BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Modificările aduse legii privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, sesizate la CCR

    „Prin legea supusă controlului de constituţionalitate, se aprobă, cu modificări şi completări, O.U.G. nr. 10/2022 prin care a fost modificată şi completată Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. O.U.G. nr. 10/2022 a fost adoptată în vederea simplificării modului de realizare a testului IMM, totodată extinzându-se şi sfera programelor naţionale destinate finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii cu două noi programe, şi anume: programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation – ROMÂNIA” şi programul privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19”, arată Klaus Iohannis.

    Potrivit sursei citate, prin legea criticată, Parlamentul a aprobat O.U.G. nr. 10/2022 cu modificări şi completări, în sensul includerii obligaţiei deputaţilor şi senatorilor de a supune propunerile legislative cu impact asupra mediului de afaceri analizei Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, înainte de transmiterea spre avizare şi a stabilirii obligaţiei iniţiatorului actului normativ „de a prelua” propunerile rezultate în urma consultărilor care au stat la baza raportului privind testul IMM, iar, în cazul nepreluării propunerilor, instituirea obligaţiei de a justifica acest lucru printr-o notă publicată pe site-ul propriu.

    „Considerăm că, prin conţinutul său normativ, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 61, art. 69 alin. (2), art. 74 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie pentru motivele dezvoltate în cele ce urmează”, apreciază preşedintele Iohannis.

    Prin pct. 1 al art. unic din legea trimisă la promulgare, se modifică art. 9 alin. (2) din Legea nr. 346/2004, care va avea următorul cuprins „(2) Principalele proiecte de acte normative, inclusiv propunerile legislative ale deputaţilor şi senatorilor, cu impact asupra mediului de afaceri vor fi supuse de iniţiatori, înainte de a fi transmise spre avizare, analizei Grupului pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii”. Totodată, prin pct. 2 al art. unic, alineatul (42) al articolului 91 din Legea nr. 346/2004 se va modifica şi va avea următorul cuprins: „(42) Iniţiatorul actului normativ preia propunerile rezultate în urma consultărilor care au stat la baza întocmirii raportului privind aplicarea Testului IMM, având ca scop finalizarea proiectului de act normativ. În cazul în care nu vor fi preluate toate propunerile formulate în cadrul consultărilor, iniţiatorul actului normativ are obligaţia de a justifica acest lucru printr-o notă publicată pe site-ul propriu”.

    „Din analiza conţinutului normelor mai sus indicate, prin utilizarea sintagmei „inclusiv propunerile legislative ale deputaţilor şi senatorilor” în cuprinsul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 346/2004, pe de-o parte, şi prin referirea în mod generic, fără a se distinge cu privire la sfera noţiunii de „iniţiator” în cuprinsul art. 91 alin. (42) din aceeaşi lege, pe de altă parte, rezultă că deputaţii şi senatorii vor fi obligaţi să preia în propunerile lor legislative propunerile rezultate în urma consultărilor care au stat la baza întocmirii raportului privind aplicarea Testului IMM. Considerăm că această soluţie legislativă contravine regimului constituţional al mandatului reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor, astfel cum este acesta stabilit în art. 69 din Constituţie, întrucât impune preluarea de către deputaţi şi senatori, atunci când iniţiază o propunere legislativă, a unor soluţii prestabilite”, arată şeful statului.

    Klaus Iohannis arată că în cazul legii criticate, cele două puncte ale art. unic folosesc formulări imperative precum „vor fi supuse”, respectiv „preia”.

    „În condiţiile în care acestea prescriu conduita de urmat a deputaţilor şi senatorilor atunci când formulează propuneri legislative cu impact asupra mediului de afaceri, apreciem că modificările aduse de Parlament aduc atingere art. 61 şi art. 69 alin. (2) din Constituţie. Mai mult, nerespectarea obligaţiei de a justifica nepreluarea tuturor propunerilor nici nu ar putea atrage răspunderea senatorului ori deputatului respectiv pentru modul în care îşi exercită mandatul parlamentar”, se menţionează în sesizare.

