Urmează Turnu Severin, Craiova, Vaslui şi Călăraşi, potrivit măsurătorilor efectuate pe data de 22 mai, la ora 08:00. Totodată, nivelul de radiaţii din interiorul clădirilor este mai mare decât cel din exterior, astfel că este bine să aerisim spaţiile închise.
“Este vorba despre radon, un gaz radioactiv care există în solul pământului. A existat dintotdeauna şi face parte din radiaţiile naturale, iar gradul de periculozitate este foarte mic. Valorile sunt total nesemnificative.
Pentru cei care au joburi specializate, în industrie, inginerie, energie – unde salariile sunt mai mari la limita superioară – nu prea există joburi. Sau dacă există, acestea sunt date ca pe vremea comunismului, respectiv trebuie să cunoşti pe cineva de la HR pentru a putea să te angajezi.
Pentru românii din afară, care au specializări înalte, companiile din România nu sunt chiar atât de darnice în privinţa poziţiilor deschise.
Un cititor, comentând un articol pe care l-am scris acum două săptămâni, spune:
”Nu împărtăşesc deloc opiniile autorului privind realitatea pieţei forţei de muncă din România. Dacă există mereu poziţii deschise în retail pentru cine este dispus să ridice de 100 de ori pe zi câte 25 kg, cât permite legea, sau să împletească cabluri «la bandă» pentru 250 de euro, nu înseamnă deloc un deficit al pieţei forţei de muncă. O analiză atentă ar trebui să caute zona de medie şi înaltă calificare, unde dispariţia industriei a creat generaţii întregi de şomeri cu diplomă care lucrează de multe ori lucruri sub nivelul lor de calificare sau, mai simplu, au preferat să plece. Să luăm exemplul meu. Sunt din Bucureşti şi lucrez în străinătate de ani de zile ca inginer de calcule de rezistenţă pentru Oil & Gas, industria chimică şi nucleară. Caut de luni de zile să găsesc de muncă în ţară. Firmele nici măcar nu mă sună pe Skype sau să-mi răspundă la mesajele de aplicare, şi vorbesc de firme de top, multinaţionale care produc pentru toată lumea etc. Şi atunci ce să cred, iar în cazul meu ce să fac? Să las un job de mii de euro lunar şi să mă întorc în ţară ca să lucrez în retail sau HoReCa? România nu are şomaj 0 în zona de vest a ţării… ba din contră. Milioanele de expaţi care lucrează în afară şi sutele de mii de pensionari anticipaţi ar trebui considerate în statisticile forţei de muncă disponibile, dar nu neapărat în şomaj. Dacă economia se va diversifica şi cererea de specialişti (nu doar în IT) va creşte, aceşti oameni vor ieşi la suprafaţă.“
Un alt român, care lucrează în străinătate pe o poziţie bancară, spune că şi-a trimis CV-ul la aproape toate băncile din România în încercarea de a găsi un post pe măsura competenţei, experienţei câştigate în afară. Rezultatul: zero. Nu l-a căutat nimeni de la HR mai mult decât să-i răspundă protocolar la e-mail: Mulţumim pentru interesul manifestat pentru banca noastră. Vă vom contacta noi în cazul în care apare ceva.
Probabil că sunt mii de români care au poziţii bune în străinătate, lucrează pe câteva mii de euro, dolari sau dolari canadieni, dar care ar încerca să revină în ţară în cazul în care ar găsi un job convenabil. Poate nu la acelaşi nivel salarial, dar nici la salariul minim pe economie.
Pe această piaţă a poziţiilor medii şi de top nu există o cerere atât de mare. Economia şi businessul din România nu au crescut atât de mult încât să genereze poziţii superioare, cu salarii de peste 1.500 de euro pe lună, care să constituie un argument pentru românii care lucrează în străinătate să se gândească la România.
România este o ţară low-cost pentru investiţiile străine, unde nivelul salarial contează cel mai mult. Sunt prea puţine fabrici, capacităţi de producţie care au nevoie de oameni cu înaltă calificare; or aceste poziţii sunt mai bine plătite.
Curelele şi volanele pentru maşini sunt făcute în România, dar maşinile sunt asamblate în Polonia, Cehia, Germania, Franţa, Belgia, Olanda etc.
Cu excepţia cererii din IT, de programatori, developeri, testeri, care depăşeşte oferta, nu sunt alte sectoare care să aibă nevoie de oameni specializaţi, cu o calificare superioară. Sau sunt, dar salariile oferite nu sunt atât de mari precum speranţele celor care au terminat o facultate în inginerie, în petrol şi gaze, în chimie sau metalurgie etc.
Conform datelor statistice, numai 250.000 de români au salarii de peste 1.000 de euro lunar şi numai 10.000 de români au salarii de peste 2.000 de euro (10.000 de lei net).
4,5 milioane de români din 4,7 milioane de angajaţi au salariul lunar sub 1.000 de euro pe lună.
