Tag: iran

  • Veşti bune pentru noul val de autori din puşcării: un site din Kazahstan oferă lucrări academice piratate cu reducere

    După ce autorităţile au decis să nu mai accepte, până în luna septembrie, lucrări scrise în spatele gratiilor, deţinuţii intelectuali din România primesc în sfârşit o veste bună: site-ul Sci-Hub, cunoscută sursă de inspiraţie pentru cei care vor să se laude cu munca altora a reapărut pe o altă adresă de internet.

    După ce domeniul sci-hub.org a fost suspendat în octombrie 2015, ca urmare a unei decizii date de un tribunal din New York, proprietarii au reuşit să relanseze baza de date cu volume furate la adresa sci-hub.io. Cei interesaţi pot cumpăra manuscrise semnate de alţii la un preţ mediu de 30 de dolari. Şi au de unde alege: cei de la Sci-Hub se laudă că au acces la aproximativ 47 de milioane de lucrări.

    Acest nou domeniu folosit va fi greu de atacat în instanţele din Statele Unite, pentru că se află în afara jurisdicţiei. Domeniul .io, extrem de căutat în lumea site-urilor pirat sau de tip torrent, este înregistrat de Teritoriul Oceanic Britanic-Indian, ceea ce înseamnă că doar Marea Britanie poate interveni legal în vederea interzicerii unei adrese.

    Cei mai mulţi clienţi sau beneficiari ai Sci-Hub vin, potrivit celor de la Alexa.com, din Rusia, China, Iran, India şi Brazilia.


    Ordonanţa de urgenţă care suspendă până la 1 septembrie 2016 diminuarea perioadei de detenţie pentru deţinuţii care scriu lucrări cu caracter ştiinţific în timpul executării pedepsei a fost publicată marţi în Monitorul Oficial.Ordonanţa de urgenţă care suspendă până la 1 septembrie 2016 diminuarea perioadei de detenţie pentru deţinuţii care scriu lucrări cu caracter ştiinţific în timpul executării pedepsei a fost publicată marţi în Monitorul Oficial.
  • Preţurile ţiţeiului se îndreaptă spre 28 dolari/baril,după ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului

    Preţurile petrolului se îndreaptă luni spre 28 de dolari pe baril, continuând evoluţia descendentă, pe fondul îngrijorării investitorilor că majorarea exporturilor de către Iran, ca urmare a ridicării embargoului occidental, va accentua supraoferta din piaţă, transmite MarketWatch.

    La bursa din New York, petrolul cu livrare în februarie este cotat în scădere cu 1,2%, după ce a coborât cu până la 2,5%, la 28,67 dolari pe baril, pe platforma electronică Globex.

    Preţul ţiţeiului Brent, de referinţă la Londra, a coborât cu până la 2,7%, la 28,14 dolari pe baril, iar în timpul nopţii a atins 27,67 dolari pe baril.

    Piaţa americană de acţiuni şi obligaţiuni este închisă luni pentru sărbătoarea Martin Luther King, dar contractele pentru petrol sunt tranzacţionate pe platforma Globex.

    Perspectiva ca Iranul să reia exporturile a îngrijorat investitorii în contractele futures, acestea pierzând peste o cincime din valoare de la începutul anului, coborând sub 29 de dolari pe baril pentru prima oară în ultimul deceniu.

    Analiştii consideră că preţurile ţiţeiului ar putea coborî la 25 de dolari pe baril, sau chiar mai mult, în următoarele săptămâni.

  • Care este diferenţa dintre musulmanii şiiţi şi suniţi?

