BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Este doar începutul: Protestul fermierilor şi transportatorilor anunţă cât de tensionat va fi anul 2024, cu o creştere economică sub semnul întrebării, cu crize politice, cu ascensiunea retoricii AUR şi cu furia micilor antreprenori români

    După cum a început anul electoral 2024, cu proteste, cu tractoare, cu combine, cu maşini şi oameni în stradă blocând traficul de intrare şi ieşire din Capitală, cred că nici PSD sau PNL, cele două partide care susţin guvernul Ciolacu, nu ar vrea să fie la guvernare.

    Protestele fermierilor şi transportatorilor sunt doar începutul.

    Toată lumea vrea bani, facilităţi, subvenţii, plafornarea tarifelor, preţuri fixe, credite ieftine, dobânzi subvenţionate, impozite ma mici, bani de la stat etc.

    Vor urma proteste pentru salarii mai mari în sectorul bugetar. După greva profesorilor de anul trecut, toate categoriile bugetare vor bani mai mulţi.

    Dar de unde bani?

    La polul opus, economia este în pierdere de viteză, vâzările companiilor scad, dobânzile sunt încă mari, fiscalitatea creşte, reducerea inflaţiei nu ajută firmele şi nici bugetul, investiţiile scad, angajările se reduc.

    În sectorul privat creşterile salariale se vor reduce, piaţa muncii începe să scadă.

    Restructurarea bugetară este doar pe hârtie şi în declaraţii, în realitate vom închide anul cu un număr mai mare de angajaţi în sectorul bugetar.

    BNR a început anul menţinând dobânda de referinţă pe loc, la 7%, dar probabil că la următoarea şedinţă, în câteva săptămâni, va începe să scadă dobânda de referinţă aşa, ca un semnal. De altfel ROBOR, care îngheţase la 6,24%, a început să scadă la 6,1%, anticipând decizia următoare a BNR.

    Guvernul Ciolacu rămâne fără muniţie, exact ca ucrainenii. Singura soluţie este să se împrumute şi mai mult şi să dea bani la toată lumea, în încercarea de a mai slăbi din tensiunea care există acum în piaţă. Dar aceste împrumuturi au costuri mari, iar dobânzile se vor menţine la un nivel ridicat chiar dacă inflaţia scade, pentru că România este considerată o ţară cu risc bugetar, risc de cont curent şi urmează riscul politic.

    AUR, un partid considerat extremist, câştigă teren în toate categoriile profesionale, din ce mai mulţi antreprenori mici şi mijlocii, afectaţi de condiţiile din piaţă, se alătură retoricii acestui partid. Singura întrebare este cât teren politic va câştiga AUR.

    Protestele fermierilor şi transportatorilor, care au început la mijlocul săptămânii trecute, au fost anunţate din timp având în vedere situaţia din agricultură, unde invadarea pieţei româneşti cu cereale din Ucraina, fără taxe vamale, fără control, a dus la scăderea preţurilor cerealelor româneşti. Nu se poate spune că fermierii au avut în 2023 un an prost, dar preţurile au fost în scădere, iar costurile cu inputurile, cu dobânzile, cu furnizorii, au fost în creştere. Iar de aici până la a ieşi în stradă era doar o chestiune de timp.

    „Am prioritizat Ucraina până când am ajuns să ucidem economia României”. Atenţie la revolta companiilor româneşti/fermierilor români, care vine din spate!

    Când vor scădea dobânzile, pentru că nu mai rezistăm? Când ne va plăti Guvernul facturile, când ne va da banii? Cum crede Guvernul că vom putea plăti creşterea salariului minim pe economie dacă el nu ne plăteşte?

    Guvernul susţine capitalul românesc până îl falimentează de tot: cea mai mare problemă a companiilor româneşti nu este acum inflaţia, dobânzile sau creşterea impozitelor, ci întârzierea cu lunile de către guvern a plăţii facturilor, ceea ce loveşte în plin tocmai capitalul românesc

    Fermierii nu mai sunt săraci ci dimpotrivă, învârt din ce în ce mai mulţi bani. S-au modernizat, una dintre dovezi fiind tipurile de combine şi tractoare cu care au ieşit la proteste – toate din import, toate de top. Dar şi riscurile şi pierderile pot fi mai mari atunci când preţurile sunt în scădere, când danele din Portul Constanţa sunt luate de ucraineni, când traderii internaţionali care cumpără toate cerealele au marfă din belşug şi ţin preţurile jos.

    Operând pe o piaţă extrem de concurenţială, transportatorii nu au putut şi nu pot transfera în preţurile finale toate creşterile de costuri – benzină, RCA, salarii etc. –, aşa că pentru ei singura soluţie a fost să iasă pe şosele şi să blocheze traficul, în speranţa că guvernul le va da ceva prin care să-şi dimineze costurile şi să-şi acopere o parte dintre cheltuieli.

    Într-un sondaj Aleph News, desfăşurat pe site-urile Mediafax, Ziarul Financiar, Aleph, cei 3.500 de respondenţi au spus că prioritatea numărul unu a României trebuie să fie creşterea economică de peste 5%, tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europenilor către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti.

    Cât timp am avut creştere economică iar condiţiile din piaţă erau relativ bune, când bugetul nu avea probleme iar guvernul putea să se împrumute cât voia şi toată lumea făcea bani (începând de la dezvoltatorii imobiliari, investitorii în apartamente, până la cei care făceau bani din Bitcoin/ criptomonede), nu existau proteste, iar alianţa politică PSD/PNL era fericită, calculând câţi ani vor sta împreună la guvernare.

    În piaţă situaţia este total diferită, economia pare că se îndepărtează de o creştere economică de 5%, iar guvernul Ciolacu mimează restructurarea bugetară.

    Şi este doar începutul anului.

  • Cum se face că românii cred că lucrurile merg prost în această ţară şi că România se duce într-o direcţie greşită, dar economia şi salariile au crescut?