Pe de altă parte, există oameni care constată, dezamăgiţi, că poziţiile superioare din companii, din multinaţionale, dar şi din firmele româneşti antreprenoriale sunt închise, nu sunt puse la concurs, sunt date pe sub masă şi există o cumetrie între şefii de HR şi firmele de recrutare pentru plasarea unor anumiţi candidaţi.
România a evoluat şi din acest punct de vedere, al înţelegerilor dintre directorii de HR şi companiile de recrutare: un job de câteva mii de euro pe lună nu poate fi dat oricărei persoane care şi-a trimis un CV, nu?!
Chris Gardner era un vânzător de aparate de radiografie, dar fără a avea prea mult succes, pentru că toate spitalele considerau respectivul aparat un lux inutil. Chris Gardner avea astfel mari probleme în a-şi întreţine familia, adică fiul Christopher şi soţia sa, Linda. Când Gardner a obţinut un internship la o importantă companie de brokeraj, el a realizat că nu trebuie să scape această ocazie.
Dar soţia l-a părăsit, iar bărbatul a fost evacuat din apartamentul său şi a intrat în atenţia fiscului; cu toate acestea, păstrându-şi cumpatul, el a reuşit să se împartă între slujbă şi viaţa de familie, chiar dacă asta însemna să petreacă nopţile într-un adăpost pentru oamenii străzii, iar ziua să meargă la serviciu îmbrăcat în costumul obligatoriu, în districtul financiar al oraşului San Francisco.
După o perioadă extrem de grea, în care a trăit alături de fiul său în băi publice şi diverse adăposturi, Gardener şi-a început nesperata carieră la compania de brokeraj Dean Witter Reynolds (preluata în 1997 de Morgan Stanley). După ce a devenit unul dintre mai buni brokeri de acolo, şi-a deschis propria companie, Gardener Rich, în 1987. După aproape douăzeci de ani, a vândut o parte din acţiuni într-o tranzacţie de zeci de milioane de dolari.
Astăzi, Chris Gardner are o avere estimată la 60 de milioane de dolari şi călătoreşte în jurul lumii ca speaker motivaţional; el sponsorizează mai multe asociaţii caritabile.
În anul 2006 s-a lansat filmul The Pursuit of Happyness, despre viaţa sa, avându-l în rolul principal pe Will Smith.
Merkel a spus că o astfel de politică ar deveni repede un obstacol pentru cele 27 de state care rămân membre ale Uniunii.
Reacţia lui Merkel vine ca urmare a unor declaraţii ale Theresei May, care a spus că Marea Britanie vrea să recâştige controlul asupra numărului de persoane care emigrează, iar asta prin eliminarea dreptului la liberă circulaţie în interiorul UE.
Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, a infirmat zvonurile potrivit cărora Marea Britanie ar avea o notă de plată de 100 de miliarde de euro în urma ieşirii din Uniunea Europeană. Acesta a spus că respectivele consecinţe financiare vor fi calculate în funcţie de data efectivă a Brexitului şi de metodologia urmată în acest sens. “Consiliul European va lucra alături de britanici, într-un mod calm, pentru a ajunge la un numitor comun”, a spus Barnier.
52% dintre britanici s-au pronunţat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană, în cadrul referendumului desfăşurat în luna iunie a anului trecut.
Merkel a spus că o astfel de politică ar deveni repede un obstacol pentru cele 27 de state care rămân membre ale Uniunii.
Reacţia lui Merkel vine ca urmare a unor declaraţii ale Theresei May, care a spus că Marea Britanie vrea să recâştige controlul asupra numărului de persoane care emigrează, iar asta prin eliminarea dreptului la liberă circulaţie în interiorul UE.
Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, a infirmat zvonurile potrivit cărora Marea Britanie ar avea o notă de plată de 100 de miliarde de euro în urma ieşirii din Uniunea Europeană. Acesta a spus că respectivele consecinţe financiare vor fi calculate în funcţie de data efectivă a Brexitului şi de metodologia urmată în acest sens. “Consiliul European va lucra alături de britanici, într-un mod calm, pentru a ajunge la un numitor comun”, a spus Barnier.
52% dintre britanici s-au pronunţat în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană, în cadrul referendumului desfăşurat în luna iunie a anului trecut.
Limitarea la 25% a cheltuielilor administrative şi de vânzarea în cazul asigurării auto obligatorii (RCA) va duce la dispariţia din piaţă a 30.000 de asistenţi în brokeraj, susţin reprezentanţii Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare şi Reasigurare (PRBAR). Limitarea cheltuielilor administratie şi de vânzare în cazul asigurării RCA este prevăzută în legea RCA aflată în dezbatere în Parlament.
