BusinessMagazin

Tag: ING

  • Schimbări majore în sistemul bancar: băncile nu trebuie doar să devină digitale, ci şi să facă faţă start-up-urilor fintech, o ameninţare cum e Uber pentru taxiuri

    Bankingul trece printr-o serie de schimbări fundamentale, iar băncile nu numai că trebuie să devină digitale pentru a satisface pretenţiile tot mai ridicate ale clienţilor, ci trebuie să facă faţă şi start-up-urilor fintech, o ameninţare pentru bănci cum e Uber pentru taxiuri. O soluţie pentru bănci este utilizarea business inteligence pentru a putea oferi servicii personalizate, asemămătoare unor costume la comandă. 

    Hubul IT al ING de la Bucureşti este centrul de dezvoltare software al grupului olandez unde inginerii români dezvoltă aplicaţii şi soluţii software pentru sucursale ING din toată lumea în domenii precum core banking, software ATM, data management şi pieţe financiare. Anul acesta hubul IT din România a trecut printr-un proces de rebranding, schimbându-şi numele din ING Software Development Center în ING Tech Romania.

    Acum, aproape 500 de specialişti IT ai ING Tech dezvoltă soluţii şi aplicaţii software care să poată fi folosite în sucursalele din mai multe ţări în care este prezent grupul olandez, cu scopul de eficientizare a activităţilor la nivel de grup prin platforme comune. De fapt, unificarea este cuvântul de ordine la ING în prezent, deoarece, explică Michael Busch, head of IT la ING Tech, entităţile ING din diferite ţări funcţionau separat. „ING Olanda şi ING România aveau propria aplicaţie de banking, iar strategia este să devenim o structură compactă. De ce să avem procese diferite de back office sau sisteme IT diferite?”, întreabă Busch retoric.

    Anul acesta, hub-ul IT al ING din România a avut o creştere mare pentru soluţii din zona de management al datelor  extragere de date, modelare de date şi business intelligence, precum şi pentru soluţiile soft pentru pieţele financiare – produsele de trezorerie. „Dacă ar fi să privim la zona noastră de concentrare, per ansamblu, o zonă-cheie în care creştem şi cred că avem deja aproape 100 de oameni este managementul datelor; celălalt domeniu este bankingul, deci nucleul băncii, unde se administrează datele contului tău bancar, al produselor pentru economii, ipotecă, împrumuturi, plăţi între conturi sau calcule legate de toate activităţile zilnice pentru a păstra produsele la înălţime”, explică Busch. Anul trecut, ING Tech a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu 47%, de la 19 milioane de euro în anul 2016 la 28 de milioane de euro în anul 2017.

    Business inteligence (BI) este procesul de analizare a datelor şi de  prezentare a informaţiilor care ar putea ajuta executivii şi managerii să ia decizii ce ar putea duce la creşterea profitabilităţii companiei, a satisfacţiei clienţilor şi aşa mai departe.

    De ani de zile, băncile adună date despre clienţi, însă până nu de mult aceste date erau abstracte, încurcate şi nu puteau fi analizate pentru ca managerii să ia decizii sau să creeze produse mai bune. Acum, odată cu avansul tehnologiei, datele nu numai că pot fi cumulate, ci şi analizate. „Primul pas din business intelligence, pentru mine, este să te asiguri că începi să foloseşti datele pe care le ai în organizaţia ta, spune Michael Busch, care explică că ING este în plin proces de consolidare a aşa-numitelor „lacuri de date”.

    Pentru ca ING să poată analiza datele, era nevoie ca toate entităţile ING să folosească aceeaşi „limbă”. Compania a pus bazele ING Esperanto, un vocabular de termeni de business comun, un model de schimb de date între acele „lacuri de date. „Acesta este un set de definiţii care caracterizează produsele sau serviciile comune în toate entităţile ING. Deci atunci când vorbim despre un produs de economii, vorbim despre acelaşi”, explică Busch. Astfel, compania poate lua decizii la nivel de grup şi poate analiza datele astfel încât să realizeze noi produse financiare şi să se adapteze la cerinţele clienţilor.

    „Avem aceleaşi definiţii, fie că vorbim despre un client din retail ori unul din industria financiară. Dacă avem aceleaşi definiţii de business, atunci, ca urmare, acestea sunt definite standard într-un set de date”, continuă el.