    Conform sondajelor şi studiilor clasice de cercetare care se fac periodic, România merge într-o direcţie greşită, o bună parte dintre români sunt pesimişti în privinţa viitorului, o parte dintre aceştia cred că dacă ar merge în Occident ar avea o viaţă mai bună, aşa că ar vrea să plece din ţară. Toată lumea este nemulţumită de guvern, de cei care conduc România etc. Conform unui studiu realizat de Reveal Marketing Research şi publicat săptămâna trecută cu un titlu sugestiv – ”Privind cu scepticism către 2024” -, doar trei din zece români români sunt optimişti şi cred că îi aşteaptă în noul an o viaţă mai bună. Faţă de anul trecut, spune Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research, ”comparativ cu studiul similar desfăşurat în urmă cu un an, observăm că optimismul pronunţat al românilor înregistrează o scădere semnificativă, de la 48% pentru 2023 la 34% pentru 2024”. Lumea vrea îmbunătăţirea situaţiei financiare personale, scăderea nivelului de corupţie, scăderea inflaţiei şi îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării, obiective percepute ca greu sau imposibil de realizat în următoarele douăsprezece luni. Patru din zece români ar vrea să schimbe locul de muncă, în special persoanele între 44 şi 55 de ani. Ce-şi doresc românii? Să călătorească mai mult, să petreacă mai mult timp cu familia sau să mănânce mai sănătos. La finalul anului trecut, pe piaţă a făcut furori un sondaj conform căruia mai mulţi români cred că se trăia mai bine în comunism, că Ceauşescu a fost un adevărat patriot şi un lider pentru România, ceea ce nu se poate spune despre liderii actuali. Toată lumea a comentat acel sondaj privind nostalgia pentru comunism. Iar această opţiune nu vine numai de la cei care au avut 30-50 de ani când s-a prăbuşit comunismul iar acum au 65-85 de ani şi o duc foarte greu din punct de vedere financiar şi al sănătăţii, ci şi din partea unei generaţii mult mai tinere, care fie erau copii când s-a prăbuşit comunismul, fie s-au născut după 1989.

    Cum spunea un sociolog, dacă Ceauşescu ar candida acum la prezidenţiale, ar ieşi câştigător. Dacă te duci în ţară şi te întâlneşti cu antreprenori români mai mari sau mai mici, o bună parte dintre ei cred că economia României merge prost, că străinii ne fură ţara, că scot profiturile cu sacoşa, că austriecii care ne-au luat petrolul şi băncile ne-au băgat sub jug, că cei de la Bruxelles sunt ca otomanii, că Orban de la unguri este un lider adevărat care îşi apără ţara, că mai bine nu ne-am fi băgat în NATO şi în Uniunea Europeană şi mai bine am fi rămas neutri, ca să nu vină ruşii peste noi. Chiar mulţi se identifică acum cu retorica AUR. Interesant este că au această opinie după ce au făcut şi au milioane de euro în businessul din România, după ce au mii şi zeci de mii de hectare de pământ agricol, după ce businessul lor este de a importa produse din alte ţări şi de a le vinde pe piaţa românească spunând că nu mai avem deloc producţie locală (dacă îi întrebi de ce nu fac ei o capacitate industrială îţi spun că nu au bani şi că este mai rentabil să imporţi din altă parte), dacă te uiţi în parcarea lor proprie vezi ultimele modele de maşini străine, au casele pe care le au, au vacanţele în străinătate pe care le au etc. Dacă îi întrebi de ce cred că o ducem prost ca economie, ca ţară, în condiţiile în care, în cei 30 de ani, lor le-a fost mai mult sau mai puţin bine şi au reuşit să acumuleze în câţiva ani cât occidentalii au acumulat în 100 de ani, nu au un răspuns. Dar ei ştiu sigur că România o duce prost, că poporul este din ce în ce mai sărac, că străinii ne-au cucerit. De când citesc eu sondajele, întotdeauna părerea românilor a fost că România se duce într-o direcţie greşită, că viitorul nu aduce nimic bun, că nu au bani, că nu mai avem lideri etc. Statistic, România a crescut din punct de vedere economic de zece ori în ultimele două decenii, de la un PIB de 30 de miliarde de euro la un PIB de peste 300 de miliarde de euro, salariul mediu a crescut de la 150 de euro la 950 de euro, avem un parc de maşini de vârf care rivalizează nu cu Parisul, ci cu parcul miliardarilor din Monaco, avem o clasă de corporatişti care au salarii ca în Vest etc. Suntem la 78% din media Uniunii Europene ca nivel de trai, după ce în urmă cu 20 de ani eram la 50%. Când dobânzile nu mai sunt de 1% ci de 6%, când inflaţia nu mai este de 2-3% ci de 10%, când salariile nu mai cresc de la an la an cu două cifre ci numai cu o cifră, bineînţeles că situaţia personală din punct de vedere economic pare proastă. Nimeni nu-şi mai aminteşte când inflaţia era de 40% pe an, când dobânzile la creditele de consum nu erau de 10% ci de 60%, iar cursul valutar leu-euro/dolar creştea într-o oră cât creşte acum într-un an (în 2023 cursul a crescut cu numai 0,5%). Dacă acest pesimism care rezultă din sondaje, că totul merge prost în România, ar duce în continuare la creşterea economică din ultimii 20 de ani aşa cum s-a întâmplat în realitate, ar fi varianta ideală de a merge înainte.

    Să aveţi un an bun în 2024!   ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

     

  • Inflaţie, Canalul Suez, salarii, Trump din nou la Casa Albă: temerile Christinei Lagarde, şefa Băncii Centrale Europene

    Cea mai mare temere a Chris­tinei Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene, este legată de inflaţie. Aceasta a declarat recent într-un interviu acordat France 2 TV că banca nu va reduce dobânzile până când nu va fi convinsă să inflaţia se îndreaptă în jos, către ţinta de 2%, potrivit Bloomberg.

    „Nu vă pot da o dată“ referitoare la reduceri. „Dar pot spune că dacă vom câştiga această bătălie, dacă vom ajunge la 2% aşa cum estimăm în 2025, dacă acest lucru va fi con­firmat de datele pe care le vom avea“ în lunile următoare, „sunt foarte încrezătoare că dobânzile vor începe să scadă imediat ce avem această certitudine“, a declarat şefa BCE.

