BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Doi tineri antreprenori din Braşov au pornit unul dintre cele mai în vogă business-uri. ”În numai doi ani au ajuns să refuze 1.000 de cereri pentru că nu puteau răspunde solicitărilor”

    Florin şi Andra Hriţuliac, doi tineri antreprenori din Braşov, au intrat în businessul cu autorulote dintr-o întâmplare, iar în numai doi ani au ajuns să refuze 1.000 de cereri deoarece parcul lor de case pe roţi era prea mic pentru a răspunde tuturor solicitărilor. Care sunt planurile lor în continuare pentru a răspunde dorinţei din ce în ce mai mari a românilor care s-au plictisit de călătoriile cu avionul?

    „Soţia mea are câini de rasă cu care mergeam la concursuri peste tot în Europa şi aveam nevoie de o maşină mai mare. Mergând din aproape în aproape, am descoperit un importator în Otopeni, iar după doi ani am cumpărat un autocar, care a costat aproximativ 200.000 de euro. Apoi au început să îmi vină idei şi am mai cumpărat o autorulotă”, descrie antreprenorul Florin Hriţuliac primii paşi făcuţi în direcţia businessului Haff.

    Pe 2 aprilie 2015 a venit autorulota, iar pe 4 aprilie deja o închiriase până pe data de 6 ianuarie 2016, pentru 130 de euro pe zi, printr-o singură postare pe site-ul OLX, povesteşte Hriţuliac. A descoperit astfel potenţialul businessului şi s-a grăbit să cumpere şi al doilea tip de autorulotă, un model low-cost, care a fost închiriat la fel de repede precum prima. În prezent, flota pe care o deţine, formată din 61 de autovehicule, nu este suficientă pentru a acoperi cererea care creşte de la an la an.

    Tariful de închiriere variază între 27 de euro şi 190 de euro pe zi, în funcţie de sezon, de gama din care face parte vehiculul şi de perioada pentru care este închiriată. „27 de euro pe zi costă o rulotă remorcabilă, iar autorulota din gama premium este 190 de euro pe zi.  Durata medie de închiriere este de 10 zile, dar avem şi clienţi care închiriază autorulote pentru 90 de zile şi revin în fiecare an”, explică Florin Hriţuliac.

    Anul trecut, compania Haff a avut aproximativ 860 de clienţi. Dintre ei,  majoritatea au închiriat autorulote pentru o perioadă de 10 zile şi le-au folosit pentru vacanţe în străinătate. Vânzările companiei au ajuns astfel la peste 2 milioane de lei.

    Autorulotele companiei Haff circulă 90% din timp în Europa, mai puţin în România, deoarece tarifele de închiriere sunt destul de mari, spune proprietarul Haff. „Autorulotele noastre au circulat 300 de zile în continuu în toată Europa, dar anul acesta, dacă mărim flota, estimăm că vom scădea uşor la 270 – 280 de zile de închiriere per vehicul, dar am hotărât pentru anii 2019 – 2024 să începem să aducem în medie 200 de vehicule în flotă anual.”

    Haff importă vehiculele de la unul dintre cei mai mari producători de autorulote din Europa, compania Burstner, parte a grupului Erwin Hymer Germania. „Noi reprezentăm doar branduri germane, pentru că am tot făcut teste de comparaţie şi am concluzionat că cele germane sunt ce avem nevoie. În plus, avem în spate şi finanţarea producătorului din Germania, care ne-a spus că ne oferă necondiţionat un volum de 700 de vehicule anual.”

    Pe de altă parte, Haff lucrează cu aproape toate firmele de leasing din România, care au fost deschise către acest concept de business.
    Modelul de business presupune ca flota de autorulote deţinută de Haff să fie schimbată după două sezoane de închiriere. Astfel, în luna aprilie, antreprenorii cumpără o nouă flotă de vehicule, schimbate în luna noiembrie a anului următor. Antreprenorii au creat şi o divizie în cadrul companiei Haff care oferă flote de vehicule pentru alte companii din domeniu.