    „Data lake-urile” (lacurile de date) implementate de companie reprezintă cadrul de lucru care permite colectarea acestor date. „Odată ce ai lake-ul, poţi face două lucruri. Primul este să te uiţi la date. Iar asta ne permite să ne deplasăm către statutul de bancă care ia decizii bazate pe date, unul dintre scopurile noastre fiind să mergem către idealul de proces decizional bazat pe date, ceea ce înseamnă fundamentarea deciziilor pe date reale, în loc de sentimente sau supoziţii”, consideră Michael Busch.

    El spune că următoarea parte din strategia companiei este să „îmbunătăţească experienţa consumatorului, să crească relaţia primară cu clientul, dar şi să îmbunătăţească eficienţa”.

    Pentru a realiza acest lucru trebuie ca ING să înţeleagă clientul; obiectiv ce poate fi atins prin analiza datele disponibile cu ajutorul algoritmilor şi al altor mecanisme necesare identificării tiparelor. „Apoi poţi folosi acele tipare pentru îmbunătăţirea serviciilor, pentru a le da clienţilor consultanţă personalizată mai eficientă. Plecând de la baza datelor, poţi observa anumite tendinţe – dacă eşti tânăr, eşti student, ai anumite obiceiuri de consum. După ce treci de această etapă, ai un tipar diferit. Apoi te căsătoreşti, ai un copil, din nou, alte obiceiuri. Şi, analizând aceste comportamente, poţi da sfaturi personalizate mai bune”, spune Michael Busch, head of IT la ING Tech Romania. El explică faptul că pe viitor banca ar putea estima chiar câţi bani disponibili va avea un anumit client, bazat pe analiza datelor, cheltuielilor curente, plata ratelor etc.

    „Inginerii noştri nu au acces la date, pentru că sunt datele clientului. Doar oamenii din business care au acces la conţinutul consumatorului pe baza permisiunii acestuia, folosesc rapoarte reale pe care le prezentăm clientului”, adaugă el.

    90% dintre angajaţii ING Tech sunt ingineri care scriu cod în fiecare zi. Când a fost înfiinţat acest hub acum doi ani şi jumătate erau în jur de 40 de angajaţi. „Suntem foarte tineri şi neliniştiţi, aşa ni se spune. Scopul nostru este să ajungem undeva la 750-800 de oameni”, spune Busch.

    Potrivit lui, atingerea acestui nivel de angajaţi ar fi posibilă în aproximativ doi ani. „Creşterea ca număr nu este un scop în sine, ceea ce este foarte important pentru noi este să creştem în calitate sau în ingineri extrem de bine pregătiţi”, adaugă el.

    Deşi este un domeniu considerat a fi aproape exclusiv pentru bărbaţi, în cadrul centrului local de dezvoltare software al ING 32% din totalul angajaţilor sunt femei. În cazul echipei de management, procentul este şi mai mare, ajungând până la 50%.

    Întrebat dacă îi este greu să găsească personal calificat pe piaţa locală, Michael Busch spune că acum nu este foarte greu să atragă ingineri talentaţi deoarece consideră că „ceea ce facem aici este, într-un fel, unic pentru că le permitem inginerilor să se concentreze pe capabilităţi strategice, lucrăm cu cele mai avansate tehnologii, dar sunt implicaţi şi în întregul ciclu de viaţă al procesului de inginerie.”

  • România a atras 1,2 miliarde de dolari printr-un împrumut pe 30 de ani, cu o dobândă de 5,2%

    „Cererea emisiunii a fost de 1,8 miliarde de dolari, dar emisiunea totală a fost de 1,2 miliarde de dolari, cu un randament de 5,20%”, arată un newsletter al ING Bank România.

    La începutul lunii februarie, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital, prin intermediul a două emisiuni de obligaţiuni. O emisiune de 750 de milioane de euro a fost pe 12 ani, iar a doua, de 1,25 miliarde de euro, a fost pe 20 de ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt companiile din România care oferă cele mai bune salarii

    Topul angajatorilor care oferă cele mai bune salarii şi oportunităţi de dezvoltare profesională este un clasament făcut anual de comunitatea online a angajaţilor din România. “În general, topurile care se fac despre piaţa muncii şi angajatorii din România, agregă toate informaţiile şi alcătuiesc un top general, la final de an. Avem foarte mulţi utilizatori activi care evaluează companiile la care lucrează şi credem că este important să luăm pulsul despre piaţa muncii periodic. Cu atât mai mult cu cât marile companii concurează, de multe ori, pe aceiaşi candidaţi şi este important pentru ele să ştie cum se poziţionează faţă de concurenţă. Salariile sunt, încă, unul dintre elementele cheie atunci când un candidat decide unde să lucreze, alături de oportunităţile de creştere în carieră”, spune Costin Tudor, fondatorul platformei Undelucram.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Centrul de dezvoltare software al grupului ING a avut afaceri de 28 milioane de euro în 2017. Compania vrea să mai angajeze încă 250 de oameni până în 2020

    Pornind de la 100 de angajaţi la finalul anului 2015, hub-ul a înregistrat o creştere susţinută, atingând cu un an mai devreme obiectivul de a lucra cu 500 de experţi IT.