    Execuţia clericlui şiit, Sheikh Nimr al-Nimr, în Arabia Saudită ar putea creşte tensiunile şi mai mult în lumea musulmană. Liderul suprem al şiiţilor din Iran, Ayatollah Ali Khamenei, a spus că Arabia Suadită, ţară în care domină monarhia sunită, se va confrunta cu „răzbunarea divină” pentru unciderea clericului şiit, un atac care a facut parte dintr-o execuţie în masă, în care au murit 47 de persoane. Sheikh Nimr, clericul asasinat, milita pentru drepturile politice ale şiiţilor din Arabia Saudită şi regiunile vecine. Arabia Saudită l-a acuzat de incitare la violenţă împotriva statului, conform publicaţiei americane New York Times.

    Când şi de ce s-a produs „ruptura” între musulmanii şiiţi şi suniţi?

    Schisma s-a produs după moartea profetului Muhammad în anul 632, care a murit fără să numească un succesor care să conducă comunitatea musulmană, ceea ce a iscat dispute despre cine ar trebui să fie cel care va răspândi în continuare credinţa musulmană.

    Şiiţi îl susţin pe Ali ca succesor al profetului, pe când sunniţii nu-l recunosc

    Unii erau de părere că noul lider ar trebui să fie ales de comun acord, alţii spuneau că doar descendeţii profetulul ar trebui să poată deveni calif. Titlul a fost acordat unui ajutor de încredere a fostului lider, Abu Bakr, deşi unii musulmani considerau ca titlul de calif i s-ar fi cuvenit lui Ali, verişorul şi ginerele profetului. Ali a ajuns până la urmă calif, după ce cei doi succesori a lui Abu Bakr au fost asasinaţi.

    Ali a fost asasinat la rândul său, cu o sabie, la moscheea din Kufa, în Irakul de azi, iar fii săi, Hassan, şi ulterior, Hussein, au revendicat titlu de calif. Dar Hussein şi multe dintre rudele sale au fost masacrate în Karbala, Iraq, în 680. Martiriul său a devenit o doctrină pentru cei care erau de părare ca Ali trebuia să-l succedă pe profet, şi nu ajutorul său de încredere, Abu Bakr. Cei care au erau de acord cu acest lucru au fost numiţi şiiţi, o presucurate de la expresia „Shiat Ali”, adică „urmaşii lui Ali”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cei mai bogaţi 5 oameni ai lumii au pierdut 8,7 mld. dolari în urma valului de panică de luni

    Cei mai bogaţi cinci oameni ai planetei au pierdut 8,7 miliarde de dolari în urma vânzărilor masive de acţiuni la nivel mondial declanşate de datele slabe privitoare la activitatea fabricilor din China şi intensificarea tensiunilor dintre Arabia Saudită şi Iran, scrie Bloomberg. Fondatorul Amazon.com Jeff Bezos a suferit cele mai mari pierderi din cadrul indicelui Bloomberg al miliardarilor în prima zi de tranzacţionare din 2016, de 3,7 miliarde de dolari, după ce acţiunile celui mai mare retailer online au scăzut cu 5,8%.

    Averea sa netă se ridică acum la 56 miliarde de dolari. Spaniolul Amancio Ortega a pierdut 2,5 miliarde de dolari, până la 70,4 miliarde, după ce compania sa Inditex, cel mai mare retailer de fashion, a înregistrat o scădere de 3,5% a acţiunilor. CEO-ul Berkshire Hathaway Warren Buffett, miliardarul Carlos Slim din Mexic şi co-fondatorul Microsoft Bill Gates au pierdut împreună 2,5 miliarde de dolari. Cel mai mare câştigător a fost investitorul activist Carl Icahn, care şi-a sporit averea cu 210,4 milioane de dolari, până la 20,1 miliarde de dolari.
     