„Este de fapt o înşelătorie a statului român, ceea ce sigur că nu putem să acceptăm. Beneficiarii în plată în luna martie – până la 1.233 lei, sunt 108.438 de beneficiari, deci cei mai mulţi. Între 1.234 – 3.400 lei sunt 39.700, între 3.400 – 5.000 lei sunt 5.478, între 5.000 – 10.000 sunt 3.504, iar peste 10.000 sunt 623. Cu această plafonare pe care o vom face nu vom afecta foarte multe persoane din România, dar în mod clar, cei care au bulbersat sistemul şi ne-au pus să plătim astfel de sume vor trebuie să se limiteze la ceea ce le permitem”, a spus Olguţa Vasilescu.
Ea a arătat că după scoaterea plafonului de 3.400 de lei, cât era în 2016, sistemul s-a transformat într-un „haos”.
„Anul trecut era 3.400 lei această sumă, după care s-a scos efectiv plafonul şi a devenit un haos generalizat. Să iei 35.000 euro timp de doi ani de zile de la statul român doar pentru că ai un copil în creştere este mult prea mult. Nu există aşa ceva în toată această lume. Am spus că se transformă într-o industrie pentru că, faţă de anul trecut unde până la jumătatea anului am plătit o sumă, aceeaşi sumă de bani am plătit-o acum în primele trei luni de zile”, a adăugat ministrul Muncii.
„Această decizie (a CEDO, n.r.) a venit, este în sprijinul activităţii Comisiei (juridice, n.r.) şi dezavuează tot ce au scris detractorii noştri. Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO şi aşa mai departe, în timp ce cei care au relatat au relatat cum au relatat…”, a spus Nicolicea.
CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere României ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.
Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 99,95% din voturi, 25 de milioane de cetăţeni turci (51,3%) s-au pronunţat în favoarea sistemului prezidenţial, iar 23,7 milioane (48,7%) împotrivă, relatează agenţia de ştiri Anadolu.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, iniţiatorul referendumului, a transmis felicitări formaţiunilor care au susţinut proiectul de modificare a Constituţiei – Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), Mişcarea Naţionalistă (MHP) şi Partidul Marii Uniuni BBP).
“Potrivit rezultatelor, aproape 25 de milioane de cetăţeni turci au votat în favoarea modificării Constituţiei, diferenţa fiind de circa 1,3 milioane de voturi”, a afirmat Recep Erdogan, cerând marilor puteri să respecte rezultatul referendumului.
M. Night Shyamalan revine, aşadar, după o serie de eşecuri spectualoase precum After Earth sau The Last Airbender. Nu aveam foarte mari aşteptări de la Split, deşi recenziile păreau să îl laude; trebuie să recunosc că regizorul a făcut o treabă bună de data aceasta, amintindu-mi de vremurile în care regiza filme precum The Sixth Sense.
Povestea din Split este, la suprafaţă, una simplă: un om cu grave probleme psihice care o ia pe arătură. Profunzimea personajelor este însă spectaculoasă – a personajului, mai bine spus, pentru că James McAvoy interpretează vreo 30 de roluri în Split.
Stilul în care a fost regizat filmul îmi aduce aminte de Hitchcock, mai cu seamă de inegalabilul Psycho. Sigur, comparaţia e puţin exagerată, dar tensiunea din Split nu e la mare distanţă de cea din pelicula lui Hitchcock.
De remarcat este, evident, prestaţia lui James McAvoy, un actor extrem de talentat dar care a lăsat de-a lungul timpului impresia că nu-şi poate atinge potenţialul. O face însă în Split, iar modul în care jonglează cu diferitele roluri arată versatilitatea sa.
Split este un succes şi din punct de vedere financiar: realizat cu un buget de doar 9 milioane de dolari, filmul a adus până în prezent încasări de aproape 270 de milioane de dolari la nivel global. Este al doilea film consecutiv regizat de Shyamalan care se bucură de asemenea reacţii din partea publicului: The Visit, lansat în 2015, a generat venituri de 98 de milioane de dolari în condiţiile în care bugetul a fost de doar 5 milioane de dolari. Cu alte cuvinte, M. Night Shyamalan e pe cale să se împace cu studiourile de producţie.
În ultima vreme, genul horror s-a divizat în două categorii: filmele psihologice, care îşi sperie spectatorii prin aluzii şi mijloace care nu implică neapărat violenţa, şi cele sângeroase, cu monştri, mutanţi şi alte creaturi atât de respingătoare încât publicul nu ştie dacă să se îngrozească sau să se scârbească. Rămâne însă cel mai profitabil gen de la Hollywood: e greu de crezut că un film mainstream va reuşi să doboare recordurile deţinute de Blair Witch Project (60.000 de dolari buget, 248 milioane de dolari încasări) sau de Paranormal Activity (15.000 de dolari buget, 193 milioane de dolari încasări).
Filmele lui M. Night Shyamalan induc groaza, o sugerează subtil. Cu toate acestea, spectatorul pleacă profund tulburat din sala de cinematograf, iar acţiunea, personajele şi sensurile ascunse rămân subiecte de dezbatere multă vreme. Să sperăm că regizorul va rămâne pe acest drum şi cu următoarele sale proiecte.