    De asemenea, centrul şi-a schimbat numele din ING Software Development Center în ING Tech România.

    Dezvoltarea a ING Tech România se reflectă şi în creşterea cifrei de afaceri cu 47%, de la 19 milioane de euro în anul 2016, la 28 de milioane de euro în anul 2017.

    „ING Tech România s-a dezvoltat organic atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, cât şi dimensiunea afacerii. Pentru a susţine dezvoltarea companiei, suntem în proces de căutare a unui sediu nou pentru ING Tech România, un sediu care să acomodeze numărul de angajaţi în continuă creştere şi să reflecte identitatea hub-ului” a declarat Marian Ion, CEO ING Tech România.

    Compania şi-a propus să devină unul dintre principalii jucători pe piaţa locală în industria digital-bancară şi un angajator de referinţă. Domeniile de interes pentru companie în acest an sunt Data Management şi Core Banking, arii strategice pentru grupul ING.

    Echipa de Data Management a ING Tech România face parte din echipa globală de Wholesale Banking şi dezvoltă soluţii pentru toate cele 40 de ţări în care ING este prezent, inclusiv în ţări din Asia şi Australia. În anul în curs, echipa locală de Data Management îşi va dezvolta cu prioritate serviciile de analiză de date.

    Echipa de Core Banking se pregăteşte pentru preluarea în portofoliu a trei ţări noi în care ING este prezent, avansând în construirea unei singure platforme digitale.

    Ca urmare a creşterii accentuate a numărului de angajaţi, ING Tech România a început anul acesta şi un proces de căutare a unui sediu nou, cu planul de a se muta în anul 2020.
     

  • ING Bank, profit de aproape 500 mil.lei în 2017 şi a înregistrat peste 100 de milioane de tranzacţii prin POS şi platformele de e-commerce

    În 2017, ING Bank România s-a situat pe locul 6 în sistemul bancar românesc, după active.

    Excluzând veniturile excepţionale obţinute din vânzarea acţiunilor Visa în anul 2016, ING Bank România a obţinut venituri cu 112 milioane de lei mai mari, cu 20% mai mult faţă de anul trecut, în timp ce profitul brut a crescut cu 143 milioane lei în 2017, cu 32% mai mare faţă de 2016.

    Pe zona de Home’Bank, banca a înregistrat 830.000 de clienţi activi în 2017, reprezentând 73% din totalul numărului de clienţi, şi 69,6 milioane de logări în platforma digitală – cu 64% mai mult comparativ cu 2016. Peste jumătate dintre clienţii ING au folosit aplicaţia de mobil.
    Banca a inregistrat peste 100 de milioane de tranzacţii prin POS şi în platformele de e-commerce, cu 48% mai mult decât anul anterior.

    Luând în calcul veniturile obţinute din vânzarea acţiunilor Visa din al doilea trimestru al anului 2016, veniturile companiei au crescut cu 9%, iar profitul brut cu 3%.

    Investiţiile în angajaţi şi digitalizare au dus la o sporire a costurilor operaţionale cu 87 milioane lei, totalizând 752 milioane lei, cu 13% mai mari faţă de anul trecut, ca urmare a diversificării activităţii, a creşterii numărului de angajaţi şi a costurilor de reglementare.

    Numărul clienţilor activi ING România a ajuns la 1.141.000 în 2017, cu 280.000 de noi clienţi anul trecut.

    „Clienţii noştri ne compară nu doar cu alte bănci, ci şi cu alte platforme – fie că sunt financiare, tehnologice sau sociale. Atât timp cât aşteptările clienţilor noştri se schimbă, ne schimbăm şi noi. Credem că nu mai putem vorbi astăzi de banking tradiţional, ci despre inovarea modelului de banking în beneficiul clienţilor care caută o soluţie financiară simplă, sigură şi rapidă”, spune Michal Szczurek, CEO ING Bank România..

    Rata creditelor neperformante a continuat să scadă, de la 3,6% la 3,3%, fiind mult sub media pieţei.