    Oficialii BCE au poziţii diver­gen­te faţă de pieţe cu privire la mo­mentul în care vor începe reducerile de dobânzi după o încetinire pronun­ţată a inflaţiei. Deşi investitorii cred că prima mişcare ar putea veni nu mai târziu de aprilie, majoritatea strategilor susţin că mijlocul anului este un termen mai realist.

    Pieţele şi-au ajustat pariurile le­gate de reducerea costurilor de finan­ţare în urma comentariilor Christinei Lagarde. Aceştia previzionează acum şase reduceri de un sfert de punct în acest an, faţă de cinci cu o săptămână mai devreme.

    Lagarde a mai declarat că Europa nu se află într-o recesiune gravă, iar cea mai grea parte a luptei împotriva inflaţiei s-a încheiat. „Cred că am trecut de cea mai mare şi mai dificilă parte, însă ne confruntăm acum cu un nou şoc major“, a declarat şefa BCE făcând referire la situaţia legată de transportul prin Canalul Suez.

    O altă îngrijorare a Christinei Lagarde, cât şi a strategilor BCE, este legată de salarii. Deşi inflaţia se men­ţine sub 3% chiar şi după o uşoară creş­tere în decembrie, oficialii BCE sunt nerăbdători să vadă datele legate de creşterea acestora, date care vor ve­ni însă de-abia după primul trimestru.

    „Salariile, din punctul de vedere al negocierilor, sunt într-un proces de creştere într-un mod care se situează peste cifrele legate de inflaţie pe care le avem“, a declarat Lagarde.

    Posibilitatea ca Trump să fie reales preşedinte al Statelor Unite îi provoacă de asemenea îngrijorare şefei Băncii Centrale Europene.

    Realegerea lui Donald Trump în poziţia de preşedinte al Americii ar reprezenta o „ameninţare“ pentru Europa, a declarat Lagarde, notează Reuters.

    „Dacă tragem învăţăminte din istorie, adică modul în care Trump şi-a petrecut primii patru ani de mandat, acest lucru este clar o ameninţare“.

    „Nu trebuie decât să ne uităm la tarifele comerciale, la angajamentul său legat de NATO, la atitudinea sa privitoare la lupta împotriva schimbărilor climatice“, a adăugat Lagarde.

  • Inflaţia din zona euro a crescut la 2,9% în decembrie, inversând şase luni de scăderi consecutive şi ridicând semne de întrebare cu privire la cât de repede va începe Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor

    Inflaţia din zona euro a crescut la 2,9% în decembrie, inversând şase luni de scăderi consecutive şi ridicând semne de întrebare cu privire la cât de repede va începe Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor.

    Creşterea anuală a preţurilor de consum în cele 20 de ţări care au moneda euro în decembrie a fost în creştere de la un minim de peste doi ani, de 2,4% în luna precedentă, dar a fost uşor mai mică decât rata de 3% prognozată de economişti într-un sondaj Reuters.

    Reducerea subvenţiilor guvernamentale la gaz, electricitate şi alimente, începută anul trecut, a declanşat o reaccelerare a inflaţiei anuale în mare parte din Europa. Acest lucru i-a determinat pe investitori să îşi reducă pariurile potrivit cărora BCE va începe reducerea ratelor încă din luna martie, punând astfel capăt recentei reveniri a pieţelor de obligaţiuni.

    Însă majoritatea economiştilor consideră că inflaţia din zona euro va începe să scadă din nou în curând. Revenirea presiunilor asupra preţurilor din decembrie a fost “doar un impuls”, a declarat Jack Allen-Reynolds, de la Capital Economics, care a estimat că aceasta “se va inversa în ianuarie din cauza scăderii în continuare a inflaţiei alimentare şi a inflaţiei de bază”.

    BCE, care urmează să se reunească pentru a discuta politica monetară pe 25 ianuarie, a respins luna trecută aşteptările investitorilor cu privire la iminenţa unor reduceri iminente ale ratelor, afirmând că doreşte să vadă semne de răcire a presiunilor salariale pentru a fi sigură că inflaţia este pe drumul cel bun pentru a atinge ţinta de 2%.

  • Carrefour retrage produsele PepsiCo din magazinele franceze din cauza creşterilor recente de preţuri

    Carrefour SA din Franţa a retras de pe rafturile magazinelor gustările şi băuturile răcoritoare ale PepsiCo Inc. din cauza creşterilor recente de preţuri, în cea mai recentă izbucnire a conflictului dintre retaileri şi companiile alimentare, pe fondul reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor, raportează Bloomberg.

    Începând de joi, lanţul a retras din supermarketurile din Franţa produsele PepsiCo, cum ar fi băuturile răcoritoare şi chipsurile Doritos, înlocuindu-le cu o notă care spune că majorările de preţ ale companiei alimentare americane sunt „inacceptabile”, a declarat o purtătoare de cuvânt.

    Măsura survine în contextul în care retailerii din întreaga Europă se confruntă cu presiuni continue pentru a menţine preţurile la un nivel scăzut. Deşi inflaţia a coborât într-o oarecare măsură faţă de nivelurile maxime de anul trecut, comercianţii de produse alimentare şi-au văzut marjele de profit diminuate în timp ce încearcă să împiedice cumpărătorii să se orienteze către magazinele cu preţ redus, precum Lidl şi Aldi.

    PepsiCo s-a aflat „în discuţii cu Carrefour vreme de mai multe luni” pentru a rezolva problema preţurilor, potrivit unui purtător de cuvânt. „Vom continua să facem tot ce se poate pentru a ne asigura că produsele noastre vor fi în continuare disponibile pentru consumatori”. În octombrie anul trecut, compania a declarat că majorările de preţuri vor rămâne, în linii generale, la nivelul inflaţiei.

    Acţiunile Carrefour au crescut cu 0,9% în 2024, în timp ce acţiunile PepsiCo au crescut cu 1%.

    Compania franceză a început anul trecut să reclame furnizorii de alimente pentru practica de a reduce dimensiunile pachetelor, menţinând în acelaşi timp preţurile ridicate.

    Preţurile la produsele alimentare au făcut obiectul unei examinări intense în Europa în ultimul an, deoarece consumatorii au fost afectaţi de una dintre cele mai mari crize ale costului vieţii din ultimele decenii.

