Tag: legi

  • Statul elen va putea confisca banii din bănci ai populaţiei şi firmelor cu datorii la Fisc

     Parlamentul a adoptat, duminică, un pachet de legi care ratifică mai multe măsuri convenite cu instituţiile financiare internaţionale, inclsuiv concedieri, un regim mai flexibil de plată a datoriilor către stat şi scăderea unei taxe pe proprietate introdusă în 2011.

    Un nou plan de plată a datoriilor către stat prevede posibilitatea achitării acestora în 12-100 de rate, în funcţie de valoarea sumelor.

    Pentru a putea beneficia de planul de plată în rate, aplicanţii vor trebui să furnizeze autorităţilor documente inclusv despre situaţia bancară.

    Dacă inspectorii fiscali descoperă că firma sau persoana cu datorii are în bănci banii necesari pentru a-şi achita datoriile către stat, suma va fi confiscată direct din conturi, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Somnul raţiunii naşte monştri

    Inainte de orice, puţină istorie neştiută. Să spunem că la un moment dat apare, de niciunde, ideea unei crize nemaipomenite. Savanţi, apoi politicieni, scriitori sau personalităţi publice o îmbrăţişează imediat, relatările media abundă, ajunge în manualele şcolilor şi în universităţi. Nu este vorba de vreo teorie a crizelor economice, nici de încăl-zirea globală, nici măcar de contraterorism; ce povestesc s-a întâmplat cu multe zeci de ani în urmă.

    Teoria în cauză a fost susţinută de preşedinţii americani Woodrow Wilson şi Theodore Roosevelt, dar şi de premierul britanic Winston Churchill, de scriitorul HG Wells, de George Bernard Shaw, dramaturgul, de economistul John Maynard Keynes sau de laureatul premiului Nobel Linus Pauling. Au fost construite institute de cercetare, universităţile occidentale s-au implicat, au fost emise legi speciale legate de această criză, iar prestigioase asociaţii medicale s-au pronunţat asupra sa. Totul a durat câteva zeci bune de ani.

    Trebuie să fie o chestie a naibii de importantă, veţi spune, de ce nu am auzit aşa ceva?
    Pentru că nu se vorbeşte. Este vorba despre eugenie, teoria creată de un savant pe nume Galton care credea că fondul genetic uman se deteriorează, iar rasa umană va degenera din cauză că persoanele superioare nu se înmulţeau la fel de repede cum o făceau cei de rang inferior – emigranţi, evrei, degeneraţii, cei cu mintea slabă. Lumea vorbea de „un val de imbecili în continuă creştere„ care polua partea bună a umanităţii sau de „un balast de deşeuri umane„ – scriitoarea Margaret Sanger, de „roiuri needucate de cetăţeni inferiori„ – HG Wells. 29 de state americane au emis legi care permiteau sterilizarea, iar California s-a situat pe un loc fruntaş în această activitate.

    Pe urmă au mai apărut nişte inşi, de cealaltă parte a oceanului, care au preluat ideile şi le-au dus la un nou nivel. Inşii în cauză se numeau Hitler, Goebbels sau Himmler şi au început prin gazarea persoanelor internate în spitalele psihiatrice. Ulterior, în război, au apărut sistemul de lagăre de exterminare, cunoscute, nu insist.

    După şase ani de război toată lumea s-a lepădat de eugenie, văzând grozăviile care s-au comis. Biografii au pasat discret perioada, istoricii au acoperit-o, scriitorii şi dramaturgii au schimbat macazul, iar politicienii nici usturoi n-au mâncat.

    Dar milioane de oameni au murit şi alte milioane nu şi-au câştigat dreptul de a exista. Pentru că au fost socotiţi de rang inferior. În actuala criză economică am văzut apărând, din nou, acest tip de discurs – grecii cei leneşi, românii cei hoţi, proştii de pe internet, mai nou ciprioţii cei oricum or fi ei, dedaţi ruşilor sau incorecţi, şi mi se pare un mare pericol. Noua politică totalitară europeană, ascunsă sub o mască de democraţie calpă, cultivă o egalitate raportată la mărimea bugetului şi a contribuţiilor, la gradul de sprinteneală a hormonilor şi la, eufemistic vorbind, amplitudinea răcnetelor scoase.

