BusinessMagazin

Tag: intrebari

  • Kelemen: UDMR nu susţine scăderea pragului la referendum. Pentru Constituţie trebuie să rămână 50%

     Kelemen Hunor a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări privind reducerea cvorumului la referendumuri, că nu “vede prea bine” scăderea acestui prag.

    “Scăderea pragului la referendum de la 50 la sută la 30 la sută nu o vedem prea bine şi nu o susţinem. Credem că, pentru Constituţie, la referendum trebuie să rămână pragul de 50 la sută”, a spus Kelemen.

    Comisia juridică din Senat a aprobat, marţi, propunerea legislativă care reduce cvorumul la referendumuri la 30% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, fiind înregistrate două voturi “împotrivă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Nu luăm în calcul varianta suprataxării celor din mediul privat

     Solicitat să comenteze declaraţiile făcute sâmbătă de către ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, care preciza că au existat discuţii în USL privind posibilitatea ca salariile mai mari de 1.000 de euro din mediul privat să fie suprataxate, Ponta a precizat că a existat discuţia despre taxa de solidaritate în ianuarie.

    “Dacă mă întrebaţi despre acea taxă de solidaritate, nu cred că în decembrie, cred că în ianuarie a discutat-o, inclusiv cu cei de la FMI. Când o să avem o decizie, o anunţăm”, a răspuns Ponta.

    Întrebat dacă taxa discutată în ianuarie îi privea şi pe cei din mediul privat, Ponta a răspuns: “A fost o discuţie apropo de faptul că ar fi constituţional sau neconstituţional. Ori atât timp cât salariile – a spus Curtea că au fost tăiate doar la bugetari, că doar nu am tăiat salariile la privaţi – la fel ar fi în continuare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre privatizarea CFR Marfă: Sunt patru companii foarte mari care au anunţat deja intenţia

     “Sunt patru companii foarte mari care au anunţat deja intenţia şi până la board-ul FMI din iunie o să avem procedura finalizată”, a spus Ponta, miercuri.

    Premierul a arătat că procedura de privatizare se desfăşoară conform prevederilor recomandate de consultant, iar ceea ce este important este că nu pot participa “tot felul de oameni”, cum a fost în cazul Oltchim.

    De asemenea, întrebat dacă prevederea privind participarea la licitaţie a unor asocieri de companii nu poate duce la un nou caz Oltchim, Ponta a spus că e nevoie de investiţii foarte mari la CFR Marfă, iar cei care participă se pot asocia pentru a investi.

    “Păi trebuie şi 30 de milioane de euro activitate în domeniu. Nu ştiu dacă domnul Diaconescu are”, a mai spus premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RABLA 2013: Tichetul de 1.500 de euro va fi transmisibil. Reducerea la o maşină se acordă pentru un singur tichet

     Prezentă la deschiderea Târgului Romenvirotec de la Romexpo, ministrul Rovana Plumb a răspuns la întrebările jurnaliştilor legate de Programul “Rabla” pe 2013, care va fi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului în 15 aprilie.

    Ministrul Mediului a spus că după lansarea în dezbatere publică, va mai trece o săpătămână, în care se aşteaptă observaţiile şi propunerile celor interesaţi, înainte ca programul să poată începe. Modul în care se va desfăşura programul va fi stipulat într-un ghid de finanţare, aprobat prin ordin de ministru, astfel că nu va fi necesară adoptarea de către Guvern.

    Până în acest moment, este sigur că valoarea voucher-ului va fi de 1.500 de euro, respectiv 6.500 de lei, a precizat ministrul Rovana Plumb.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Probabil zilele acestea mă văd cu Kovesi

     Ponta a precizat că, în condiţiile în care cei şase candidaţi pe care i-a propus la Parchete se vor “mişca” repede, astfel încât toate documentele să fie gata, el va adresa secţiei de procurori rugămintea de a gândi o optimizare a calendarului de verificare a acestora.

    “Astăzi şi mâine strângem toate documentele, pentru că trebuia să strângem planul de management, toate celelalte, de la cei şase candidaţi. În măsura în care se mişcă foarte repede candidaţii şi cu Ministerul Justiţiei şi avem toate documentele în timp, sigur că după aceea voi solicita secţiei de procurori, îi voi ruga, dacă gândesc puţin o optimizare a calendarului”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Am mai multe întrebări decât răspunsuri privind evoluţiile economice din UE şi România

     “Am mult mai multe întrebări decât răspunsuri, din păcate, în ceea ce priveşte evoluţiile economice ale UE şi, implicit, ale României. Ştiu însă un singur lucru, că România are nevoie astăzi de stat de drept, are nevoie să îşi pregătească economia pentru intrare în zona Euro, are nevoie să fie gata pentru intrare în zona Schengen, pentru simplul motiv că nu are alternativă la soluţia UE”, a afirmat Băsescu, într-un discurs susţinut la conferinţa aniversară a ASE Bucureşti.