  • Banca centrală a Ungariei se aşteaptă ca dezinflaţia “robustă” să continue în primul trimestru din 2024

    Rata inflaţiei din Ungaria va coborâ la aproximativ 6% până la finalul anului, în linie cu media regiunii, se arată într-un raport trimestrial al băncii centrale maghiare (MNB), notează Budapest Business Journal. Vârful inflaţiei, de 25,7%, a fost atins în luna ianuarie. MNB arată că dezinflaţia “robustă” va continua în primul trimestru al anului viitor. Banca estimează inflaţia medie anuală la 17,6%-27,7% pentru 2023 şi 4-4,5% pentru 2024. Andras Balatoni, director în cadrul MNB, consideră că dezinflaţia va încetini din trimestrul doi al anului viitor pe fondul măsurilor fiscale şi epuizarea efectelor de bază. Inflaţia este aşteptată să revină la banda de toleranţă a băncii în 2025. O revenire graduală a cereii interne ar putea susţine o accelerare a creşterii economice din 2024. Inflaţia în scădere, creşterea salariilor reale, o redresare treptată a încrederii şi o aşteptară revigorare a creditării ar putea susţine această tendinţă, se mai arată în raportul băncii centrale maghiare.

     

  • Un miracol de Crăciun: Inflaţia din întreaga lume încetineşte mult mai repede decât se aştepta. Dacă economiştii au dreptate, acest cadou va continua să fie oferit anul viitor, aducând inflaţia la niveluri normale pentru prima dată în ultimii trei ani

    Inflaţia din întreaga lume încetineşte mult mai repede decât se aştepta. Dacă economiştii au dreptate, acest cadou va continua să fie oferit anul viitor, aducând inflaţia la niveluri normale pentru prima dată în ultimii trei ani, scrie WSJ. 

    Economiştii de la Goldman Sachs estimează că inflaţia de bază, care exclude alimentele şi energia, în grupul de economii care au cunoscut valul de inflaţie post-Covid – SUA, Europa şi mai multe pieţe emergente – a înregistrat un ritm anualizat de 2,2% în cele trei luni încheiate în noiembrie.

    Până la sfârşitul anului 2024, inflaţia medie din acest grup ar trebui să se situeze la nivelul sau în apropierea ţintelor de inflaţie ale majorităţii băncilor centrale importante, au constatat analiştii.

    Scăderea inflaţiei ar trebui să amortizeze creşterea economică în două moduri: prin consolidarea puterii de cumpărare a gospodăriilor şi permiţând băncilor centrale să reducă ratele dobânzilor.

    Michael Saunders, consilier senior la Oxford Economics, se aşteaptă ca inflaţia să ajungă la 1,3% în al patrulea trimestru al anului viitor în zona euro şi la 2,7% în Marea Britanie, în timp ce inflaţia din SUA va scădea la 2,2%, măsurată de indicele de preţuri pentru consumul personal şi cheltuieli preferat de Rezerva Federală. Această măsură a fost de 2,6% în noiembrie, a raportat vineri Departamentul Comerţului. Excluzând alimentele şi energia, a fost de 3,2% şi de doar 1,9% anualizat în ultimele şase luni.

    Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au ca obiectiv o inflaţie de 2%.

  • Personalitatea anului 2023: cursul valutar leu/euro

    Ultimii ani au adus pandemie, război la graniţă, explozie a inflaţieI şi creştere a dobânzilor, precum şi majorarea deficitelor, dar, în mod inedit, cursul valutar leu/euro a fost surprinzător de stabil. De ce este atât de importantă această stabilitate?

     

    Deprecierea monedei naţionale în raport cu euro a fost de doar 4% în ultimii patru ani, adică în jur de 1% pe an, în timp ce deficitul comercial cumulat din perioada 2020-2023 a fost de circa 100 miliarde de euro, deficitul de cont curent cumulat a depăşit 70 de miliarde euro, iar datoria externă a crescut cu peste 50% în această perioadă, la mai mult de 160 de miliarde de euro. În acelaşi timp, rezervele valutare la BNR au înregistrat în ultimii patru ani o creştere cu aproape 80%, faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2019, îndreptându-se spre 60 de miliarde de euro. Cursul valutar a trecut în ultimele zile peste 4,97 lei/euro, marcând o creştere de doar 4% faţă de nivelul de la finalul anului 2019, de 4,78 lei/euro. Influenţe favorabile asupra stabilităţii surprinzătoare a cursului valutar, care au adus chiar şi unele episoade de apreciere a leului în faţa euro, au venit de la intrările de capitaluri străine, respectiv de la plasamentele străinilor în titluri de stat româneşti (adică de la valuta de la nerezidenţii care investesc în titluri de stat), de la remiterile românilor din străinătate, de la intrările de fonduri europene, încasările din exporturi sau din investiţiile străine directe.

    BNR a ţinut în frâu până acum cursul valutar, sub pragul de 5 lei/euro, în condiţiile în care deprecierea leului, respectiv creşterea cursului leu/euro ar fi adus inflaţie importată, având în vedere că România are importuri mai mari decât exporturile, iar inflaţia a coborât greu sub 7% în 2023, după ce  în 2022 trecuse de 16%. Astfel, cursul stabil din ultimii ani a dat o mână de ajutor BNR în lupta cu inflaţia. „Cursul nu l-a fixat nimeni, piaţa a funcţionat foarte bine. A fost stabil. În continuare, păstrăm stabilitatea cursului de schimb. Nu spun că trebuie să batem în cuie cursul de schimb aici. Dar România nu avea altă şansă să mai tempereze inflaţia”, declara Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Cursul de schimb a ajutat BNR în temperarea inflaţiei, dar şi la stabilitatea financiară, mai spunea el.

    În condiţiile în care România are deficite mari – bugetar şi de cont curent-, dacă apare criza economică la orizont, ar fi bine să nu se suprapună peste toate problemele şi creşterea cursului de schimb, ca în crizele economice precedente.