    Taxarea economisirii (n-or fi în băncile acelea cipriote numai banii mafiei ruseşti şi, chiar dacă ar fi aşa, sunt alte instituţii şi alte legi care se ocupă de acest tip de ilegalităţi), alianţe împotriva naturii, exhibări de putere inadmisibile, separări pe tipuri de cetăţeni europeni – cei muncitori şi cei leneşi, cei vrednici şi cei nevrednici, din nord şi din sud, impuneri absurde şi replici imbecile.

    Cea mai bună ilustraţie pentru acest text mi s-a părut a fi Goya, cu o gravură – „Somnul raţiunii naşte monştri„. Goya, bătrânul genial, surd şi nebun, care a intuit mai bine decât cei întregi la minte, cu ochi şi cu urechi. Un soi de degenerat.
     

  • Gorbaciov: “Legile noi, un atac asupra cetăţenilor ruşi”. Fostul lider sovietic îl critică dur pe Putin

     Fostul lider sovietic a declarat, în acest interviu acordat postului britanic, că a fost “uimit” de numărul de legi controversate adoptate în Rusia după întoarcerea lui Putin la Kremlin. “Firul comun tuturor (acestor legi) este un atac asupra drepturilor cetăţenilor”, a declarat el pentru BBC. “Pentru Dumnezeu, nu trebuie să te temi de poporul tău”, îl îndemană fostul lider sovietic pe actualul preşedinte.

    Între legile denunţate de Gorbaciov se află cele ce prevăd amenzi pentru proteste neautorizate, înăspresc pedepsele pentru defăimare şi extind definiţia trădării şi impun restricţii pe Internet.

    “Ceea ce vor şi aşteaptă oamenii de la preşedintele lor este să restabilească un dialog deschis şi direct cu ei. El (Putin) nu ar trebui să se simtă ofensat de acest lucru”, continuă Gorbaciov. “El ar trebui să se concentreze asupra încercării de a scoate Rusia din situaţia dificilă în care se află”, a adăugat fostul preşedinte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetul trece în viteză prin comisiile parlamentare, Guvernul nu dă niciun leu în plus

    Mii de amendamente în­soţesc, ca în fiecare an, proiectul legii bu­ge­tului de stat şi proiectul legii buge­tului de asi­gurări sociale intrate în aceste zile în dezbaterea Parlamentului, dar Gu­vernul s-a asigurat că nu va avea bătăi de cap prea mari, aşa că forma propusă de Executiv pentru cele două acte nor­mative va fi cvasiidentică, dacă nu identică cu cea care va merge la pro­mulgare. Sunt prea puţini bani şi prea multe nevoi, niciodată nu a fost altfel, dar niciodată Guvernul nu a fost mai sigur că nu va întâmpina nicio rezistenţă sau că discuţiile vor fi tergiversate. Opoziţia, în special PDL, a depus în jur de 10.000 de amendamente, dar nu are nicio forţă pentru a şi le impune. Parlamentarii puterii au şi ei obiecţii (sunt în special cereri pentru proiecte locale din colegii electorale), dar au primit sfaturi de la şefii lor să nu pună beţe în roate propriului guvern. Premierul Victor Ponta s-a întâlnit ieri cu parlamentarii Uniunii cărora le-a prezentat bugetul şi le-a cerut sprijinul formal pentru promovarea lui. S-a întâlnit apoi cu cei de la UDMR şi PPDD, dar nu şi cu cei din PDL, care nu ar fi răspuns unei oferte de discuţie pe această temă. Esenţa îndemnului pre­mierului: efortul bugetar pentru respec­tarea promisiunilor cu care USL a câştigat alegerile (în primul rând ma­jo­rarea salariilor şi a pensiilor) este considerabil; respectarea acestor promi­siuni apasă asupra bugetului pe 2013 şi nu este loc pentru alte excese, cu atât mai mult cu cât alte sume importante merg fie spre plata arieratelor (3,5 mld. lei în Să­nă­tate) sau spre majorarea sumelor desti­nate cofinanţării progra­melor cu fon­duri europene nerambur­sabile (plus 1 mld. euro în 2013).

