BusinessMagazin

Tag: lege

  • Veştile proaste curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România. Lovitură dură pentru toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu

    Ministerul Muncii a lansat, în dezbatere publică, un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2021, care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,01 lei şi se doreşte ca aceasta să rămână neschimbată până în septembrie 2021.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,00 lei la 20,01 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2021, începând cu luna aprilie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,01 lei.”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2021 respectiv, august 2021 şi septembrie 2021”, conform documentului oficial.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat şi publicat în Monitorul Oficial.

     

     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru persoanele fizice care vor să opteze pentru plata CAS şi CASS

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Ghid privind persoanele fizice care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate” care aduce clarificări legate de plata opţioanlă a contribuţiei la asigurările sociale (CAS) sau contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele care nu sunt obligate la paltă.

    Conform ghidului, persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi de  proprietate  intelectuală din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, care au estimat pentru anul curent  venituri nete a căror valoare cumulată este sub plafonul minim de 12 salarii minime  brute pe ţară, în vigoare  la termenul de  depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele, pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale.

    Pentru plata CAS şi CASS, prin opţiune, trebuie depusă declaraţia unică la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), până în data de 25 mai, pentru persoanele care nu depăşesc plafonul de 27.600 de lei.

    În anul 2021 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.300 lei lunar.

    Persoanele  fizice  care  optează  pentru  plata  contribuţiei  de  asigurări  sociale îşi  aleg  o valoare, reprezentând baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, cel puţin egală cu 12 salarii de bază minime brute pe ţară, care constituie “venitul ales”.

    În continuare vă prezentăm exemplul oferit în ghidul anterior menţionat pentru calculul CAS:

    O persoană fizică estimează pentru anul 2021 venituri nete a căror valoare cumulată este sub  plafonul  minim  de  12  salarii  minime  brute  pe  ţară  (plafon  anual  este  de 27.600  lei),  dar optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul curent la un venit ales de 30.000 lei.

    Contribuţia de asigurări sociale datorată va fi în sumă de 7.500 lei, respectiv 30.000 X 25%.  În situaţia în care venitul net anual cumulat realizat de contribuabil la 31.12.2021 va fi peste plafonul anual de 27.600 lei (12X2.300), spre exemplu în sumă de 50.000 lei, nu se procedează la regularizarea  contribuţiei  de  asigurări  sociale  întrucât  baza  anuală  de  calcul  al  contribuţiei  de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil (în exemplu dat de 30.000 lei), care este mai mare decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară.

    În continuare vă prezentăm exemplul oferit în ghidul anterior menţionat pentru calculul CASS:

    Cota de contribuţie de asigurări sociale de sănătate este de 10%.

    O persoană fizică nu realizează venituri în anul 2021, dar optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    Stabilirea contribuţiei de asigurări de sănătate:

    a) valoarea salariului de bază minim brut pe ţară în anul 2021 este de 2.300 lei.

    b) data la care se depune declaraţia – 1  februarie 2021. Persoana va fi asigurată 12 luni începând cu  1 februarie 2021.

    c) stabilirea bazei de calcul al contribuţiei

    2.300  lei x 6 luni = 13.800 lei

    d) determinarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

    13.800 lei x 10% = 1.380 lei

    Termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează contribuţia. Persoanele  fizice  pot  efectua  plăţi reprezentând  contribuţia  de  asigurări sociale  datorată, oricând până la împlinirea termenului de plată.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

  • USR PLUS solicită preşedintelui să nu promulge legea prin care statul român dă gratis 46 de hectare

    Solicitarea USR PLUS către preşedintele Klaus Iohannis vine după ce Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea depusă de parlamentarii USR din legislatura trecută, alături de parlamentari UDMR şi neafiliaţi, cu privire la legea prin care statul român dă gratis Camerei de Comerţ şi Industrie a României un teren de 46 de hectare din zona Romexpo.

