialiste România emitea bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 de lei.

  • Mai mult de jumătate din turiştii care au mers pe litoral prin agenţii au ales Mamaia şi Năvodari

    Topul staţiunilor de pe litoral, în funcţie de vânzările prin agenţii de turism, este condus de Mamaia/Năvodari, Eforie Nord şi Saturn, urmate de Neptun, Jupiter, Venus, Olimp, Mangalia, Costineşti, Cap Aurora şi Eforie Sud. În total, vânzarile prin agenţii de turism pentru litoral au crescut cu 2%.

    Din totalul vânzărilor prin agenţii pentru destinaţiile interne, litoralul reprezintă circa 79%, iar celelelate destinaţii reprezintă 21% din vânzări.

    Valoarea medie a pachetului pe turist a fost de 599 de lei pe litoral, în creştere cu 2% faţă de vara 2013, în timp ce valoarea medie a pachetului pe turist în restul destinaţiilor a fost de 621 de lei, cu 3% mai mult faţă de anul trecut.

    Pe staţiuni, valoarea pachetului mediu pe turist a fost de 720 de lei în Mamaia, 567 de lei în Eforie Nord, 499 de lei în Olimp, 486 de lei în Saturn, 481 de lei în Venus, 462 de lei în Jupiter, 449 de lei în Cap Aurora, 426 de lei în Costineşti, 417 lei în Neptun şi de 311 lei în Eforie Sud.

    În ceea ce priveşte voluţia vânzărilor pe staţiuni prin agenţii de turism, în 2014 faţă de 2013, acestea au stagnat în Mamaia şi Eforie Nord, au crescut cu 11% în Saturn, cu 16% în Neptun, cu 2% în Jupiter, cu 25% în Venus, cu 6% îm Mangalia, cu 7% în Cap Aurora şi cu 20% în Eforie Sud. Au fost înregistrate scăderi pentru Olimp (-10%) şi Costineşti (-25%).

    “Anul 2014 a adus cu el o sensibilitate mărită a turiştilor pentru raportul preţ-calitate, cu o orientare preponderentă către criteriul preţ. Iată de ce staţiunile de pe Litoralul Verde (zona Eforiilor şi a Mangaliei), acelea în care se fac vizibile investiţii în infrastructura locală şi, mai ales, investiţii hoteliere şi în care preţurile sunt sensibil mai mici decât în Mamaia, au început să aibă creşteri de vânzări mai importante”, a declarat Lucia Morariu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    Programele speciale menite să susţină vânzările pentru destinaţiile interne, între care şi litoralul românesc, promovate de ANAT, împreună cu FPTR, au înregistrat creşteri: Înscrieri Timpurii (creştere 7% şi cumuleaza 20% din vânzări), Zile Gratuite de Vacanţă (20% creştere, dar cumulează încă doar 5% din vânzari), Litoralul pentru Toţi (creştere 10% şi reprezintă 3% din vânzări). Serviciile tip all inclusive vândute pe litoral prin agenţii au înregistrat o creştere de 20%.

    Studiul ANAT a fost realizat pe baza unui sondaj realizat pe un eşantion de peste 50.000 turişti care au călătorit prin intermediul unor turoperatori specializaţi în turismul intern.

  • METEO. Prognoza vremii în toată ţara pentru săptămâna viitoare

    BANAT
    Se estimează o scădere a temperaturii aerului, dar nu semnificativă, astfel că valorile se vor situa în general în jurul celor obişnuite ale perioadei, cu maxime de 23-26 de grade şi minime de 12-14 grade, în medie pe regiune. Probabilitatea de ploaie va fi relativ ridicată. Ploile vor fi însă în general slabe cantitativ şi pe arii restrânse.

    CRIŞANA
    Temperatura scade uşor, vremea devenind normală termic, cu valori maxime, în medie, de 23-25 de grade şi minime de 11-14 grade. Va ploua trecător pe tot parcursul intervalului de prognoză, dar ploile vor fi în general slabe cantitativ şi pe arii restrânse, exceptând perioada de până la 16 septembrie, când acestea vor fi mai frecvente şi, posibil, în cantităţi moderate.