    Creditarea a crescut per ansamblu cu 21% în 2017, de la 17,6 miliarde de lei la 21,2 miliarde, 56% reprezentând segmentul persoanelor fizice şi 44% companiile. Astfel cota de piaţă în creditare a ajuns la 8,9%, de la 7,7%, cu o preferinţă clară pentru moneda locală, creditele în lei reprezentând 76% din împrumuturile totale. Creditarea către IMM-uri a crescut cu 45% comparativ cu anul anterior.

    Valoarea depozitelor a crescut, la 26,8 miliarde lei, cu 20% mai mult versus 2016. La finalul anului trecut, cotă de piaţă ING în fonduri atrase era de 8,4% comparativ cu 7,7%.

    „Le propunem clienţilor noştri un model de banking diferit, care câştigă tot mai mult teren în România. În 2017 am fost, probabil, banca cu cea mai rapidă creştere organică. Le mulţumesc clienţilor şi echipei ING pentru acest rezultat. Numărul clienţilor creşte constant şi, conform ultimului studiu Net Promoter Score, ocupăm primul loc în topul preferinţelor lor. Sunt onorat să fim numărul 1 pentru clienţii noştri din România”, a spus Michal Szczurek, CEO ING Bank România..

    Numărul total al clienţilor la nivel de ING Group a crescut la 37,4 milioane în ultimul an, fiind numărul 1 în clasamentul Net Promoter Score în 9 dintre cele 13 ţări în care este prezentă, inclusiv în România.

    Per ansamblu, în 2017, s-a înregistrat o creştere netă a împrumuturilor de 26,9 miliarde Euro şi o creştere netă de 19,0 miliarde Euro pe segmentul depozitelor. Profitul brut total al grupului în 2017 a crescut cu 2,4%, la 7,199 milioane Euro, iar randamentul capitalului (ROE) a crescut la 10,2%. Cheltuielile operaţionale au crescut în cel de-al patrulea trimestru, pe măsură ce ING a accelerat investiţiile în digitalizare.

  • SURPRIZĂ de la ING. Cel mai nou produs lansat de bancă

    La ING Business, disponibilă începând cu luna aprilie, companiile vor avea acces non-stop la toate produsele şi serviciile bancare, platforma putând fi accesată de pe desktop, laptop, tabletă, smartphone şi, în premieră în România, prin smartwatch. „Experienţa clienţilor este mereu în centrul iniţiativelor noastre. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări în conducerea ING România

    Cu o experienţă de 17 ani în ING Group, Pita a fost Client Intelligence Manager la ING Direct Headoffice. „Sunt convins că experienţa lui Javier va contribui semnificativ la construirea unui astfel de model în relaţia cu clienţii noştri şi sunt entuziasmat să fim o echipă”, declară Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    Despre fostul director de retail, Michal Szczurek spune că „Viziunea lui Daniel Llano a influenţat modul de abordare a experienţei clienţilor noştri. Toate produsele şi platformele ING sunt gândite din perspectiva digitalizării şi a disponibilăţii instant. A fost o reală bucurie să îl avem pe Daniel în România şi să-l susţinem în crearea unei echipe de specialişti cu expertiză diferită şi cu abordare inovativă a serviciilor bancare şi a experienţei pe care clientul ar trebui să o aibă. Iar businessul diviziei de retail aproape s-a triplat în această perioadă”.

    În ultimii ani, divizia de retail ING România a lansat produse lansate în premieră, iar numărul de clienţi a fost în creştere. În 2015, ING a lansat în România primul credit de nevoi personale instant, ale cărui vânzări s-au triplat, iar din 2017 a devenit disponibil şi online, prin introducerea semnăturii electronice.

    În ultima vreme, ING s-a concentrat pe integrarea digitalului în experienţa de banking a clienţilor, introducând o nouă versiune HomeBank, şi anume, ING Bazar, o platformă care le oferă acestora reduceri la diverşi comercianţi. De asemenea, au lansat şi un nou canal de distribuţie în ţară, ING Point. 

  • ING face tranziţia către un model digital de tip self-service. Ce se întâmplă cu cei care efectuează activităţi operaţionale în cele 33 de sucursale care se vor schimba

    Pe parcursul anului 2018, ING va face tranziţia către un model digital de tip self-service şi va recrea fluxul operaţional. Amprenta teritorială ING rămâne aceeaşi, compania având în total 180 de sucursale la nivel naţional.