  • Lumea musulmană este aruncată în aer de criza sectară dintre Arabia Saudită şi Iran

    O nouă criză sectară ameninţă să arunce în aer lumea musulmană: Arabia Saudită, o monarhie sunită bogată, dar pentru care unica sursă de venit este petrolul, retează relaţiile diplomatice şi comerciale cu Iranul, o ţară şiită cu aproape 81 de milioane de locuitori. Cele două puteri sunt rivale pe scena geopolitică a regiunii şi pe piaţa petrolului.
    Arabiei Saudite, un aliat strategic al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, i s-au alăturat Bahreinul şi Sudanul. Arabia Saudită este în plin război al preţurilor petrolului cu Rusia şi SUA şi începe să-şi piardă rapid din rezervele financiare din cauza acestuia, atât de rapid încât a introdus măsuri care s-ar putea numi de austeritate. De asemenea, regatul sprijină în războiul din Siria forţele rebele.

    Iranul s-a apropiat de ieşirea de sub un embargou internaţional prin concesii făcute marilor puteri în programul său nuclear, este curtat puternic de companii europene şi se implică în războiul din Siria, de partea forţelor guvernamentale, contra ISIS. Iranul are rezerve uriaşe de petrol, a căror ieşire pe piaţa internaţională a fost blocată de sancţiuni. Odată sancţiunile ridicate, războiul preţurilor va lua amploare.

    În vară, acordul istoric semnat între Iran şi marile puteri ale lumii privitor la programul nuclear al Teheranului a trimis imediat preţul petrolului în jos, semnalând ce s-ar putea întâmpla dacă Iranul va ieşi pe pieţe şi va reuşi să facă faţă competiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Războaie, din ce în ce mai multe războaie

    Lumea este dominată de un spirit din ce în ce mai războinic, care se manifestă prin intervenţii militare deschise, dar şi prin terorism sau conflicte de natură economică sau cibernetică. Atacuri sângeroase, o Rusie din ce în ce mai activă şi mai prezentă, o Chină într-o expectativă care poate ascunde multe, o Europă frustrată, aflată în căutarea gloriei pierdute, dar lovită, în acelaşi timp, de atacuri teroriste masive, un nord al Africii şi un Orient Mijlociu răvăşite de război, plus exerciţii militare din ce în ce mai dese şi deplasări de trupe spre zonele deja sau care tind să devină fierbinţi. Totul în 2015.

    Unii spun că lumea este pe cale să cadă în ceea ce se numeşte capcana lui Tucidide, adică conflictul care izbucneşte, în cele mai multe cazuri, atunci când o mare putere este pe cale să îşi piardă influenţa şi o alta este în plină ascensiune. Tucidide a analizat conflictul dintre Atena, puterea în ascensiune, şi Sparta, aflată în declin. Dar studii ulterioare au dovedit că de-a lungul istoriei, în 12 cazuri din 16 analizate, rezolvarea a fost un conflict armat. La fel de adevărat este că de-a lungul celor 500 de ani analizaţi, cele patru rezolvări paşnice s-au petrecut în secolul XX, trei după cel de-al doilea război mondial, ceea ce reprezintă o dovadă că lumea se dovedeşte mai prudentă în manifestări.

    Pe de altă parte, este puţin neclar în acest moment care este puterea în declin – să fie Statele Unite?, să fie Europa? – şi care este naţia în ascensiune – poate China, poate Rusia?! Sau poate că este vorba de un tip nou de conflict, de natură religioasă, dar la scară planetară.
    Anul a început cu o Franţă ce reacţiona la şocul atacului de la publicaţia Charlie Hebdo, 3,7 milioane de oameni ieşind în stradă pe 11 ianuarie, în provincie, cât şi la Paris – cu François Hollande şi lideri străini în frunte: François Hollande înconjurat de malianul Ibrahim Boubacar Keita şi cancelarul Angela Merkel, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas la doar câţiva metri de premierul israelian Benjamin Netanyahu, britanicul David Cameron, regele Iordaniei, italianul Matteo Renzi sau preşedintele român Klaus Iohannis. Spre finele anului Franţa reacţiona din nou, de data aceasta la unul dintre cele mai sângeroase atacuri teroriste, cel comis de militanţi ISIS şi soldat cu 130 de morţi.