    El a amintit că România s-a macrostabilizat economic în urma măsurilor luate în 2010 şi în 2011 a avut creştere economică de 2,2%, iar una dintre întrebări este de ce nu a putut fi repetat acest procent în 2012 şi de ce în 2013 speranţa este doar la un agricol bun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce răspunzi la întrebarea: care sunt aşteptările tale salariale?

    Pe bună dreptate, spun şi specialiştii în resurse umane, care îi sfătuiesc pe candidaţi să ofere mai degrabă valori variabile decât să dea o sumă exactă. Un răspuns de tipul “m-ar motiva un pachet salarial cuprins între x şi y” ar fi o variantă de răspuns mai bună la întrebarea angajatorului decât refuzul unui răspuns. “Le-am spus la interviu că aş vrea un salariu care să pornească de la suma minimă de 1.500 de euro şi că, cu cât îmi dau mai mult, cu atât mă motivează mai tare”, spune Maria, care s-a angajat recent în departamentul de cercetare al unei multinaţionale de pe piaţa locală.

    Mai multe pe zf.ro

  • 20 de întrebări la care trebuie să răspundă viitorul guvern înainte de şampanie

    Ziarul Financiar a identificat 20 de probleme, 20 de sfidări cărora trebuie să le facă faţă guvernul care va fi instalat, probabil, în preajma sărbă­torilor. Viitorul guvern nu va avea vreme să bea paharul de şampanie tradiţional la instalarea Cabinetului: îl aşteaptă în faţă, dacă nu zile de coşmar, multe nopţi nedormite. Prima urgenţă: bugetul de stat şi bugetul asigurărilor pe 2013. Un buget într-un an al constrângerilor. Pot curge râuri de cerneală pe analizele care să ne arate ce greşeli s-au făcut în trecut, dar acum ceea ce mai are importanţă este viitorul. Teoretic, ar trebui să avem un guvern pentru următorii patru ani. Egali cu ultimii patru ani în care România a plonjat în criză şi încearcă pe brânci să iasă din groapă. Prognozele pentru 2013 nu aduc bucurii, iar ce va fi în 2014, 2015 sau 2016 nu mai ştim clar. Dar ştim că nu ne vom mai întâlni curând cu creşterile economice din trecut de şase, şapte procente. Dar cum facem totuşi să ieşim din mlaştina unei creşteri insignifiante de unu-două procente? Ce mijloace şi politici publice trebuie adoptate? Exporturile scad, iar redresarea stă în diversificarea lor. Deficitul bugetar trebuie men­ţinut în toţi anii vi­itori în limita a 3% din PIB (aşa ne-am angajat în faţa UE), ceea ce presupune constrângeri bugetare însemnate. Infrastructura este ca în secolul trecut, nu avem nicio autostradă care să treacă munţii şi nici ştiinţa de a lua măcar fondurile oferite de UE pentru programele de infrastructură. Datoria publică creşte neîncetat şi urmează vârfuri de plată a datoriilor – grea încercare pentru responsabilii din Finanţe. Iar evaziunea fiscală este la ea acasă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ponta va prezenta în faţa Parlamentului răspunsul trimis la cele 11 întrebări ale CE

    “Ieri, am răspuns la 11 întrebări pe care preşedintele Comisiei Europene le avea la adresa României, am transmis deja răspunsurile şi, de altfel, înţeleg că mâine voi prezenta aceste răspunsuri şi în faţa Parlamentului, un lucru care este absolut normal. Consider că păstrarea unui tip de monitorizare pe justiţie este un lucru util şi necesar, mai ales că este vorba de raportul pe ultimii cinci ani: asta este justiţia după 4 ani şi 10 luni cu domnul Băsescu şi două luni cu noi aflaţi la guvernare şi Băsescu preşedinte. Ceea ce sunt absolut convins- şi o să spun şi mâine în faţa Parlamentului – este că trebuie să îndeplinim în continuare condiţiile cerute de Comisia Europeană, dar cel mai important lucru este să facem un sistem de justiţie benefic românilor. Marea noastră problemă nu este Comisia Europeană, ci că românii nu au încredere înPremierul Victor Ponta a anunţat că va veni, miercuri, în faţa Parlamentului, pentru a prezenta răspunsul transmis Comisiei Europene în urma celor 11 întrebări primite din partea preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso. justiţie, că procesele durează prea mult, sunt hotărâri care denotă o practică neunitară, avem în continuare mari probleme de infrastructură, cu numărul de dosare pentru fiecare judecător”, a spus Ponta.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Piaţa imobiliară – Cum vor evolua preţurile? Vin investitorii? Încep băncile să vândă?