    TRANSILVANIA
    Valorile de temperatură vor fi în scădere uşoară, însă media regională, între 21 şi 25 de grade ziua şi între 9 şi 11 grade noaptea, se va menţine uşor peste normele climatologice ale perioadei. Probabilitatea de apariţie a ploilor va creşte, dar sunt estimate ploi în general slabe cantitativ.

    MARAMUREŞ
    Se estimează o scădere a temperaturii aerului, dar nu semnificativă, astfel că valorile se vor situa în general în jurul celor obişnuite ale perioadei, cu maxime în medie de 22-25 de grade şi minime de 11-14 grade. Probabilitatea de ploaie va fi relativ ridicată. Ploile vor fi însă în general slabe cantitativ şi pe spaţii mici, exceptând perioada de până la 16 septembrie, când acestea pot fi mai frecvente şi izolat în cantităţi moderate.

    MOLDOVA
    În cea mai mare parte a intervalului de referinţă, vremea va fi caldă. Media maximelor termice va fi de 24…28 de grade, o uşoară scădere de temperatură fiind estimată în ultimele zile ale prognozei. Temperaturile minime vor marca o creştere spre 14…15 grade, spre finalul intervalului de prognoză fiind posibilă o scădere uşoară. Probabilitatea de ploaie va fi în continuare foarte scăzută, ploi slabe fiind posibile izolat, spre sfârşitul intervalului.

    DOBROGEA
    În mare parte a intervalului de prognoză regimul termic se va menţine mai ridicat decât cel climatologic specific, deşi temperaturile vor scădea uşor la o medie regională de 24-26 de grade. Temperaturile minime se vor situa, în medie, între 15 şi 17 grade, cu valori mai mari în continuare în zona litoralului. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi foarte redusă în cea mai mare parte a intervalului de prognoză.

    MUNTENIA
    Este estimată o uşoară scădere de temperatură, la un ecart mediu diurn de 24-27 de grade, valori ce se vor situa încă peste ce ar fi normal la mijlocul primei luni de toamnă. Aceeaşi evoluţie se remarcă şi în privinţa minimelor, car se vor încadra, în medie, între 12 şi 16 grade, cu valorile mai scăzute spre finalul intervalului de prognoză. Probabilitatea de ploaie se va menţine foarte redusă şi doar între 14 şi 16 septembrie vor fi ploi slabe, pe arii restrânse.

    OLTENIA
    Se estimează o scădere a temperaturii aerului, dar nu semnificativă, astfel că valorile vor fi mai apropiate de cele normale ale perioadei, cu maxime în medie de 22-25 de grade. Minimele nocturne vor fi pe tot parcursul intervalului de referinţă mai mari decât cele specifice lunii septembrie, în medie între 12 şi 16 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare până la 16 septembrie, în celelalte zile ale intervalului doar sporadic fiind posibile ploi slabe.

    LA MUNTE
    În general regimul termic va fi caracterizat de valori mai ridicate decât cele climatologic specifice perioadei, cu o medie a maximelor de 14-18 grade, iar a minimelor de 7 la 10 grade, tendinţa fiind de scădere nesemnificativă în partea a doua a intervalului de referinţă. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare, în special în orele după-amiezelor.
     

  • Imagini dezastruoase din Mamaia. Sute de turişti au fost afectaţi (VIDEO)

    Câteva reprize de ploi de scurtă durată în cursul zilei şi precipitaţii mai abundente seara nu i-au speriat pe turiştii dornici să petreacă în cluburile din Mamaia. Ploile s-au intensificat însă în cursul noptii, astfel că, în jurul orei 2 dimineaţa, din cauza inundaţiilor care au blocat principalele bulevarde din Constanţa şi Mamaia, mulţi dintre ei au fost nevoiţi să-şi schimbe planurile.