    Totodată, Klaus Iohannis afirmă că pct. 1 şi 2 ale art. unic din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îndeplinesc cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legii, aşa cum au fost dezvoltate într-o amplă jurisprudenţă a Curţii Constituţionale.

    „O primă neclaritate rezultă din lipsa corelării normelor propuse cu ansamblul reglementărilor existente. (…) O a doua neclaritate rezultă din însuşi modul de formulare a modificărilor şi completărilor prevăzute de pct. 2 al art. unic din legea supusă controlului de constituţionalitate. Astfel, deşi legiuitorul a folosit în prima teză o formulare imperativă, utilizând sintagma „preia”, în teza a doua se instituie o obligaţie în sarcina iniţiatorului, în ipoteza nepreluării tuturor propunerilor formulate în cadrul consultărilor, respectiv de a justifica acest lucru printr-o notă publicată pe site-ul propriu. În cazul în care obligaţia incumbă deputaţilor sau senatorilor care îşi exercită dreptul constituţional de iniţiativă legislativă, este neclar cum anume se va materializa obligaţia de publicare a notei justificative şi dacă aceasta se referă la publicarea pe pagina de internet a Camerei din care face parte membrul Parlamentului sau pe paginile celor două Camere”, afirmă Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis cere judecătorilor CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii este neconstituţională.

  • Iohannis a promulgat legea care introduce “dreptul de a fi uitat” pentru supravieţuitorii cancerului

    Noul act normativ introduce în lege un nou capitol, intitulat “dreptul de a fi uitat” al supravieţuitorului de cancer.

    “Prin derogare de la prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în situaţia încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supravieţuitorului de cancer informaţii şi documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea, respectiv menţinerea în asigurare, acesta are dreptul de a nu le furniza pe acelea care vizează afecţiunea oncologică, dacă a trecut un termen de 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic. În cazul supravieţuitorului de cancer al cărui diagnostic a fost pus înainte de vârsta de 18 ani, termenul este de 5 ani de la data încheierii protocolului oncologic”, prevede legea promulgată de şeful statului.

    Nerespectarea de către distribuitorii de asigurări a dreptului pacientului prevăzut atrage răspunderea civilă, conform prevederilor legale.

  • Iohannis atacă la CCR modificările aduse legii privind vânzarea terenurilor agricole

    „Prin legea supusă controlului de constituţionalitate, se modifică şi se completează Legea nr. 17/2014 în sensul: excluderii din sfera de aplicare a acestei legi, a terenurilor agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafaţă de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani; instituirii posibilităţii de achiziţionare de terenuri agricole situate în extravilan, pentru obiective de investiţii de interes public local de către unităţile administrativ-teritoriale, prin excepţie de la condiţiile şi termenele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 41 din Legea nr. 17/2014, privind exercitarea dreptului de preempţiune, de către persoanele fizice, persoanele juridice şi alţi potenţiali cumpărători; înlăturării obligaţiei de plată a impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă în cazul vânzărilor ce au ca obiect terenurile agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare”, arată Klaus Iohannis.

    El precizează că, prin modul de adoptare raportat la conţinutul său normativ, legea supusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. m), art. 76 alin. (1) raportat la art. 44 alin. (1) teza a II-a şi alin. (2) teza a II-a, precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

    Astfel, legea supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată de către Parlament, potrivit formulei de atestare a legalităţii adoptării, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţie, ca lege ordinară, dar ar fi trebuit adoptată ca lege organică.