    Stabilitatea cursului valutar leu/euro este obiectivul principal al Băncii Naţionale, mai ales pe vremuri de criză, având în vedere că acesta este principalul indicator de încredere al românilor, susţinea în anii trecuţi guvernatorul BNR. Stabilitatea cursului de schimb este dezirabilă pentru economie întrucât un curs de schimb constant conferă predictibilitate şi ajută la crearea unui mediu economic favorabil afacerilor. Totodată, un curs de schimb stabil uşurează controlulul inflaţiei şi al dobânzilor, explică Aurelian Dochia, analist economic. „Stabilitatea cursului de schimb al leului este într-adevăr remarcabilă.”

    De remarcat este şi faptul că România ar fi îndeplinit cu uşurinţă condiţia de stabilitate a cursului monedei în perioada de doi ani premergătoare adoptării monedei euro: intervalul de variaţie admis pentru această probă este de plus/minus 15%, în vreme ce leul s-a devalorizat în ultimii doi ani cu circa 1%. Stabilitatea cursului de schimb a fost lăudată în ultimii ani şi de cei aflaţi în fruntea guvernului, care au mulţumit BNR pentru menţinerea cursului valutar la un nivel care a asigurat stabilitate financiară. O problemă cu care se confruntă România în continuare este legată de deficitele mari, bugetar şi de cont curent. De regulă, deficitul persistent al balanţei comerciale are ca efect creşterea cursului de schimb (devalorizarea monedei), care stimulează exporturile şi descurajează importurile, ducând la corectarea deficitului, după cum amintesc şi analiştii.

    Aurelian Dochia, analist economic

    ♦  Stabilitatea cursului de schimb este dezirabilă pentru economie întrucât conferă predictibilitate şi ajută la crearea unui mediu economic favorabil afacerilor. Un curs de schimb stabil uşurează controlulul inflaţiei şi al dobânzilor. Ceea ce intrigă în cazul României este faptul că stabilitatea cursului de schimb este însoţită de un deficit cronic al balanţei comerciale, care persistă de decenii. Misterul stabilităţii cursului de schimb al leului se explică prin faptul că de mulţi ani România beneficiază de intrări de capital independente de fluxurile de valută.

    Dar, de ce nu a funcţionat un asemenea mecanism în cazul României? Cum se explică misterul stabilităţii cursului de schimb? Şi cât de mult ar ajuta un curs valutar mai mare creşterea competitivităţii exporturilor României în condiţiile în care pentru majoritatea bunurilor exportate România depinde de importuri ce sunt încorporate în acele bunuri? Practic, ceea ce intrigă în cazul României este faptul că stabilitatea cursului de schimb este însoţită de un deficit cronic al balanţei comerciale, care persistă de decenii. În plus, există şi diferenţialul de inflaţie, astfel că un argument în plus pentru deprecierea leului ar fi fost şi faptul că în România inflaţia a fost tot timpul mult mai mare decât în zona euro cu care ne comparăm, menţionează Aurelian Dochia.

    „Se ştie că, de regulă, deficitul persistent al balanţei comerciale are ca efect creşterea cursului de schimb (devalorizarea monedei), care stimulează exporturile şi descurajează importurile, ducând la corectarea deficitului. De ce nu funcţionează un asemenea mecanism în cazul României? O primă explicaţie poate fi căutată în politica băncii centrale, care poate încerca să menţină stabilitatea cursului de schimb al monedei naţionale prin intervenţii pe piaţa valutară. Am auzit adesea voci din lumea afacerilor care suspectează că BNR foloseşte astfel de intervenţii pentru a apăra un anumit curs al leului. Este însă uşor de verificat netemeinicia unei astfel de ipoteze: rezervele valutare ale băncii naţionale nu s-au diminuat, aşa cum se întâmplă în cazul în care banca intervine pe piaţă pentru a preveni devalorizarea monedei, dimpotrivă, rezervele valutare au crescut moderat de-a lungul anilor.” Misterul stabilităţii cursului de schimb al leului se explică prin faptul că de mulţi ani România beneficiază de intrări de capital independente de fluxurile de valută provenite din exporturi, clarifică Dochia. „Principalele surse ale acestor intrări de capital independente sunt investiţiile străine directe, fondurile europene, remiterile românilor care muncesc în străinătate şi împrumuturile externe.” Problema este că ascensiunea rapidă şi consistentă a datoriei externe din ultimii ani şi deficitele mari, fiscale şi de cont curent, sunt vulnerabilităţi serioase care riscă să aducă din nou România în vizorul pieţelor valutare internaţionale în cazul în care se intensifică turbulenţele externe.

    Unii analişti au atenţionat că nivelul scăzut al cursului de schimb leu/euro nu este susţinut de fundamentele economice, având în vedere deficitele mari, de cont curent şi bugetar. Pe frontul creditării, un curs de schimb leu/euro mai mic, alături de nivelurile mult mai scăzute ale dobânzilor la creditele în euro comparativ cu cele la creditele în lei, au stimulat creditarea în euro.

    Probleme pot să apară odată cu creşterea dobânzilor şi la euro, şi când cursul de schimb se îndreaptă spre 5 lei/euro sau chiar peste acest prag. Pentru împrumuturile în euro există în plus şi riscul valutar, o eventuală creştere a cursului leu/euro punând presiune pe debitori. În condiţiile în care România are deficite mari – bugetar şi de cont curent, dacă se înrăutăţeşte situaţia macroeconomică, dacă apare criza economică la orizont, ar fi bine să nu se suprapună peste toate problemele şi creşterea cursului de schimb aşa cum s-a întâmplat în crizele economice precedente. În criza precedentă izbucnită în 2008/2009 cursul a crescut în câteva luni de la 3,6 lei/euro la 4,3 lei/euro, iar România a luat un împrumut record de 20 mld. euro de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, la care s-a adăugat acordul cu băncile internaţionale care au operaţiuni în România ca să nu-şi retragă liniile de finanţare. Există desigur riscul ca stabilitatea cursului de schimb al leului să se dovedească înşelătoare în cazul unei crize financiare care ar avea ca efect stoparea intrărilor de capital independente, atenţionează Dochia. “Deosebit de vulnerabile sunt intrările de capital sub formă de împrumuturi, mai ales împrumuturile care finanţează deficitul bugetului public şi ratele scadente la datoria publică. Am cunoscut un asemenea moment de corecţie brutală a dezechilibrelor extern şi intern în criza precendentă, din 2008-2009, şi sunt sigur că nimeni nu doreşte repetarea suferinţei prin care a trecut atunci România. Cel mai bun mijloc de a preveni sau a atenua un astfel de şoc este să punem ordine în finanţele publice”, recomandă analistul economic Aurelian Dochia.