    Toate stirile sunt zf.ro

  • Scrieţi-i Comisiei Europene cum vreţi să se modifice legislaţia insolvenţei

    Normele existente (Regulamentul privind procedurile de insolvenţă) datează din 2000 şi stabilesc modul cum procedurile în caz de faliment – al întreprinderilor sau ale persoanelor fizice – ar trebui coordonate între mai multe ţări ale UE. Rezultatele consultării vor contribui la a stabili dacă şi în ce mod regulamentul existent trebuie revizuit pentru a stimula întreprinderile şi piaţa unică a UE.

    În 2010, în UE un număr total de 220.000 de întreprinderi au intrat în lichidare, ceea ce înseamnă că, zilnic, şi-au încetat activitatea circa 600 de întreprinderi din Europa. Această tendinţă a continuat să se înregistreze şi în 2011. Prin urmare, este esenţial să existe dispoziţii legale moderne şi proceduri eficiente pentru a ajuta întreprinderile care au forţă economică suficientă, să surmonteze dificultăţile financiare şi să beneficieze de o a doua şansă.

    “O legislaţie modernă în materie de insolvenţă va contribui la consolidarea economiei, întrucât va oferi o a doua şansă întreprinderilor solide din punct de vedere financiar, dar care întâmpină dificultăţi financiare pe termen scurt. Din acest motiv, am lansat o consultare care se adresează atât întreprinderilor, cât şi juriştilor, autorităţilor judiciare şi publicului larg”, a afirmat comisarul UE pentru justiţie, Viviane Reding.

    Comisia consultă întreprinderile mici şi mari, persoanele care desfăşoară activităţi independente, practicienii din domeniul insolvenţei, autorităţile judiciare, autorităţile publice, creditorii, cadrele universitare şi publicul larg cu privire la experienţa lor în materie de insolvenţă, în special în procedurile transfrontaliere de insolvenţă. Răspunsurile lor vor ajuta Comisia să stabilească dacă şi în ce mod cadrul legal actual ar trebui îmbunătăţit şi modernizat.

    Consultarea este deschisă până la 21 iunie 2012 şi poate fi accesată aici.

  • De ce nu trec legile în Parlament

    Opoziţia, prin Victor Ponta, a dezavuat în continuare legile cerute, afirmând că legea asistenţei sociale va avea efecte negative asupra populaţiei cu venituri reduse, iar modificarea procedurii de numire a magistraţilor Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, dorită de Băsescu, nu e o cerinţă a UE, aşa cum susţine preşedintele, ci reflectă doar intenţia Cotrocenilor de a promova la ÎCCJ procurori de la DNA, pentru a continua şi în 2012 campania “dosarelor politice”.

    Problema nu e însă numai, sau atât la opoziţie, cât la parlamentarii puterii, care au dovedit că nu doresc din motive electorale legea asistenţei sociale şi nu doresc din motive mai personale să-i dea mai multă putere braţului deocamdată cam scurt al justiţiei. O concluzie provizorie i-ar aparţine ex-ministrului Sebastian Lăzăroiu, care reflecta la B1TV că Traian Băsescu deţine în continuare controlul în PDL, unde “foarte mulţi oameni îl ascultă, dar nu mai e ca altă dată. Ca popularitate s-a mai erodat, e normal”.

  • Infringement impotriva Romaniei si altor 19 tari pentru intarzierea aplicarii noilor legi in telecom

    CE a cerut oficial informatii de la cele 20 de state UE, care nu
    au anuntat, inca, masuri de implementare integrala in legislatia
    nationala a noilor reglementari europene, pana la termenul limita,
    25 mai, se arata intr-un comunicat al Comisiei. Statele vizate sunt
    Romania, Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franta, Germania,
    Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda,
    Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Spania. Comisia nu a
    precizat ce modificari trebuie sa adopte fiecare stat pentru a
    evita o noua etapa a procedurii de infringement. Reglementarile
    care trebuie introduse ofera companiilor si consumatorilor noi
    drepturi in privinta telefoanelor, serviciilor mobile si accesului
    la internet . Acestea includ dreptul clientilor de a se transfera
    la alt operator fara a schimba numarul de telefon, dreptul la mai
    multa claritate in privinta serviciilor si o protectie mai buna
    pentru datele personale online, arata Comisia, referindu-se la cele
    20 de state.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amenda pentru lipsa asigurarii obligatorii a locuintei, doar dupa august 2012, potrivit legii