    „Prin art. I, pct. 1. din legea criticată, se modifică art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, care va avea următorul cuprins: <Art. 2. – (1) Nu intră sub incidenţa prezentei legi următoarele: a) terenurile agricole situate în intravilan; b) terenurile agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafaţă de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani>. Potrivit Legii nr. 17/2014 în forma în vigoare, unul din scopurile acesteia, menţionat la art. 1 lit. b), este stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării terenurilor agricole situate în extravilan. Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ: <Terenurile agricole situate în intravilan nu intră sub incidenţa prezentei reglementări>. Prin efectul soluţiei legislative criticate, terenurilor agricole situate în intravilan li se vor adăuga şi terenurile agricole situate în extravilan – pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafaţă de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani – care nu vor mai intra sub incidenţa Legii nr. 17/2014.

    De asemenea, şeful statului reclamă că efectul soluţiei legislative prevăzute prin art. I pct.1 din legea criticată este că va permite înstrăinarea prin vânzare, către orice persoană, a categoriilor de terenuri respective, fără respectarea dreptului de preempţiune, respectiv că norma criticată intervine asupra unei limite legale a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, în sensul că elimină obligaţia proprietarului de respectare a dreptului de preempţiune în cazul acestor terenuri.

    „În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului este neconstituţională, în ansamblu”, încheie Klaus Iohannis.

    Legea criticată a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu 159 de voturi „pentru”, opt „contra” şi 70 de abţineri.

  • Ce spune Iohannis, despre intenţia ANAF de a-i verifica pe profesori

    „Cine realizează un venit trebuie să plătească impozit şi ANAF-ul are treabă cu colectarea acestor impozite şi cu verificarea. Acum, dacă chiar profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată, am oarece întrebări în această speţă. Însă nu se pot accepta excepţii – cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit corespunzător. Dacă ANAF va verifica categoriile unde se realizează evaziune pe scară un pic mai largă, atunci colectarea poate fi mai eficientă”, spune Klaus Iohannis.

    El a fost întrebat despre faptul că profesorii care dau meditaţii vor fi verificaţi de ANAF

    „Eu cred că mai există profesori care fac meditaţii şi cred că plătesc impozit”, adaugă şeful statului.

    În 2014, Iohannis, a evitat în cadrul unei emisiuni să dezvăluie câţi bani lua pentru o oră de meditaţie şi cum era plătit. El a susţinut că nu îşi mai aduce aminte.

    Klaus Iohannis a evitat să răspundă dacă banii îi lua în plic sau direct în numerar.

    Singura întrebare la care a răspuns prezidenţiabilul ACL a fost legată de legalizarea meditaţiilor: „Da, asta e o problemă care ar trebui rezolvată cât se poate de urgent. Cred că fiecare venit trebuie impozitat în aşa fel încât omul să-şi dorească să declare venitul decât să nu-l declare. Este o chestiune care se poate rezolva”, a afirmat Iohannis.

    El a declarat în mai multe rânduri că şi-a achizionat cele şase case din meditaţiile pe care le-au făcut el şi soţia sa.

     

  • Iohannis: Nu intenţionez să accept un nou experiment de austeritate în România

    „Nu cred şi nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate din motive foarte simple. Am avut criza economică din 2009, 2010, 2011, unde s-a încercat în plan european să se combată criza prin măsuri de austeritate. Rezultatul nu a fost unul bun şi nu intenţionez să accept un nou experiment de acest tip în România”, spune Klaus Iohannis.

    El spune că planul a fost prezentat în repetate rânduri de guvern.

    „Este un plan care până acum a funcţionat foarte bine. Guvernul, pe de o parte, alocă bani suficienţi pentru investiţii şi avem mare noroc că dispunem de fonduri europene. investiţii. Pe de altă parte, guvernul a venit cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta populaţia vulnerabilă să treacă mai uşor de şocul creşterii preţurilor. Acestea vor continua. Vom avea investiţii semnificative în infrastructură şi economie. Vom avea şi pachete de sprijin unde e nevoie. E important să ne pregătim pt aceste vremuri care în continuare vor fi complicate. Aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alţii, în speţă de Rusia care a atacat Ucraina. Trebuie să avem răbdare şi guvernul să ia măsurile cele mai înţelepte”, conchide Iohannis.