    „Avem clienţi pe care îi redirecţionăm către alte firme care închiriază autorulote pentru că nu putem acoperi cererea. Facem rezervări şi cu opt luni înainte. Am sesizat că la noi acest business nu s-a dezvoltat, deşi în Europa funcţionează de 60 de ani, însă avem o divizie care înfiinţează flote de închirieri pentru alte firme din România. Avem deja două parteneriate, unul la Iaşi, unul la Suceava, şi câteva în discuţie”, descrie antreprenorul una dintre direcţiile de dezvoltare a businessului.

    „Ne-am axat pe piaţa locală intenţionat, pentru că am vrut să popularizăm acest tip de turism în România. Vrem să circule din ce în ce mai multe autorulote pe străzile din România, ca lumea să le vadă şi să le închirieze, pentru că eu aşa văd extinderea pieţei locale”, descrie el strategia conturată.

    În plus, el a sesizat că un trend care a început anul acesta este dat de turiştii români care vin în vacanţă din străinătate şi închiriază autorulote pentru a le arăta copiilor România. „Sunt mulţi români care s-au stabilit în străinătate şi copiii lor nu ştiu să vorbească limba română, dar când vin în România închiriază o autorulotă şi pleacă într-un tur al ţării.”

    El a constatat că 40% din clienţii care închiriază se întorc în fiecare an, iar mulţi dintre ei ajung să cumpere unul dintre vehicule la un moment dat.

    „Vrem ca flota noastră să nu depăşească un an şi jumătate vechime, pentru că vrem să aibă o rotaţie cât mai mare. Şi le vindem clienţilor: spre exemplu, o autorulotă care a sosit în flota noastră în 2017, achiziţionată cu 58.000 de euro, o vindem la 29.900 de euro plus TVA.” În ceea ce priveşte personalul din cadrul companiei, care în prezent numără nouă angajaţi, Florin Hriţuliac spune că vrea să construiască o echipă unită şi stabilă, iar pentru asta, la final de an, din totalul profitului pe care îl înregistrează compania, 30% se împarte între angajaţi.

    „Îmi place să practic această metodă de fidelizare a personalului.” În prezent, Florin Hriţuliac povesteşte că sunt lideri europeni în domeniu care încearcă să îi convingă să intre şi pe pieţele din jur. Astfel, în mai 2019 compania Haff va deschide simultan două noi sedii, unul la Atena şi unul la Budapesta. „În Budapesta parcul de autorulote este foarte vechi şi tarifele de închiriere sunt foarte mari, iar în Atena parcul auto este învechit şi turiştii nu vor să închirieze vehicule de acolo. Apoi, în următorii cinci – şapte ani, vrem să ne dezvoltăm la nivel regional pe pieţele din ţările fostei Iugoslavii.”

    În prezent, piaţa din România are un potenţial de 7.000 de autovehicule anual, fiind o piaţă estimată la jumătate de miliard de euro, de către partenerii germani cu care lucrează compania Haff. Alte companii care se ocupă cu închirierea autorulotelor în România sunt Joy2Wander, GeograficTravel şi GoCamper.

  • Restricţii pentru nevaccinaţi: Angajaţii şi clienţii Morgan Stanley, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, nu vor mai putea intra în birourile din New York dacă nu sunt vaccinaţi

    Angajaţii şi clienţii gigantului american Morgan Stanley nu vor mai putea intra în birourile din New York ale băncii de investiţii dacă nu sunt vaccinaţi, conform unui note interne care a ajuns la Financial Times.

    „Începând cu data de 12 iulie, toţi angajaţii,colaboratorii, clienţii şi vizitatorii vor fi nevoiţi să dovedească faptul că s-au vaccinat pentru a putea intra în clădirile Morgan Stanley din New York City şi Westchester”, se arată în nota internă, semnată de Mandell Crawley, directorul de resurse umane al băncii.

    După această dată, cei care nu dovedesc că au trecut printr-o inoculare completă nu vor mai avea acces în clădire, a scris Crawley, adăugând că „marea majoritate a angajaţilor” s-a vaccinat deja.

    Această politică este introdusă pentru a accelera procesul de a readuce normalitatea în birouri, a transmis banca.