    În aceeaşi perioadă Rusia cerea Franţei explicaţii în mod oficial, în scris, cu privire la refuzul de a-i livra cele două nave de război de tip Mistral, în baza unui contract de 1,2 miliarde de euro; refuzul era parte din complexul mecanism de sancţiuni economice la care era şi este supusă Rusia, din cauza conflictului din Ucraina.

    Punctul de vedere al Rusiei era prezentat de preşedintele Vladimir Putin în februarie: Moscova nu vrea să fie în război cu nimeni şi este dispusă să coopereze, dar nu va accepta o ordine mondială în care prioritatea este împiedicarea dezvoltării Rusiei. „Slavă Domnului, nimeni nu duce un război împotriva ţării noastre, dar există, desigur, încercări de a împiedica dezvoltarea noastră prin diferite mijloace“, a afirmat Putin, la congresul federaţiei sindicatelor independente din Rusia. Putin a reiterat că sancţiunile impuse Rusiei nu vor avea efectul dorit, chiar dacă au un impact negativ asupra economiei ţării. Sancţiunile occidentale au vizat sectoarele bancar, financiar şi energetic, precum şi persoane particulare.

    Şi Occidentul, şi Rusia au ţinut garda sus şi de-a lungul anului au abundat exerciţiile militare, de regulă însoţite de particula „cel mai“. În martie, bombardiere strategice ruse de tip Tu-95MC, cu rază lungă de acţiune, efectuau exerciţii militare în Arctica, în nord-vestul Rusiei, pentru a testa pregătirea pentru luptă a forţelor aeriene. Exerciţiile interveneau la n umai trei zile după ce Putin plasase Flota Nordică în alertă maximă, într‑un exerciţiu de pregătire pentru luptă la care participau peste 38.000 de militari, aproximativ 3.000 de sisteme mobile de armament terestru şi zeci de nave de război, submarine, avioane de luptă şi elicoptere.

    De cealaltă parte, distrugătoarele USS Donald Cook şi USS Ross intrau în luna mai în apele Mării Negre, iar în vară Statele Unite anunţau cel mai mare exerciţiu aerian din Europa după sfârşitul Războiului Rece, în Germania, Italia, România şi Bulgaria, cu participarea a 4.800 de militari din 11 ţări. „Swift Response 15 este cel mai mare eveniment de antrenament aerian al Aliaţilor de pe continent de la sfârşitul Războiului Rece“, comunica armata americană.

     

  • Iranul a transferat în Rusia stocuri de URANIU, conform acordului nuclear cu marile puteri

    Oficialul rus a solicitat să păstreze anonimatul.

    Transferul uraniului îmbogăţit iranian în Rusia are rolul de a reduce şansele regimului islamist de la Teheran de a fabrica armament nuclear.

    Conform acordului semnat de cu marile puteri din grupul P5+1 (SUA, Rusia, Franţa, M.Britanie, China şi Germania), Iranul trebuia să transfere până la sfârşitul acestui an toate stocurile de uraniu purificat, cu excepţia de 300 de kilograme.

    Acordul include un compromis între Washington si Teheran care va permite inspectorilor ONU să solicite vizite la obiective militare iraniene, în cadrul efortului de monitorizare, dar nu vor avea dreptul automat de a efectua inspectii inopinate.

    În cazul în care Iranul respinge o cerere de inspecţie, o comisie de arbitraj formată din reprezentanţi iranieni şi ai marilor puteri va decide dacă vizita trebuie permisă ori nu. Lipsa dreptului automat de a efectua inspecţii ar putea oferi Teheranului timp să muşamalizeze eventualele nereguli până la efectuarea vizitei.

  • Iranul a testat o nouă rachetă balistică cu rază medie de acţiune, încălcând sancţiuni ONU

    Testul a avut loc pe 21 noiembrie, au declarat cei doi oficiali sub protecţia anonimatului. Racheta a survolat teritoriul iranian, a precizat unul dintre ei.