     

  • Iohannis: Toate acţiunile NATO sunt defensive. Rusia să înţeleagă şi să nu continue în Ucraina

    „Paradigma în care lucrăm este să sprijinim Ucraina, dar să nu mergem până acolo încât să provocăm un conflict militar între NATO şi Federaţia Rusă”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că nu există motive care pot fi invocate în acest sens.

    „Acţiunile noastre sunt toate strict defensive. Întărim postura de apărare de Flancul Estic. Vom întări şi alte zone, vom merge pe cercetare. Dar niciunele dintre ele nu au componentă agresivă împotriva Federaţiei Ruse, însă şi Rusia trebuie să înţeleagă că ar face bine să facă la fel şi să nu continue în Ucraina”, încheie Iohannis.

    Şeful statului a anunţat anterior că a fost reconfirmată securitatea aliaţilor de pe flancul estic, iar în ceea ce priveşte grupul de luptă din România, Klaus Iohannis a spus că acesta poate fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune.

    „Prin deciziile luate, securitatea României şi a fiecărui român este mai bine asigurată”, a adăugat Iohannis.

  • Iohannis, despre cererile PSD: Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populiste şi afirmaţii de televizor

    „Din partea mea există susţinere pentru cota unică, există susţinere pentru guvern, care poate să calculeze foarte bine până unde se poate întinde cu subvenţiile şi cu sprijinul pentru cetăţenmii vulnerabili când vine vorba de preţul energiei. Nu am niciun sprijin pentru ieşiri populistre şi afirmaţii de televizor cum că se va face totul pentru ca întotdeauna să fie extraordinar de grozav de bine. Trăim vremuri grele. Situaţia nu se va ameliora peste noapte şi cred că abordarea guvernului, care e una foarte sobră, serioasă şi bazată pe calcule concrete pe buget e una care va avea susţinerea mea”, spune Klaus Iohannis, întrebat despre solicitările PSD privind impozitarea progresivă şi taxa de solidaritate.

    El precizează că modificările Codului Fiscal trebuie operate până la 1 iulie pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie.

    „În ce priveşte discuţia care acum cred nu mai e chiar oportună, despre tot felul de plafonări, taxe, impozite şi aşa mai departe, legea spune că aceste chestiuni trebuie lămurite până pe 1 iulie pentru anul următor. Deci în fapt, chestiunile s-au cam terminat şi ceea ce a anunţat premierul Ciucă mi se pare şi posibil şi de bun simţ”, conchide Iohannis.

  • AUR a strâns peste 2 milioane de semnături pentru demiterea lui Klaus Iohannis

    „Românii nu îl mai vor pe Klaus Iohannis. Această campanie s-a bucurat de o largă susţinere pe străzile localităţilor din ţară. Din păcate, avem o majoritate ticăloasă, aici în Parlament, care refuză să iniţieze şi să ducă la bun sfârşit voinţa lor de a-i curma mandatul lui Iohannis. La fel cum nu s-a aplicat referendumul privind cei 300 de parlamentari şi alte exerciţii de democraţie, propunerea noastră către grupurile USR şi PSD, aflate atunci în opoziţie, nu a fost încununată de succes”, a declarat preşedintele AUR George Simion.

    El afirmă că a reiterat către USR invitaţia de a depune împreună o moţiune de cenzură şi de a demara procedurile pentru demiterea lui Klaus Iohannis, iar USR a refuzat.

    „Suntem singurul partid de opoziţie. Mulţumesc tuturor voluntarilor care s-au implicat în această campanie. Chiar dacă e vacanţă parlamentară, reprezentanţii AUR şi-au propus să fie prezenţi în stradă în lunile iulie şi august, pentru a asculta vocea românilor şi a găsi soluţii la problemele lor”, încheie Simion.