    Morgan Stanley a implementat deja o politică similară în anumite spaţii de lucru utilizate de câteva divizii, precum cea de brokeraj pentru clienţi instituţionali sau cea de wealth management.

    Pe de altă parte, banca relaxează începând de miercuri protocoalele pentru angajaţii vaccinaţi şi renunţă la formularul pe care aceştia îl completau zilnic când veneau la birou sau vizitau clienţi.

    Politica de vaccinare a Morgan Stanley este una dintre cele mai stricte anunţate până acum de marile bănci de pe Wall Street – bănci care insistă pe importanţa întoarcerii la birou.

    Luna aceasta, gigantul bancar Goldman Sachs a introdus obligativitatea ca angajaţii să dezvăluie dacă sunt sau nu vaccinaţi, însă angajaţii nevaccinaţi au voie să intre în continuare în clădire cât timp poartă mască şi aplică regulile de distanţare socială.

    În cazul JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, angajaţii nu sunt obligaţi să dezvălui dacă sunt sau nu vaccinaţi.

    Săptămâna trecută, BlackRock, cel mai mare manager de fonduri din lume, a anunţat că va deschide birourile doar pentru angajaţii vaccinaţi.

  • Cea mai mare societate de investiţii financiare din România intră în acţionariatul Agroserv Măriuţa (Lăptaria cu Caimac): Evergent Investments cumpără acţiuni de 5,3 mil. lei

    Evergent Investments (fosta SIF Moldova), societate de investiţii financiare cu expunere în sectorul bancar, energie, imobiliar şi în agricultură, precum ferme de afine, a intrat în acţionariatul Agroserv Măriuţa, producătorul de lactate care deţine brandul Lăptaria cu Caimac, potrivit unei raportări de marţi de la bursa de la Bucureşti.

    Astfel, Evergent a cumpărat 88.500 de acţiuni MILK în şedinţa din 18 iunie, într-o tranzacţie de aproximativ 5,3 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportărilor de la bursă.

    “Agroserv Măriuţa (emitentul) aduce la cunoştinţă investitorilor că a primit notificarea 3295/18.06.2021 privind deţinerea unui procent de 5,1126% din totalul drepturilor de vot, corespunzător unui număr de 88.500 acţiuni MILK emise de Agroserv Măriuţă de la Evergent Investments (Bacău, str. Pictor Aman nr. 94C, jud. Bacău, Romania). Totodată emitentul informează investitorii că acţionarii fondatori: Şerban Nicuşor, Cocan Adrian Paul, Cocan Madalina Oană au scăzut pragul de deţinere cumulata de la 75,10% la 71,60%, respectiv 1.239.415 acţiuni din totalul acţiunilor tranzacţionate sub simbolul MILK. Data la care s-a modificat pragul de deţinere este 18.06.2021”.

    Agroserv Măriuţa are 106 mil. lei capitalizare iar în ultima lună acţiunile au urcat cu 8% pe tranzacţii de 10,4 mil. lei. Pe de altă parte Evergent are 1,4 mld. lei capitalizare iar în ultima lună acţiunile au plus 2,6%, potrivit datelor BVB. Evergent este cea mai mare SIF în funcţie de capitalizarea bursieră.​

  • Agroserv Mariuta, compania din spatele produselor Lăptăria cu Caimac, întră la bursă ca un emitent de 111 mil lei. Preţ de 60 lei, plus 33% faţă de plasament

    Agroserv Măriuţa SA, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, a debutat la bursă cu 111 mil. lei capitalizare. Acţiunile producătorului de lactate, care se tranzacţionează sub simbolul bursier MILK, au înregistrat valoarea de 60 lei/ unitate, plus 33% faţă de plasament.

    Agroserv Măriuţa a fost înfiinţată în anul 1994 şi până în 2018 a avut exclusiv activităţi agricole, cultură mare (grâu, orz, rapiţă, porumb, lucernă şi altele, pe o suprafaţă de 3.000 ha) şi ferma de vaci de lapte (cu peste 2.500 animale).