    Potrivit băncii, angajaţii afectaţi de schimbare vor trece printr-un program de reorintare în carieră. Potrivit ING, programul include consiliere, îndrumare vocaţională, sesiuni de training şi suport pe tot parcursul anului. Obiectivul ING este de a oferi oportunităţi în cadrul companiei pentru cât mai mulţi dintre colegi şi de a le creşte şansele de integrare în noile roluri existente în cadrul organizaţiei şi în piaţa forţei de muncă.

    „Din 2014 până astăzi, am investit masiv în tehnologie şi inovaţie, cu rezultate vizibile în business.” spune Michal Szczurek, CEO ING România. „Până la finalul acestui an vom reconfigura operaţiunile bancare desfăşurate în sucursale, folosind preponderent canale digitale – precum platformele de internet banking sau interfeţele disponibile în sucursalele ING – şi canale alternative.”

    Modelul digital de banking reflectă comportamentul clienţilor ING care derulează prin intermediul platformelor digitale peste 99% din serviciile tranzacţionale de bază. Banca va transfera depunerea clasică de la ghişeu în reţeaua sa de 600 de ATM-uri, ceea ce va permite clienţilor să facă depozite sau retrageri de numerar 24 de ore din 24. Clienţii corporate pot beneficia de servicii de colectare a numerarului şi instrumentelor de debit de la sediul companiei.

    „Digitalizarea a adus schimbări majore în viaţa noastră şi în business, dar provocarea nu este tehnologică, ci umană, în primul rând. Strategia digitală presupune reinventarea rolurilor pe care le-am creat în companie şi suntem pregătiţi să facem toate eforturile pentru a reţine şi susţine echipa în perioada de tranziţie către noua arhitectură organizaţională.” – adaugă CEO-ul ING România.

    ING România a lansat primele servicii automatizate şi digitalizate în 2004, pionierând conceptul de Self’Bank, şi în 2006, odată cu lansarea platformei de internet banking, Home’Bank.

    ING operează în cadrul unei reţele de 180 de sucursale şi asigură servicii bancare pentru 1,1 milioane de clienţi activi persoane fizice, 12.000 de clienţi din segmentul IMM-uri şi 1000 de companii mari şi multinaţionale.

  • ING România creşte brutul angajaţilor pentru a menţine venitul actual

    „ Echipa noastră este cea care construieşte ING în România în fiecare zi, prin urmare, am optat in favoarea revizuirii salariului brut, considerand ca este solutia care protejeaza cel mai bine interesul oamenilor din ING” spune Patricia Andrei, Head of HR.

    În studiul „Cei mai admiraţi angajatori” realizat de Catalyst în prima jumătate a acestui an, ING a fost clasat pe locul întâi în sectorul financiar-bancar şi pe locul 18 la nivel naţional.
     

  • ING România revine pe piaţa de capital

    În urma hotărârii Consiliului Bursei de Valori Bucureşti din 11 decembrie 2017, s-a aprobat acordarea calităţii de Participant la sistemul de tranzacţionare al BVB pe piaţa reglementată la vedere şi înscrierea în Registrul Participanţilor pentru ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti.

    Banca îşi propune să redevină activă în intermedierea de oferte publice de obligaţiuni, în contextul consolidării universului instituţional local, al maturizării pieţei, cât şi a creşterii interesului companiilor în diversificarea surselor de finanţare, complementar faţă de clasica creditare bancară. Banca nu îşi propune, în acest stadiu, reluarea serviciilor de brokeraj destinate persoanelor fizice.„Acest pas se înscrie în mod firesc în strategia băncii de a oferi o gamă cât mai largă de servicii financiare de calitate, astfel încât să putem sprijini în mod activ operaţiunile de zi cu zi, dar şi implementarea strategiilor şi planurilor de dezvoltare ale clienţilor noştri corporativi”, a completat Mihaela Bîtu, Head of Wholesale Banking ING România.

    „Salutăm decizia ING Bank de a intra ca participant la Bursa de Valori Bucureşti într-un context în care piaţa de capital dă semne de efervescenţă. Numai în acest an, la BVB s-au derulat patru oferte publice de acţiuni care au depăşit 270 de milioane de euro şi şapte emisiuni de obligaţiuni, atât în lei, cât şi în euro, care au însumat echivalentul a 820 de milioane de euro. Piaţa de capital românească este capabilă să absoarbă tranzacţii semnificative şi intrarea unui nou participant confirmă interesul pentru un segment de piaţă aflat în dezvoltare, cu atât mai mult cu cât, în premieră, din acest an este disponibilă şi decontarea în euro,” a declarat Alin Barbu, director general interimar al Bursei de Valori Bucureşti.