    Legea stabileste atat in forma initiala, cat si in cea
    modificata, ca obligativitatea incheierii politelor de asigurare
    impotriva dezastrelor naturale (cutremure, alunecari de teren si
    indundatii) devine efectiva la 90 de zile de la adoptarea normelor
    de aplicare a actului normativ, iar in primul an proprietarii de
    constructii cu destinatia de locuinta sunt obligati sa incheie
    contracte de asigurare obligatorie a locuintelor pana la expirarea
    unei perioade de un an de la data implinirii termenului.

    Ministerul Administratiei si Internelor a anuntat ca
    obligativitatea incheierii politei are ca termen limita 15 iulie
    2011, interpretand ca primul an de aplicare deja a expirat, desi
    populatia devenea obligata sa incheie polite abia dupa adoptarea
    normelor, care au fost publicate in Monitorul Oficial abia in 6 mai
    2011.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Retrospectiva 2010 – Stralucirea despotismului luminat

    Nu e vorba de incalcarea vreunor principii de politete politica,
    ci de instinctul de autoconservare care ar fi trebuit sa-i arate
    majoritatii parlamentare calea cea mai scurta pentru punerea in
    aplicare a unor masuri anticriza cerute de fi nantatorii externi.
    Dar partidele de la guvernare, in special PDL, au preferat sa
    abuzeze in acest an de procedura asumarii raspunderii pe diverse
    proiecte de legi, ba chiar pe cate doua proiecte deodata,
    transformand Parlamentul nu doar in cronicar al ordonantelor de
    urgenta, la fel ca precedentele cabinete, ci si in spectator al
    discursurilor prin care premierul Emil Boc anunta ca nevoia urgenta
    de masuri, amanate totusi de acelasi premier din 2008 incoace,
    justifica asumarea raspunderii Guvernului pe legea pensiilor, a
    reducerilor de salarii in domeniul bugetar, pe legea salarizarii
    unice sau a educatiei, stabilind un record trist si greu de egalat
    in viata parlamentara post-1989 din Romania.

    A revenit Curtii Constitutionale misiunea de a echilibra (desi
    fara voie) balanta raporturilor parlamentare, dupa ce a trimis
    legea pensiilor in dezbatere si, foarte posibil, va proceda similar
    si cu legea educatiei. Insa controlul hibrid juridico-politic pe
    care judecatorii constitutionalisti l-au exercitat asupra legilor
    promovate de Guvern a aratat si lacunele Constitutiei si nevoia de
    a regandi chiar locul unde trebuie situat un arbitru constitutional
    in viitoarea lege fundamentala. Curtea Constitutionala a aratat ca
    se poate comporta strict ca o a treia forta de presiune
    supra-politica, dupa majoritatea si minoritatea parlamentara,
    cenzurand prevederi legislative ce i-ar fi afectat in mod direct pe
    membrii sai, cum a fost cazul legii recalcularii pensiilor, de la
    care au fost exceptati prin prevederea expressis verbis a Curtii
    doar judecatorii!

    In conditiile in care austeritatea a inceput practic in Romania
    de la 1 iulie, odata cu adoptarea primelor masuri severe de
    ajustare bugetara, e de inteles de ce presedintele Traian Basescu a
    renuntat la sportul favorit al dialogului direct cu masele si a
    devenit mai mult o eminenta tacuta refugiata la Palatul Cotroceni –
    sau in indepartata Asie atunci cand, ca la manifestatiile de 1
    Decembrie, era asteptata prezenta sa in mijlocul publicului. Partea
    buna a acestei schimbari fortate de strategie este ca mesajele
    prezidentiale se concentreaza pe chestiuni in majoritate importante
    si beneficiaza de o expunere mai mare atunci cand sunt emise, dupa
    cum s-a vazut si la jumatatea lui decembrie, in cazul
    avertismentelor presedintelui Basescu cu privire la potentiala
    ratare a aderarii la Schengen pe considerente judiciare.