    În 2018, compania a pus în funcţiune o fabrică de lactate, ce a presupus o investiţie de peste 5 milioane de euro, şi a lansat brandul Lăptăria cu Caimac, sub care produce şi comercializează lapte integral ambalat la sticlă, brânzeturi maturate, smântână, iaurt, sana etc.

    În aprilie 2021, compania a derulat un plasament privat prin care a vândut un număr de 431.020 acţiuni la un preţ de 45 lei/acţiune. Valoarea capitalizării anticipate rezultată în urma derulării plasamentului privat aferent majorării de capital este de 77.895.900 lei, rezultată din înmulţirea numărului total de acţiuni al companiei şi preţul din plasamentul privat.

    BT Capital Partners este Consultantul Autorizat care a intermediat realizarea plasamentului privat şi listarea acţiunilor Agroserv Măriuţa la bursă.

    Agroserv Măriuţa a făcut primul pas pe piaţa de capital în noiembrie 2020, când a derulat un plasament privat prin care a vândut obligaţiuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro, tranzacţionate din decembrie 2020, pe SMT, sub simbolul MILK25E.

  • (P) Companie cheie pe piaţa de FM intră în România

    Ca urmare a strategiei de extindere la nivel European, B+N Referencia Zrt. a achiziţionat pachetul de acţiuni al ISS Group în Europa Centrală şi de Est. Odată cu achiziţia, B+N Group a devenit unul dintre liderii industriei de facility management din regiune. Tranzacţia include subsidiarele din România, Cehia, Slovacia şi Ungaria.

    Grupul ISS este una dintre cele mai mari companii de facility management pe plan internaţional. Cele patru subsidiare din Europa Centrală şi de Est generează o cifră de afaceri totală de 70 milioane Euro anual, având peste 4000 de angajaţi.

    B+N Referencia a iniţiat o nouă fază importantă în dezvoltarea sa cu această achiziţie, un pas natural ca urmare a creşterii constante din ultimii 20 de ani pe piaţa din Ungaria. În toată această perioadă, B+N Referencia şi-a consolidat poziţia de lider al pieţei de Facility Management din Ungaria, aflându-se în mod constant în top 500 companii.

    În anul 2019 a realizat o cifră de afaceri de peste 100 milioane Euro;  trendul crescător a continuat şi în anul 2020, cu toate provocările pandemiei, având o creştere dinamică, atât în termeni de cifră de afaceri, cât şi ca segmente noi de business. Portofoliul de clienţi include atât instituţii publice, cât şi companii multinaţionale de referinţă. În cadrul B+N Group activează un număr de peste 10.000 de angajaţi.

    Istvan Matskási – B+N Group CFO/Head of International Operations: “Ne dorim să fim un partener de încredere pe termen lung pentru clienţii noştri din regiune. Odată cu extinderea pe piaţa din România, Cehia şi Slovacia, dorim să asigurăm clienţii noştri că serviciile oferite se vor situa la acelaşi nivel ridicat de calitate, cu focus permanent pe dezvoltarea gamei de servicii oferite în cele patru ţări. Automatizarea serviciilor va juca un rol cheie în acesta dezvoltare pe care ne-am propus-o, folosind experienţa B+N Referencia în domeniul roboticii. Ca diferenţiator în piaţa de facility management, B+N Group are un department dedicat de Research&Development, în cadrul căruia se dezvoltă echipamente autonome, bazate pe inteligenţa artificială: Robot pentru curateniea spaţiilor interioare, dispozitiv autonom pentru dezinfecţie UV, şi alte dispositive aflate în stadiul de testare”.

    Ferenc Kis-Szölgyémi – Proprietar B+N Group: “Inovaţia, calitatea serviciilor, orientarea către client, transparenţa şi flexibilitatea operaţiunilor, cu respectarea tuturor regulilor de bune practici, împreună cu valorificarea experienţei cumulate la nivelul B+N Group, reprezintă valorile pe care ne construim dezvoltarea sustenabilă a companiei. Extinderea şi consolidarea B+N Group nu se opresc aici, ne-am propus extinderea geografică şi în alte ţări din regiune în viitorul apropiat. B+N Integrated Facility Services SRL, subsidiara din România a B+N Group, va juca un rol important în consolidarea poziţiei regionale a grupului B+N, precum şi pentru dezvoltarea ulterioară, prin aportul echipei locale, care vine cu o experienţă extinsă în domeniul facility management”.