    Surse din cadrul unor servicii occidentale de informaţii au declarat anterior, luni, citate de Fox News, că testul a avut loc lângă Chabahar, un oraş-port iranian situat în apropiere de frontiera cu Pakistanul.

    Toate testele de rachete balistice iraniene sunt interzise printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU adoptate în 2010, care rămâne validă până la implementarea acordului în domeniul nuclear încheiat de regimul de la Teheran cu şase mari puteri.

    Potrivit acestui acord, încheiat pe 14 iulie, cele mai multe dintre sancţiunile impuse Iranului urmează să fie anulate, în schimbul unei limitări a programului nuclear iranian. Potrivit unei rezoluţii care aprobă acest acord, adoptate pe 20 iulie, Iranul este “îndemnat” să se abţină de la orice activitate în domeniul rachetelor balistice menită să-i ofere armament nuclear pe o perioadă de încă opt ani.

    Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania au îndemnat în octombrie Comisia pentru sancţiuni impuse Iranului din cadrul Consiliului de Securitate să ia măsuri cu privire la un test de rachetă efectuat de către iranieni în aceeaşi lună. Ele au denunţat, de asemenea, o încălcare a sancţiunilor impuse Republicii islamice de către ONU. Până în prezent, Comisia nu a adoptat nicio măsură.

    Mai mulţi diplomaţi din cadrul Consiliului de Securitate al ONU au declarat luni, sub protecţia anonimatului, că nu au primit nicio înştiinţare oficială, de la notificarea din octombrie, cu privire la vreo nouă presupusă încălcare a sancţiunilor impuse de căttre ONU Iranului în domeniul rachetelor.

  • Iranul începe să-şi demonteze centrifugele de îmbogăţire a uraniului

    “Am început deja să luăm măsuri cu privire la eliminarea centrifugelor – cele suplimentare. Sperăm ca în două luni să fim în măsură să ne îndeplinim angajamentul”, a declarat Ali Akbar Salehi, şeful Organizaţiei pentru Energie Atomică din Iran (OEAI), pentru postul public NHK.

    Postul îl citează pe Salehi, pe site, afirmând că este necesar să existe un “echilibru” în implementarea acordului, semnalând că Teheranul se aşteaptă ca toate sancţiunile impuse Iranului – aferente acestei etape de demontare a infrastructurii nucleare – să fie anulate rapid.

    Potrivit acordului de la 14 iulie, Iranul urmează să-şi limiteze programul nuclear – sub supervizarea ONU – cu scopul de a oferi asigurări că acesta nu poate să fie folosit în vederea fabricării unei arme nucleare, în schimbul anulării sancţiunilor care au izolat Teheranul şi i-au paralizat economia.

    Într-o evoluţie separată, care pare să confirme că Iranul a început să-şi implementeze partea de acord, 20 de membri conservatori ai liniei dure din cadrul Parlamentului iranian i-au trimis o scrisoare preşedintelui Hassan Rohani cu privire la dezactivarea centrifugelor la două uzine de îmbogăţire a uraniului – Natanz şi Fordo.

    “Din nefericire, în ultimele două zile unii contractori au intrat la Fordo şi au început să demonteze centrifugele. Au spus că pot termina în două săptămâni”, afirmă aceşti parlamentari, care se opun acordului, citaţi de Fars.

    Cea mai înaltă autoritate din Republica islamică, liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei a aprobat acordul luna trecută, cu unele condiţii, însă parlamentarii afirmă că începerea implementării acordului atât de devreme este contrară directivelor acestuia.

    Centrifugele se învârt la o viteză supersonică şi sporesc proporţia de izotopi fisionabili din uraniu. Uraniul slab îmbogăţit este folosit pentru alimentarea centralelor electrice – scopul declarat al Iranului -, dar poate furniza material pentru bombe atomice atunci când rafinat mai departe – lucrul de care Occidentul s-a temut că era obiectivul ascuns al Teheranului.