     

  • Iohannis: Pogromul de la Iaşi, un capitol sângeros dintr-un şir lung de asasinate antievreieşti

    „În urmă cu 81 de ani, la Iaşi, împotriva evreilor din România a început una dintre cele mai violente persecuţii, cu asasinate în masă organizate de către regimul antonescian, care a promovat ura şi agresivitatea faţă de populaţia evreiască şi a mutilat destinele a mii de familii. Gropile comune, trenurile morţii, curtea Chesturii sunt doar câteva dintre locurile care păstrează amintirea victimelor şi unde atât de mulţi evrei şi-au dat ultima suflare. Ordinele iraţionale şi criminale ale autorităţilor române de atunci şi complicitatea ruşinoasă a multor civili care s-au întors împotriva semenilor lor trebuie amintite constant, pentru a menţine vii aceste lecţii în conştiinţa colectivă. Pogromul de la Iaşi a fost un capitol sângeros dintr-un şir lung de asasinate antievreieşti care au avut loc în România în prima jumătate a secolului trecut”, a transmis Klaus Iohannis, într-un mesaj cu prilejul comemorării a 81 de ani de la Pogromul din Iaşi.

    Comemorarea dramei din urmă cu 81 de ani, adaugă şeful statului, reprezintă „un act de profund respect şi reparaţie morală faţă de victime, supravieţuitori şi urmaşii acestora”.

    „Odată cu trecerea timpului, evenimentele, mai ales cele extrem de dureroase, tind să fie uitate. Să nu lăsăm ca acest lucru să se întâmple şi în privinţa acestei perioade de istorie marcate de un genocid! Doar prin asumarea onestă a trecutului şi prin educarea tinerelor generaţii în spiritul adevărului şi dreptăţii putem dezvolta o societate puternică, gata să acţioneze şi să se opună derapajelor şi încercărilor de negare a Holocaustului şi de distorsionare a istoriei. Astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de vocile tuturor: supravieţuitori, istorici, cercetători şi societate civilă, pentru a menţine vie amintirea milioanelor de oameni torturaţi şi ucişi în timpul Holocaustului, astfel încât, împreună, să consolidăm democraţia, solidaritatea şi toleranţa în societatea noastră, o lume în care antisemitismul, rasismul, ura sau xenofobia nu trebuie să îşi aibă locul”, menţionează Iohannis.

    Preşedintele Iohannis mai transmite că manifestările violente, antisemite şi xenofobe din spaţiul public şi din mediul online, prin omagierea şi promovarea memoriei criminalilor de război, prin acte de discriminare faţă de comunitatea evreiască şi prin distorsionarea Holocaustului, „sunt complet inadmisibile”.

    „La un an de la adoptarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023, s-au înregistrat primele rezultate ale implementării acesteia, ceea ce demonstrează, încă o dată, angajamentul deplin în această direcţie. Încurajez autorităţile centrale şi locale să depună eforturi substanţiale pentru atingerea tuturor obiectivelor din strategie.bFie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre”, încheie Iohannis.

    Mesajul a fost prezentat de către Constantin Ionescu, Consilier de Stat – Departamentul Securităţii Naţionale, Directorul Oficiului Informaţii Integrate, în cadrul evenimentelor comemorative organizate la Iaşi.

  • Legea pentru exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume, atacată la CCR

    Legea nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială prevede că personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice aplicabile anterior datei de 31 martie 2018 este exonerat de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate în temeiul unor acte administrative sau clauze ale contractelor/acordurilor colective de muncă în vigoare la data plăţii acestor drepturi, sume considerate a fi încasate nelegal şi pe care personalul menţionat mai sus trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte structuri sau instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.