  • Încă un oraş mare din România intră în scenariul verde. Restaurantele, terasele şi teatrele îşi reiau activitatea

    Braşovul a intrat în scenariul verde având incidenţă de 1,44 la mie. Nu este niciun loc liber la terasele şi restaurantele din Piaţa Sfatului. De asemenea, teatrele îşi reiau spectacolele.

    Braşovul a trecut în scenariul verde având rata de incidenţă de 1,44 la mie, informează AlephNews.

    Zonele turistice ale oraşului sunt pline de oameni. În Piaţa Sfatului, nu mai găseşti niciun loc liber la terase sau restaurante. Andrei şi Adelina au venit de la Piatra Neamţ ca să bea o cafea şi să se bucure de vremea frumoasă.

    „E frumos afară, e cald, preferăm să stăm la terasă, la interior am stat destul, a fost iarnă, frig. Revenim la normal, se pare. Momentan, nu ştim, vedem de la 1 iunie”, a spus Andrei.

    „Ne aşteptăm la un număr mare de oameni care să fie dispuşi să servească masă şi înăuntru şi afară, mai ales că vremea în Braşov nu este stabilă”, a spus Ionuţ Moceanu, reprezentantul restaurantului La Ceau.

    Totodată, şi teatrele îşi reiau spectacolele, cu sălile ocupate la jumătate din capacitate.
    „Aşteptam de foarte multă vreme, aflând abia ieri de această veste bună nu am fost foarte bine pregătiţi cu promovarea. Îi aşteptăm cu dragă inimă şi cu sufletul deschis, pentru că ei sunt cei mai importanţi pentru noi, noi nu putem trăi fără publicul nostru în sală, ei ne dau energia şi bucuria de a merge mai departe”, a spus Dan Cogălniceanu, managerul Teatrului Sică Alexandrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Criza încă nu s-a terminat: Europa a fost în recesiune în T1, după ce marile economii au fost închise din cauza revenirii COVID-ului. În timp ce UE scade, SUA sau China au reveniri spectaculoase

    Zona euro a intrat într-o recesiune dublă în primele trei luni ale acestui an, în condiţiile în care rezultatele au scăzut puternic sub presiunea măsurilor de lockdown din cauza pandemiei, lăsând astfel UE în spatele altor mari economii, scrie Financial Times.

    Declinul de 0,6% faţă de trimestrul precedent, alături de o contracţie de 0,7% în T4 2020, au dus zona euro într-o recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de creştere negativă.

    În contrast, SUA a raportat prima creştere a PIB-ului de 1,6% faţă de ultimele trei luni, iar China a anunţat în urmă cu două săptămâni o creştere de 0,6%. Majoritatea economiilor europene au fost supuse la diverse nivele de lockdown în primele trei luni ale anului în curs.

    Germania a fost cea mai afectată mare economie europeană, înregistrat un declin trimestrial de 1,7%, pe fondul scăderii puternice a consumului domestic.

    PIB-ul Spaniei s-a contractat cu 0,5%, în timp ce Italia a înregistrat o scădere de 0,4%. Economia Portugalie s-a contractat cu 3,3%, după o reizbucnire puternică a pandemiei în ţară.

    Economia franceză a reuşit să depăşească estimările analiştilor, după o creştere de 0,4%, propulsată de creşterea puternică din construcţii şi o revenire a consumului domestic.

    Eurostat a anunţat că PIB-ul a scăzut cu 0,4% la nivelul UE. Suedia, Austria şi Belgia au anunţat creşteri mai bune decât era anticipat. 

  • Încă o ţară din UE intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar de blocaj

    COVID-19: Bulgaria impune o carantină naţională. Ţara vecină va închide şcolile, mall-urile şi restaurantele

    Bulgaria va închide şcolile, restaurante şi centre comerciale până la sfârşitul lunii martie, întrucât se confruntă cu o creştere semnificativă a infecţiilor cu COVID-19 care au împins spitalele la limită, a declarat joi Ministrul bulgar al Sănătăţii.