    „Un leu mai depreciat ar ajuta competitivitatea relativă, dar nu reprezintă singura soluţie pentru reechilibrarea balanţei externe”, spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR. „În mare parte, deficitul de cont curent al României are cauze structurale. Deficitul bugetar ridicat şi politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Relativa supraevaluare a cursului de schimb, dacă ne uitam la cursul real efectiv ajustat cu costul unitar cu forţa de muncă a afectat competitivitatea relativă a exporturilor României. Politica fiscală prociclică a contribuit la adâncirea contului curent în perioada 2015-2019 când economia României a crescut în jurul nivelului potenţial sau peste potenţial”, este de părere Dascălu. Creşterile preţurilor materiilor prime din anul 2022 au condus la lărgirea deficitelor de cont curent în regiune, dar acestea s-au corectat semnificativ, cu excepţia României, unde ajustarea a fost mult mai redusă, a completat el. „Consolidarea fiscală ajută la corecţia dezechilibrelor externe într-o anumită măsură, dar credem că exporturile româneşti au o problemă de competitivitate relativă care poate fi adresată prin reforme structurale şi investiţii publice care îşi văd efectul în timp”, concluzionează economistul-şef al BCR.  

    Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR

    ♦ În mare parte, deficitul de cont curent al României are cauze structurale. Deficitul bugetar ridicat şi politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Relativa supraevaluare a cursului de schimb, dacă ne uităm la cursul real efectiv ajustat cu costul unitar cu forţa de muncă, a afectat competitivitatea relativă a exporturilor României.

     

    PANDEMIE

    ♦ La o distanţă de mai bine de un deceniu de precedenta criză internaţională, financiar-bancară, 2020 a adus pandemia de COVID-19, o criză istorică cum o dată la un secol poate să apară, criză care s-a manifestat la nivel global, pe mai multe canale, în acelaşi timp, şi a avut efecte multiple, asupra băncilor, asupra companiilor, asupra populaţiei, asupra economiilor naţionale şi asupra întregii planete. Iar pandemia a continuat şi în 2021.

    ♦ Criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, care a răspândit panică şi turbulenţe la nivel internaţional, în special începând din martie 2020, a generat tensiuni şi în domeniul monetar, bancar şi financiar, cu retrageri mari de numerar de la bănci, salturi ale dobânzilor sau instabilitate a cursurilor de schimb. Iar băncile centrale, inclusiv BNR, au scăzut dobânzile la minime istorice şi au oferit şi lichiditate băncilor comerciale.

    RĂZBOI

    ♦ După pandemie, anul 2022 a adus război la graniţă, criză energetică, inflaţie, majorări de dobânzi şi creştere a ratelor bancare. După ce iniţial inflaţia era văzută ca fiind tranzitorie, ulterior băncile centrale au ajuns la concluzia că fără o creştere accelerată a dobânzilor, preţurile, inflaţia nu pot fi controlate, aşa că băncile centrale au intrat în cursa majorărilor de dobânzi. Iar efectele nu au întârziat să apară, inflaţia dând semne de calmare, în timp ce creditarea şi economiile au frânat puternic, începând  să apară ameninţător norii negri ai recesiunii.

     

    Exporturi, importuri, deficitul comercial şi deficitul de cont curent

    ♦ Deficitele au prins viteză în ultimii ani. Deficitul bugetar ridicat şi politicile fiscale prociclice au alimentat dezechilibrele externe. Deficitul de cont curent este estimat pentru 2023 la un nivel dublu faţă de finalul anului 2019, de peste 22 mld. euro.

    ♦ Deficitele mari, fiscale şi de cont curent, alături de creşterea rapidă şi consistentă a datoriei externe din ultimii ani, sunt vulnerabilităţi serioase care riscă să aducă din nou România în vizorul pieţelor valutare internaţionale în cazul în care se intensifică turbulenţele externe.

    DATORIA EXTERNĂ TOTALĂ

    ♦ Datoria externă totală a României a făcut în ultimii patru ani un salt de peste 50% faţă de nivelul de la final de 2019, depăşind 160 mld. euro în 2023. Accelerarea datoriei externe totale este o problemă în condiţiile în care este mai mare şi  faţă de exporturi, care reprezintă o sursă de venituri în valută. Iar faţă de rezervele valutare, datoria externă totală este aproape triplă. Îngrijorătoare este şi datoria externă totală pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi în criza economică precedentă, la final de 2008, şi care include împrumuturile luate din străinătate de stat, bănci şi companii şi care trebuie returnate în 12 luni.

    DATORIA PUBLICĂ

    ♦ Datoria publică a României s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând la finalul lunii septembrie 2023 la aproape 760 mld. lei (peste 150 mld. euro), conform metodologiei europene, depăşind 50% din PIB. Şi, în con­di­ţiile în care avem deficite bugetare extrem de ridicate, analiştii avertizează că datoria publică va tot creşte.

    ♦ Trecerea datoriei publice peste pragul de 50% din PIB este îngrijorătoare, pentru că acesta este principalul indicator la care se uită creditorii României, în condiţiile în care capacitatea de rambursare este redusă (cheltuielile fiind mai mari decât veniturile în mod constant).

    DEFICITUL BUGETAR

    ♦ Cu toate că în 2021-2022 deficitul bugetar s-a mai diminuat comparativ cu nivelul record din 2020, ritmul ajustării nu este foarte rapid. După ce presiunile asupra cheltuielilor venite pe fondul pandemiei şi măsurile de sprijin pentru a amortiza creşterea preţurilor la energie şi alimente s-au diminuat, cheltuielile structurale au crescut fără a compensa cu creşteri comparabile de venituri. România este obiectul procedurii de deficit excesiv, din aprilie 2020, ca urmare a depăşirii pragului de 3% din PIB, astfel că se impune ajustarea deficitului bugetar
    sub această limită.