    „Prin art. I. pct. 1 din legea în forma trimisă iniţial la promulgare – dispoziţiile art. 1 din Legea pentru modificarea Legii nr. 78/2018 se modificau în sensul extinderii sferei destinatarilor legii, de prevederile acestei legi urmând să beneficieze şi personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor ale căror bugete sunt prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, ar fi intrat sub incidenţa acestor prevederi acele autorităţi şi instituţii ale căror bugete se regăsesc în una dintre următoare categorii: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice sau bugetul fondurilor externe nerambursabile. Totodată, se prevedea exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor potrivit prevederilor art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare sau din asistenţă socială, sume considerate a fi încasate nelegal şi pe care personalul trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte structuri sau instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii”, potrivit sesizării.

    În data de 4 noiembrie 2020, Preşedintele României a formulat cerere de reexaminare prin care au fost semnalate Parlamentului: impactul bugetar negativ al legii, lipsa corelării cu alte acte normative, ignorarea rolului Curţii de Conturi prin înlăturarea protecţiei bugetului public naţional asigurate prin norme de natură penală în cazul nerecuperării prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi potrivit art. 64 din Legea nr. 94/1992, precum şi dispoziţiile privind sfera beneficiarilor legii din perspectiva tratamentului diferenţiat şi a impactului bugetar.

    „Legea supusă controlului de constituţionalitate are un nou conţinut, în urma reexaminării, în condiţiile art. 77 alin. (2) din Constituţie. Astfel, Parlamentul a extins sfera beneficiarilor legii şi cu privire la personalul din administraţia publică locală. De asemenea, forul legislativ a adăugat aprobarea exonerării de la plată şi pentru sumele reprezentând alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar. (…) Prin cererea de reexaminare au fost aduse critici cu privire la impactul bugetar negativ al soluţiilor legislative propuse. În procedura legislativă a reexaminării, Parlamentul nu s-a limitat la reanalizarea soluţiei legislative criticate, ci a operat noi modificări în sensul că a extins sfera beneficiarilor”, se menţionează în sesizare.

    Preşedintele arată că această extindere a sferei destinatarilor Legii nr. 78/2018 şi, implicit, a categoriilor de bugete respective, are un impact direct, suplimentar şi distinct de impactul iniţial, asupra bugetului de stat. De asemenea, el apreciază că prin modalitatea de adoptare a legii în procedura de reexaminare, au fost încălcate dispoziţiile art. 111 alin. (1) şi art. 138 alin. (5), viciile de neconstituţionalitate afectând legea în ansamblul său.

    Şeful statului susţine că un alt efect al neclarităţii legii criticate vizează însuşi conţinutul legal al infracţiunii prevăzute de art. 64 din Legea nr. 94/1992. Ulterior intrării în vigoare a legii criticate, nerecuperarea prejudiciilor de către conducerile entităţilor vizate prin măsurile transmise de Curtea de Conturi între data de 31 martie 2018 şi data intrării în vigoare a soluţiilor legislative propuse va avea implicaţii asupra dosarelor penale al căror obiect îl constituie săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 64 din Legea nr. 94/1992, deoarece exonerarea de la obligaţia de plată a prejudiciului conduce, implicit, şi la ştergerea obligaţiei de recuperare şi, pe cale de consecinţă, la neîntrunirea elementelor constitutive ale acestei infracţiuni.

    „Prin ştergerea obligaţiei de plată a prejudiciului generat de acordarea sumelor vizate de legea criticată, devine neclar în ce măsură mai este îndeplinit conţinutul constitutiv al infracţiunii de nerecuperare a prejudiciului, aspect ce va genera dificultăţi în aplicare, câtă vreme infracţiunea continuă să fie reglementată într-o lege organică, iar excepţiile de la aceasta, într-un alt act normativ, adoptat ca lege ordinară. Or, reconfigurarea conţinutului normativ al unei infracţiuni şi stabilirea efectelor acestei operaţiuni în plan procesual penal se poate realiza numai prin lege organică, în conformitate cu art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie. În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială este neconstituţională în ansamblu”, încheie Iohannis.