    “Sunt dezamagită de sistemul de canalizare a oraşului. Am fost nevoită să merg pe contrasens şi abia am reuşit să mobilizez maşina din râurile care ieşeau din canale. Nu e normal să se întâmple aşa ceva, se investesc banii noştri în care alegorice şi în cluburi, nu în măsuri de combatere a unor situaţii precum aceasta”, a declarat o soferiţă care circula pe bulevardul Mamaia, în Constanţa, venind dinspre staţiunea Mamaia.

    Ploile torenţiale care au căzut în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică au inundat străzile din Constanţa, mai multe grădini, dar şi subsoluri ale unor clădiri din oraş, între care cele ale Judecătoriei, Tribunalului, Spitalului de Boli Infecţioase şi Spitalului Militar, pompierii de la ISU “Dobrogea” intervenind cu motopompe pentru evacuarea apei, a transmis corespondentul MEDIAFAX.

    Ploaia a stricat şi distracţia turiştilor, ducând la anularea defilării din fiecare seară de sâmbătă a carelor alegorice de la Mamaia. Duminică, din cauza vremii rele, plajele au rămas aproape goale, iar turiştii au început să plece acasă.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, sâmbătă, mai multe avertizări cod galben şi cod portocaliu, de ploaie şi furtună, pentru aproape tot judeţul Constanţa, iar vremea va continua să fie urâtă pe litoral şi în cursul zilei de duminică.

     

     

     

     

  • Peste 200.000 de turişti sunt aşteptaţi să ajungă în acest weekend pe litoral

    Astfel, în cel mai aglomerat weekend din această vară, aşa cum se aşteaptă patronii unităţilor de cazare de pe litoral, distracţia a început încă de vineri dimineaţă, când, pe faleza din apropierea Cazinoului din Constanţa, zeci de mii de oameni au mers să asiste la manifestările prilejuite de Ziua Marinei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Festivităţile se vor desfăşura pe tot parcursul zilei de vineri, încheindu-se în jurul orei 22.00 cu concerte şi retragerea cu torţe executată de marinarii militari.

    Manifestări similare vor fi organizate şi la Mangalia, pentru turiştii aflaţi în staţiunile din sudul litoralului.

    Ca la fiecare sfârşit de săptămână, staţiunea Mamaia va fi centrul distracţiei, în toate cluburile din staţiune urmând să aibă loc concerte, susţinute de artiştii în vogă ai momentului. Tot în Mamaia, va fi organizată săptămânala paradă a carelor alegorice, dar şi unul dintre cele mai importante evenimente globale dedicate modei, International Fashion Weekend.

    În Mamaia Sat va avea loc Festivalul de muzică electronică Suwaves, iar pe plaja Modern din Constanţa va fi organizat Festivalul Zilele Prieteniei Bergenbier”, pe scena ridicată cu acest prilej urmând să evolueze, în cele două zile ale manifestării, 16 dintre cele mai tari trupe româneşti, între care Şuie Paparude, Vunk, Paraziţii ori Viţa de Vie.”

    De asemenea, în Venus va fi organizat unul dintre concertele din turneul Mix Music Evo 2014, printre invitaţi aflându-se What’s Up, Nicole Cherry, Keo, Deepcentral, Matteo, Crush & Alexandra Ungureanu şi Andreea Balan.

    Sute de poliţişti şi jandarmi se vor afla la datorie în acest sfârşit de săptămână, atât în Constanţa, cât şi în celellte staţiunie de pe litoral, pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică.

    Totodată, peste 15 aparate radar vor fi puse pe principalele artere din judeţ, poliţiştii rutieri urmând să acţioneze pentru menţinerea fluenţei şi prevenirea producerii unor evenimente grave.

    Vineri dimineaţă, traficul era intens pe Autostrada Soarelui şi se desfăşura pe anumite tronsoane în coloană, din cauza ceţii înregistrându-se şi două accidente, pe sensul de mers către litoral.