     

    REZERVELE VALUTARE

    ♦ Rezervele valutare la BNR au înregistrat în ultimii patru ani o creştere cu aproape 80%, faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2019, îndreptându-se spre 60 mld. euro (59 mld. euro în noiembrie 2023). Ascensiunea rezervelor valutare a fost influenţată şi de alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor de la BNR – inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni, precum şi de tranşele din împrumuturile acordate de Comisia Europeană în baza Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRR. “Păstrarea şi administrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaţionale, desfăşurate cu competenţă şi profesionalism de banca centrală, fereşte ţara de crize cumplite; privarea de acest drept lasă ţara în bătaia vânturilor“, după cum susţinea Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

     

    Ce a spus în ultimii ani Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, despre cursul valutar:

    ♦ Stabilitatea cursului valutar leu/euro este obiectivul principal al Băncii Naţionale, mai ales pe vremuri de criză, având în vedere că acesta este principalul indicator de încredere al românilor. Nu poţi să te joci cu cursul de schimb.

    ♦ Cursul de schimb ne-a ajutat în temperarea inflaţiei şi în stabilitatea financiară, menţinerea unui tonus relativ pozitiv la nivelul populaţiei în ciuda presiunilor puternice care au venit ca urmare a războiului din Ucraina.

    ♦ Cursul nu l-a fixat nimeni, piaţa a funcţionat foarte bine. A fost stabil.

    ♦ În continuare, păstrăm stabilitatea cursului de schimb. Am ţinut cursul de schimb pentru că populaţia trebuia să se uite la ceva, că există ceva ce rămâne stabil. Nu spun că trebuie să batem în cuie cursul de schimb aici. Dar România nu avea altă şansă să mai tempereze inflaţia.

  • Cu ochii pe 2024. Cum văd marile bănci de investiţii şi administratorii de active următorul an bursier. Partea 1: BlackRock, Goldman Sachs, JP Morgan şi Morgan Stanley

    Cu un avans de circa 20% pe indicele global MSCI All World de la început de 2023, pieţele internaţionale de capital se pregătesc să încheie unul dintre cei mai buni ani din ultimul deceniu, după un 2022 marcat de declanşarea războiului din Ucraina, înăsprirea ritmului inflaţionist, povara asprelor politici monetare şi, în general, de un nivel ridicat de incertitudine geopolitică, resimţită la nivelul aproape întregilor pieţe.

    Wall Street – cea mai mare piaţă de capital la nivel mondial – înregistrează un avans de 24% anul acesta prin indicele S&P 500, în timp ce Nasdaq Composite, unde sunt incluşi giganţii tech din Statele Unite, este pe plus cu 44%. Asia Dow s-a apreciat cu 8%, în vreme ce indicele paneuropean Stoxx a crescut cu 11%. La Bucureşti, BET afişează un randament de 31%, cu mult peste toate pieţele dezvoltate din vestul continentului.

    Cum se anunţă însă anul bursier 2024?

     

    BlackRock, cel mai mare administrator de investiţii din lume, spune că adoptarea unei strategii ciclice tipice s-ar putea dovedi greşită, în vreme ce investitorii se vor confrunta în continuare cu rate ridicate ale dobânzilor şi condiţii financiare mai stricte.

    Cheia este să se concentreze asupra modului în care economia şi pieţele se adaptează la noul regim, confruntându-se şi în 2024 cu volatilitate şi un ritm slab de creştere economică.

    „Creşterea costurilor de producţie într-o lume fragmentată va determina, de asemenea, o creştere a inflaţiei în principalele economii pe termen lung, iar tranziţia către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon creează presiuni asupra preţurilor, pe măsură ce sistemul energetic este reconfigurat”, spune BlackRock, care gestiona active de peste 9.000 de miliarde de dolari la jumătatea anului.

    Volatilitatea şi dispersia crescute impun o abordare activă a gestionării portofoliilor. Astfel că investitorii trebuie să fie mai dinamici în ceea ce priveşte portofoliile în noul regim. Abordarea de alocare a activelor de tipul „o singură dată şi gata” pur şi simplu nu va mai funcţiona ca înainte, reiese dintr-un raport de analiză al companiei.

    Pe de altă parte, inteligenţa artificială (AI) şi investiţiile în rezilienţa climatică sunt factori cheie ai noului regim, care influenţează perspectivele de creştere şi inflaţia pe termen lung – „Noi le vedem ca o sursă de randament acum şi în viitorul îndepărtat”.

    BlackRock pune accent pe diversificarea geografică a portofoliului şi potenţialele oportunităţi oferite de industria de real estate. Totodată, compania vede mai atractive instrumentele cu venit fix din SUA decât pe cele din Europa.

     

    Gigantul bancar Goldman Sachs, intrat oficial pe piaţa din România din 2023, argumentează că inflaţia din SUA se apropie de ţintele asumate de Rezerva Federală (banca centrală americană), dar pieţele au deja incluse în preţ o potenţială aterizare uşoară a economiei – acel aşa-zis „soft landing” mult aşteptat de investitori, în detrimentul „recesiunii de creştere” (growth recession), adică o perioadă mai lungă de majorare economică, dar într-un ritm slab şi pe şomaj în creştere, care se opreşte însă înainte de o contracţie totală a economiei.

    „Marea evadare (dintr-un echilibru cu randamente scăzute): Randamentele reale ale activelor de bază au revenit în mare parte la nivelurile anterioare crizei financiare mondiale, deci un set de oportunităţi mai convenţionale. O dezinflaţie suplimentară ar putea deschide uşa pentru o intervenţie mai slabă din partea Fed-ului asupra preţurilor (Fed Put – n.r.), în special mai târziu în 2024.”

    Privind către contextul economic de anul viitor, Goldman susţine că evaluările mai bune ale companiilor şi trecerea de la riscurile de inflaţie la cele de creştere fac ca orizonturile mai lungi de timp să fie mai atractive pentru portofolii. Este nevoie însă de reducerea ratelor dobânzilor în SUA pentru a debloca o serie potenţială de câştiguri mai mari.

    De avut în vedere şi balansarea portofoliului, întrucât performanţa activelor non-cash o depăşeşte pe cea a numerarului, adaugă analiştii băncii.

     

    JPMorgan, cea mai mare bancă americană în funcţie de active, reiterează între timp probabilitatea scenariului propus de Goldman.