    Ranile capatate in campania electorala prezidentiala de
    principalele formatiuni politice erau inca deschise in prima luna a
    anului, un moment propice pentru clarificarea raporturilor de
    putere in interiorul lor. Dupa cum era de asteptat, in PSD s-a pus
    cel mai acut problema acestei limpeziri, dupa ce Mircea Geoana
    incheiase lamentabil campania electorala anterioara si pierduse
    cursa prezidentiala in ciuda sprijinului acordat de PNL, PC si mai
    multe formatiuni neparlamentare (PRM si PNG fiind demne de
    remarcat). Congresul PSD s-a incheiat cu venirea la conducerea
    partidului a lui Victor Ponta, un candidat inventat pe ultima suta
    de metri si sprijinit de Adrian Nastase, Miron Mitrea si Radu
    Mazare, care insa nu a insemnat mai mult decat reglarea conturilor
    cu tabara perdanta si nicidecum reformarea mesajului si a liderilor
    PSD. Ca e asa avea s-o dovedeasca, la incheierea anului,
    suspendarea lui Mircea Geoana din partid, din vointa lui Ponta,
    indiferent la pierderile de imagine ale partidului de pe urma unei
    astfel de decizii.


    Curtea Constitutionala a preluat stafeta vizibilitatii publice,
    suspendand – dupa o decizie controversata procedural – activitatea
    Agentiei Nationale de Integritate, spre satisfactia larg
    impartasita a clasei politice. Reformarea legii de functionare a
    ANI a insemnat, dupa cum apoi s-a si vazut, diminuarea pana aproape
    de zero a puterii de presiune pe care ANI, prin cercetarea
    declaratiilor de avere ale personajelor publice, o avea la
    dispozitie. Raportul pe justitie al Comisiei Europene avea sa
    critice in termeni neobisnuit de duri sabotarea ANI, dar si faptul
    ca “Romania incalca criteriile de aderare”, prevestind ceea ce acum
    a devenit impasul procesului de aderare la spatiul Schengen.

    Presedintele Traian Basescu si-a asumat prezentarea publica a
    masurilor de austeritate bugetara discutate cu finantatorii externi
    ai Romaniei, desi, chiar potrivit propriilor lui declaratii,
    aceasta “era treaba Guvernului”.

  • Cand va scapa Romania de gaurile negre din energie si va trece la verde

    “Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele
    din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit
    megawattul.” Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai
    David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de
    energie, din presa ultimelor luni. “Energia verde” a fost subiectul
    intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin
    in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si
    Noerr.

    Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine
    si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in
    ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja
    celebrul proiect “Europa 2020” unde tara noastra si-a asumat o
    tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv
    energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate
    nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse
    regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. “Ce ne doare este ca
    bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite
    de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii”, spune
    Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de
    Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de
    Reglementare in Domeniul Energiei.


    Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro,
    pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de
    un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in
    procente.
    Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in
    piata de energie modificari majore. “E vorba de un pret mult mai
    mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l
    puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa
    luptam intr-o piata extrem de competitiva.” Replica lui Mihai
    David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul
    nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor
    beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.

    Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de
    rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In
    viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o
    discuta ANRE ne transforma intr-un “pamant al fagaduintei”: “Nu
    stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul
    lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata”. Iar
    realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest
    procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de
    mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre
    productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce
    inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate
    mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.

    Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul
    energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru
    Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul
    Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata.
    Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse
    regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact
    ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua
    miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie
    doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de
    propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de
    euro.

    Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila
    de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele,
    judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie
    eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si
    Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene,
    investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii,
    cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere
    instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor
    nuclear de la Cernavoda.

    Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste
    inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele “va trebui
    sa fie atinse”. Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen
    lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul
    legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca
    investitorii cere o asemenea predictibilitate. “Vorbim azi de o
    lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de
    facut”, spune Adrian Borotea.