    „Aşteptam această decizie a Curţii Constituţionale, a tot fost amânată pe parcursul lunilor octombrie, noiembrie şi decembrie 2020, apoi în ianuarie şi februarie 2021. Argumentele noastre cuprinse în sesizare au fost foarte solide, dar magistraţii CCR au decis altfel, aşa că nu mai rămâne acum decât să-i solicităm preşedintelui să retrimită legea în Parlament, pentru ca actuala majoritate să poată opri acest demers. Trebuie să reaşezăm întreaga discuţie şi transparenţa este cea mai bună cale pentru statul român de valorificare a terenului. Să nu uităm că vorbim de o sumă, poate, de 300-400 de milioane de euro. Cam cât s-a investit anual în drumurile naţionale şi autostrăzile din România”, declară Cristina Prună, deputat USR PLUS şi vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

    USR PLUS transmite că susţine dezvoltarea şi investiţiile, dar nu în defavoarea cetăţenilor.

    Potrivit celor de la USR PLUS, dacă se doreşte valorificarea terenului şi dezvoltarea acolo a unor proiecte imobiliare, trebuie organizată o procedură transparentă de licitaţie.

  • Iohannis a semnat decretul! Îţi ia maşina cu totul. Acum este lege

    Klaus Iohannis a promulgat noua lege care permite autorităţilor să ridice maşinile parcate pe trotuare, spaţii verzi, zone pietonale.

    Şoferii care parchează neregulamentar vor plăti atât amenda, cât şi taxa de ridicare a maşinii, informează antena3.ro.

    Noul text completează o „scăpare” legislativă, deoarece în baza actualelor prevederi din Codul Rutier este permisă doar ridicarea maşinilor de pe drumurile publice, nu şi a celor de pe domeniul public.

    Astfel, o maşină parcată pe prima bandă de circulaţie putea fi ridicată, dar una lăsată pe trotuar, nu.

    Situaţia se va schimba şi legea promulgată de preşedinte urmează să intre în vigoare din weekend.

    Lipsa locurilor de parcare naşte însă „monştri” în Capitală. Numărul contravenţiilor este mare, deoarece şoferii nu au suficiente locuri şi lasă maşinile unde apucă.

    Brigada Rutieră Bucureşti anunţă că, de la începutul lui 2020 şi până în prezent, la nivelul Capitalei au fost aplicate peste 15.000 de sancţiuni contravenţionale pentru oprirea neregulamentară şi peste 1900 de sancţiuni contravenţionale pentru staţionare neregulamentară.

  • Legea prin care evazioniştii scapă de închisoare dacă plătesc prejudiciul, constituţională

    „Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor trei sesizări cu acelaşi obiect formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, de Guvernul României şi de Avocatul Poporului) şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile Legii privind modificarea şi completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”, transmite CCR.

    Modificările aduse legii arată că „în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amendă. În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare; Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin.(1) şi (1 prim)”.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură ” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

    Conform ghidului, veniturile obţinute de persoanele fizice din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură sunt definite astfel:  

    Veniturile din activităţi agricole sunt venituri obţinute din desfăşurarea, în mod individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică a următoarelor activităţi:

    • cultivarea produselor agricole vegetale, precum şi prelucrarea, procesarea şi valorificarea lor în stare naturală;

    • exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;

    • creşterea şi exploatarea animalelor deţinute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă, precum şi valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Veniturile din silvicultură şi piscicultură sunt veniturile obţinute din recoltarea şi valorificarea produselor specifice fondului  forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabil, conform ghidului.

    Venitul din activităţi agricole este stabilit pe baza normelor de venit: Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile, mai scrie în ghid.

    Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.

    Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • Proiect:Desfiinţarea structurilor regionale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii, în dezbatere

    Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

    Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a decis elaborarea unui proiect de act normativ privind reforma ISC, prin desfiinţarea structurilor intermediare, regionale ale acestuia şi reducerea costurilor aferente.

    „Din analizarea activităţii ISC, se constată o suprapunere evidentă a atribuţiilor la nivel central, regional şi judeţean, de aceea este necesară o reformă instituţională privind eliminarea structurilor regionale. 19 atribuţii ale inspectorilor şefi regionali se regăsesc şi în atribuţiile inspectorilor şefi judeţeni, iar 29 de atribuţii ale şefilor de serviciu regionali se regăsesc şi la nivel judeţean pentru posturi de conducere. Totodată, registraturile acestor niveluri deservesc acelaşi scop. Întreaga structură arată o dublare a sarcinilor şi o ineficienţă a costurilor”, a spus Cseke Attilla.

    Proiectul va rămâne în dezbatere timp de zece zile.