    Ţara balcanică, care urmează să organizeze alegeri naţionale pe 4 aprilie, a înregistrat o creştere cu 40% a noilor infecţii în ultima săptămână. Astăzi au fost a raportate 4.201 de cazuri noi, cu 7.804 de persoane în spitale, inclusiv 609 în terapie intensivă, relatează The Guardian.

    Guvernul de centru-dreapta a închis, de asemenea, grădiniţele, teatrele, cinematografele şi sălile de sport şi a interzis evenimentele private.
    “Numărul infecţiilor este în creştere, la fel şi numărul persoanelor spitalizate cu COVID-19, ceea ce ne-a determinat să impunem restricţii la nivel naţional de luni timp de 10 zile”, a declarat ministrului Sănătăţii Kostadin Angelov reporterilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Ţara din Europa care a intrat din nou în CARANTINĂ TOTALĂ. Este îngenuncheată de al treilea val al pandemiei

    Şefa Comisiei Europene promite că începând din aprilie, ţările membre ale Uniunii vor primi o cantitate mai mare de vaccin anti-COVID.

    Astfel, în al doilea trimestru sunt aşteptate pe continent 300 de milioane de doze. Până acum, Uniunea Europeană a aprobat serurile „Pfizer”, „Moderna” şi „Astra Zeneca”.

    Agenţia Europeană a Medicamentului ar urma să avizeze joi şi vaccinul producătorului american: „Johnson&Johnson”.

    Accelerarea campaniei de imunizare este critică, în condiţiile în care multe ţări europene sunt îngenuncheate de al al treilea val al pandemiei, în frunte cu Ungaria, Cehia şi Slovacia.

    Ungaria a intrat din nou în carantină totală

    De luni, Ungaria este din nou în carantină totală. Toate şcolile, grădiniţele, serviciile şi magazinele neesenţiale vor rămâne închise cel puţin o luna, într-o încercare de a frană ceea ce autorităţile de la Budapesta consideră a fi al treilea val al pandemiei de COVID-19,  scrie stirileprotv.ro

  • Ce se întâmplă pe piaţa auto: Dacia Duster a ieşit din top 3 cele mai bine vândute SUV-uri, Ford Puma a intrat pe locul 6, iar EcoSport a coborât pe locul 18

    Dacia şi Ford au produs anul trecut 438.107 de autoturisme, cu 10,6% mai puţine decât în 2019.

    Intrarea în vigoare a noilor norme cu privire la limita de dioxid de carbon, alături de oprirea producţiei din lockdownul din primăvara anului trecut dar şi scăderea volumelor în lunile care au urmat au schimbat topul celor mai bine vândute SUV-uri mici de pe piaţa europeană.

    Dacia Duster, modelul cu cea mai mare pro­ducţie în România, a înregistrat anul tre­cut la nivel european o scădere de 37% a vân­zărilor, de la 220.000 de unităţi în 2019 la aproape 140.000 anul trecut, a pier­dut locul secund în clasamentul SUV-urilor mici şi a ajuns pe locul al patrulea.

    Ford Puma însă, modelul a cărui pro­duc­ţie a demarat la începutul anului trecut, a in­trat direct pe locul al şaselea în clasament. Mai mult, la nivelul celui de-al patrulea tr­i­mes­tru, Puma a depăşit Dacia Duster la nivel european. Atât Puma cât şi Duster au avut producţia afectată de lockdown. În cazul lui Duster, la început de 2020 a întârziat demararea producţiei versiunii pe GPL – care reducea emisiile de dioxid de carbon, iar 2020 a fost primul an în care trebuia respectată limita de 95 g CO2/km ca medie la nivel de grup auto la nivel european.

    În cazul lui Puma, oprirea producţiei între martie şi mai a afectat vânzările acestuia din prima jumătate a acestui an, în condiţiile în care de la Craiova nu s-au putut aproviziona dealerii la nivel european, iar aceştia nu aveau ce livra. Ulterior, producţia a crescut treptat de la unul la trei schimburi, însă a revenit la capacitate maximă abia în luna septembrie.