    Deosebirea dintre “afacerea vieţii” şi “afacerea bună” a apărut drept o evidenţă în timpul discuţiilor Clubului BUSINESS Magazin pe tema evoluţiei pieţei imobiliare. O sumă de jurnalişti şi specialişti au încercat să desluşească cum şi de ce s-au transformat imobiliarele din “locomotivă economică” în “fier vechi pe linie moartă” şi cum poate fi schimbată această tendinţă.

    Faptele sunt următoarele: luna februarie consemnează cel mai mic număr de oferte înregistrate pentru această perioadă în ultimii cinci ani, conform calculelor sitului anunturiparticulari.ro, care monitorizează anunţurile publicate de persoanele particulare în presa scrisă şi pe internet.

    Proprietarii bucureşteni au scos pe piaţă 1.501 apartamente, minimul din 2007, în scădere cu 18 procente în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. La nivelul preţurilor tendinţa este de scădere, cel mult de menţinere la nivelurile din 2011. Tot în Bucureşti au fost livrate în 2011 în jur de 1.200 de unităţi rezidenţiale noi, o scădere importantă în comparaţie cu cele 4.000 de unităţi livrate în 2010. Programul “Prima Casă” nu a reuşit să dezmorţească foarte mult piaţa rezidenţială, ci să stimuleze segmentul locuinţelor vechi, construite între 1975 şi 1990, observă raportul “Piaţa rezidenţială 2011” al companiei Parker Lewis.

    Numărul proiectelor rezidenţiale scoase la vânzare în a doua jumătate a anului trecut era în Bucureşti de 97, însumând 4.419 apartamente; pentru comparaţie, în Varşovia erau disponibile 411 proiecte cu 18.188 apartamente, iar în Praga 352 de proiecte cu 7.272 de apartamente. Studiul Jones Lang LaSalle din care am luat datele notează o paradoxală creştere de preţuri pentru Bucureşti, de circa 5% în 2011, în timp ce în celelate două capitale est-europene preţurile au rămas pe o tendinţă de scădere.

    “Oamenii au obosit. Cred că pe unii dintre noi, dintre clienţi, dintre antreprenori, dintre cei care sunt implicaţi în business îi simt pentru prima oară un pic obosiţi şi deja neîncrezători. E o întârziere clară a finanţărilor din partea băncilor şi toată lumea practic caută doar oportunităţi. Majoritatea clienţilor şi partenerilor mei caută clădiri blocate, neterminate, nu mai vor să investească bani în autorizaţii, în studii de fezabilitate, să achiziţioneze terenuri, să înceapă procesul de construcţie. Preferă o construcţie terminată, al cărei proprietar este dispus să vândă”, rezumă ceea ce se întâmplă în piaţa imobiliară Ilan Laufer, general manager al Retail Group.

    Marea problemă în imobiliare nu este oferta, nivelul preţurilor sau îndărătnicia dezvoltatorilor sau a vânzătorilor, ci lipsa finanţării. Imobiliarele, observă Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian, au traversat perioade de sprint începând cu 2009. “Fiecare s-a gândit că mai trec câteva luni şi apoi vor apărea şi veştile pozitive, că nu mai poate dura mult criza. De aceea, lumea e obosită deja. Una este să alergi şi să faci un sprint şi alta e să mergi din sprint în sprint.” În loc de o dezgheţare a pieţei, problemele legate de datoria suverană şi cele de adecvare a capitalului au pus o presiune foarte mare pe bănci, iar finanţările au întârziat. Ce poate urma? “Din nou, o reducere precisă a preţurilor determinată de faptul că, deşi sunt multe proiecte în dificultate, nu este nimic nou pe piaţa finanţării. Puterea de cumpărare e în scădere, băncile nu mai dau credite”, completeză Crivii.