  • Proiect:Desfiinţarea structurilor regionale ale Inspectoratului de Stat în Construcţii, în dezbatere

    Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii se află în consultare publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

    Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a decis elaborarea unui proiect de act normativ privind reforma ISC, prin desfiinţarea structurilor intermediare, regionale ale acestuia şi reducerea costurilor aferente.

    „Din analizarea activităţii ISC, se constată o suprapunere evidentă a atribuţiilor la nivel central, regional şi judeţean, de aceea este necesară o reformă instituţională privind eliminarea structurilor regionale. 19 atribuţii ale inspectorilor şefi regionali se regăsesc şi în atribuţiile inspectorilor şefi judeţeni, iar 29 de atribuţii ale şefilor de serviciu regionali se regăsesc şi la nivel judeţean pentru posturi de conducere. Totodată, registraturile acestor niveluri deservesc acelaşi scop. Întreaga structură arată o dublare a sarcinilor şi o ineficienţă a costurilor”, a spus Cseke Attilla.

    Proiectul va rămâne în dezbatere timp de zece zile.

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii care realizează venituri din profesii liberale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghidul fiscal al contribuabililor care realizează venituri din profesii liberale” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele care obţin venituri din profesii liberale.

    „Contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din profesii liberale din România au obligaţia să se înregistreze la organul fiscal competent, să declare veniturile şi să plătească impozite, taxe, contribuţii şi alte sume la bugetul general consolidat”, aşa cum scrie în introducerea materialului informativ.

    Veniturile din profesii liberale, cu titlu de exemplu, veniturile obţinute de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii.

    În categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse veniturile obţinute de către persoane fizice cu profesii reglementate în condiţiile legii şi care îndeplinesc cel puţin 4 din următoarele criterii:

    1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
    2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
    3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
    4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
    5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
    6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
    7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

    Persoanele care obţin venituri din profesii liberale au obligaţia depunerii, la organul fiscal în a cărui   rază   teritorială   îşi   au   sediul   de   desfăşurare a  activităţii,    ”Declaraţiei de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere“ – formularul 070, aşa cum scrie în ghidul publicat pe site-ul instituţiei.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

  • Guvernul a abrogat legea care interzice vânzarea de acţiuni la companiile de stat. Printre companiile care ar putea fi listate se numără Hidroelectrica

    Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri un proiect de lege care abrogă Legea 173/2020 privind interzicerea vânzării de acţiuni pe care statul le deţine la companii şi societăţi naţionale, pe o perioadă de doi ani.

    Această lege a fost iniţiată de PSD în august 2020. 

    ”Este un mesaj clar pentru investitori că acest Guvern susţine investiţiile. Un Guvern care ştie că are nevoie de investiţii pentru a ne dezvolta”, a declarat premierul Florin Cîţu după şedinţa de Guvern.

    Legea  173/2020 interzicea înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută, pe o perioadă de doi ani. 

    Legea a fost criticată de mediul de afaceri, care susţine că listarea companiilor importante ale statului la Bursă ar dezvolta piaţa locală de capital şi ar susţine respectarea regulilor de guvernanţă corporatistă în aceste companii şi ar creşte performanţa acestora.

    Cea mai ”aşteptată” listare este cea a companiei Hidroelectrica, dar statul mai are în portofoliu şi alte companii importante, inclusiv Compania de Aeroporturi Bucureşti, Tarom şi bănci.

    PSD, prin vocea preşedintelui Marcel Ciolacu, se opune acestui proiect, acuzând Guvernul că ”vrea să vândă companiile strategice pe nimic, când piaţa este la pământ”. 

    În perioada 2012-2015, PSD, aflat atunci la guvernare, a privatizat pe bursă Romgaz şi Electrica. De asemenea, compania Petrom a fost privatizată în 2004, în mandatul Guvernului PSD condus de Adrian Năstase.

    Premierul Florin Cîţu a declarat anterior că prin vânzarea unor pachete de acţiuni se va realiza capitalizarea acestor companii, o metodă folosită şi în alte ţări. ”Nu este vorba de a înstrăina acţiunile, ci de a atrage capital în România, de a capitaliza aceste companii. Nu avem resurse la buget pentru a capitaliza toate aceste companii, la nevoile pe care le au pentru investiţii şi pentru a se dezvolta. O parte din acţiuni sau din proprietatatea acestor companii este transferată în schimbul acestui capital altor acţionari. Se întâmplă peste tot în lume”, a declarat Florin Cîţu, în ianuarie, la Radio Guerilla.