    Astfel, şase luni uzina fie nu a produs, fie a produs la o capacitate redusă.

    În cazul lui EcoSport, cel de-al doilea SUV produs la Craiova a pierdut teren în faţa lui Puma, iar vânzările acestuia au scăzut cu 61% în 2020, la mai puţin de 48.000 de unităţi. Pe de altă parte, acesta reprezintă circa 20% din producţia uzinei de 1.000 de maşini pe zi, cota sa fiind redusă după lansarea lui Puma.

    Cel mai bine vândut SUV mic din Europa rămâne Renault Captur cu aproape 180.000 de maşini, urmat de VW T-Roc cu 160.000 şi Peugeot 2008 cu 156.000, acesta din urmă fiind şi cel mai puţin afectat dintre primele trei, cu un declin de numai 5%.

    În ceea ce priveşte începutul de 2021, producţia uzinelor Dacia şi Ford a înregistrat o scădere de 10% în ianuarie faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care piaţa europeană încă este afectată de pandemie, iar ţări importante precum Germania se află în lockdown şi implicit comerţul auto se desfăşoară greoi.

    Potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în ianuarie s-au asamblat 38.431 de autoturisme noi, dintre care 19.800 de către Dacia, care a şi înregistrat cel mai mare declin, de 15%, în ciuda lansării noilor generaţii de Logan şi Sandero Stepway, în timp Ford a scăzut cu numai 6% la 18.600 de unităţi – în condiţiile în care în ianuarie anul trecut uzina pregătea creşterea producţiei SUV-ului Puma, proaspăt lansat la acea vreme.

    În plus, dincolo de pieţe-cheie încă afectate de lockdown, industria auto este afectată acum şi de criza microcircuitelor şi de lipsa procesoarelor pentru componente. Din acest motiv Dacia a oprit producţia pentru trei zile în februarie, iar Luca de Meo, CEO-ul Grupului Renault, se aşteaptă ca întreg grupul să limiteze pierderea la cel mult 100.000 de maşini în 2021. La Craiova însă, Ford a menţinut producţia, în timp ce în Germania spre exemplu, americanii au oprit producţia modelului Focus timp de o lună din cauza lipsei chipurilor.

    În acest an producţia va reveni pe un trend ascendent, având în vedere campania de vaccinare derulată la nivel mondial.

    Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM se aşteaptă că în acest an producţia să revină pe un trend ascedent, iar aceasta să se apropie de 500.000 de unităţi, dar doar dacă nu apar alte crize în acest an.

    Dacia şi Ford au produs anul trecut 438.107 de autoturisme, cu 10,6% mai puţine decât în 2019, cea mai mare parte din acestea fiind Dacia Duster, urmate de Ford EcoSport şi Puma.

    Astfel, la Mioveni au fost produse în 2020 260.000 de autoturisme, în scădere cu 26% faţă de anul anterior, pauza de producţie din cauza lockdownului din primăvară punându-şi amprenta puternic asupra rezultatelor Dacia. Cel mai lovit model a fost Logan MCV, cu un declin de 50%, în condiţiile în care acesta a şi fost scos din producţie în octombrie, odată cu trecerea la cea de-a treia generaţie a modelelor Logan şi Sandero.

    Ponderea Duster a scăzut de la 75 la 70% în 2020, cu 183.300 de unităţi, volum cu 30% mai mic decât cel din 2019.

    În acelaşi timp, fabrica Ford de la Craiova a produs 179.008 de autoturisme Ford EcoSport şi Puma, volum din care Puma reprezintă circa 80%. La Ford uzina a punctat o creştere de 27% datorită noului Puma. Însă, la Craiova în 2020 planul era ca americanii să asambleze 250.000 de maşini, însă planurile au fost date peste cap de lockdownul din primăvară, uzina fiind închisă timp de şapte săptămâni alături de piaţa europeană, care a scăzut cu 25% anul trecut.

    Cifra de afaceri a industriei auto locale a scăzut cu 15% în 2020, de la peste 30 de miliarde de euro în 2019 la circa 25 mld. euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).