    „Pe măsură ce ne îndreptăm spre 2024, o combinaţie de activitate solidă şi inflaţie în scădere face ca scenariul pieţei să se orienteze din ce în ce mai mult către o aterizare uşoară. Chiar dacă economiile occidentale ar putea fi mai puţin sensibile la dobânzi decât în trecut, ne aşteptăm ca «decalajele lungi şi variabile» ale transmiterii politicii monetare să justifice măcar o parte din rezilienţa de care a dat până acum dovadă economia”, conform unui raport JPM.

    Analiştii gigantului bancar afirmă că este prea devreme ca băncile centrale să declare victorie categorică asupra inflaţiei şi anticipează că este puţin probabil ca reducerile de dobânzi din 2024 să prevină o slăbire a economiei. Ratele dobânzilor ar putea scădea mai târziu decât se aşteaptă în prezent piaţa, dar în cele din urmă ar putea, de asemenea, să scadă mai mult decât se preconizează momentan.

    „Investitorii ar trebui să se concentreze pe blocarea randamentelor oferite în prezent de piaţa obligaţiunilor. Alternativele ar putea spori rolul pe care îl joacă obligaţiunile ca factori de diversificare împotriva diferitelor riscuri. În ceea ce priveşte acţiunile, presiunea potenţială asupra marjelor justifică concentrarea asupra calităţii şi veniturilor.”

     

    Investitorii se confruntă cu alegeri dificile într-o lume imperfectă, dar pot căuta oportunităţi în domeniul veniturilor fixe, rămânând în acelaşi timp prudenţi în ceea ce priveşte pieţele emergente şi materiile prime, spune banca de investiţi Morgan Stanley.

    Aşadar, investitorii vor trebui să facă alegeri deliberate în 2024, acordând o atenţie deosebită politicii monetare dacă vor dori să evite o serie de potenţiale capcane şi să găsească oportunităţi într-o lume caracterizată de o inflaţie în scădere, dar încă prea mare, şi de o scădere a ritmului economic global.

    „Marjă de manevră limitată pentru creşterea evaluărilor – pieţele au încorporat deja în preţurile activelor ideea că băncile centrale vor gestiona o tranziţie lină către niveluri reduse de inflaţie, dar 2024 ar trebui să fie un an bun pentru investiţiile în venituri în titluri cu venit fix de înaltă calitate şi în obligaţiuni guvernamentale de pe pieţele dezvoltate, printre alte domenii”, reiese dintr-un raport de pe site-ul băncii.

    Pentru prima jumătate a anului 2024, strategii recomandă investitorilor să aibă răbdare şi să fie selectivi. Riscurile la adresa creşterii globale – determinate de politica monetară – rămân ridicate, iar potenţialele scăderi de venituri înregistrate de către companii ar putea persista în prima parte a anului viitor.

    Pe tot parcursul anului, ar trebui să existe câteva constante, continuă Morgan Stanley. În general, firmele americane vor avea probabil randamente mai bune acţiunilor şi rezultate mai solide decât acţiunile europene sau cele din pieţe emergente.

    Ce trebuie să facă investitorii în acest context?

    „Construcţia portofoliului, recomandată de Morgan Stanley, are un profil de risc mai mic decât indicele nostru de referinţă pentru toate activele, în mare parte datorită recomandărilor pentru alocări sub medie în mărfuri şi acţiuni de pe pieţele emergente.”

    În general, strategii Morgan Stanley sugerează o supraalocare pe o gamă mai largă de obligaţiuni, o pondere egală atât în acţiuni, cât şi în numerar şi o subalocare semnificativă în ceea ce priveşte mărfurile.

     

  • Cu ochii pe 2024. Cum văd marile bănci de investiţii şi administratorii de active următorul an bursier. Partea 1: BlackRock, Goldman Sachs, JP Morgan şi Morgan Stanley

    Cu un avans de circa 20% pe indicele global MSCI All World de la început de 2023, pieţele internaţionale de capital se pregătesc să încheie unul dintre cei mai buni ani din ultimul deceniu, după un 2022 marcat de declanşarea războiului din Ucraina, înăsprirea ritmului inflaţionist, povara asprelor politici monetare şi, în general, de un nivel ridicat de incertitudine geopolitică, resimţită la nivelul aproape întregilor pieţe.

    Wall Street – cea mai mare piaţă de capital la nivel mondial – înregistrează un avans de 24% anul acesta prin indicele S&P 500, în timp ce Nasdaq Composite, unde sunt incluşi giganţii tech din Statele Unite, este pe plus cu 44%. Asia Dow s-a apreciat cu 8%, în vreme ce indicele paneuropean Stoxx a crescut cu 11%. La Bucureşti, BET afişează un randament de 31%, cu mult peste toate pieţele dezvoltate din vestul continentului.

    Cum se anunţă însă anul bursier 2024?

     

    BlackRock, cel mai mare administrator de investiţii din lume, spune că adoptarea unei strategii ciclice tipice s-ar putea dovedi greşită, în vreme ce investitorii se vor confrunta în continuare cu rate ridicate ale dobânzilor şi condiţii financiare mai stricte.

    Cheia este să se concentreze asupra modului în care economia şi pieţele se adaptează la noul regim, confruntându-se şi în 2024 cu volatilitate şi un ritm slab de creştere economică.

    „Creşterea costurilor de producţie într-o lume fragmentată va determina, de asemenea, o creştere a inflaţiei în principalele economii pe termen lung, iar tranziţia către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon creează presiuni asupra preţurilor, pe măsură ce sistemul energetic este reconfigurat”, spune BlackRock, care gestiona active de peste 9.000 de miliarde de dolari la jumătatea anului.

    Volatilitatea şi dispersia crescute impun o abordare activă a gestionării portofoliilor. Astfel că investitorii trebuie să fie mai dinamici în ceea ce priveşte portofoliile în noul regim. Abordarea de alocare a activelor de tipul „o singură dată şi gata” pur şi simplu nu va mai funcţiona ca înainte, reiese dintr-un raport de analiză al companiei.

    Pe de altă parte, inteligenţa artificială (AI) şi investiţiile în rezilienţa climatică sunt factori cheie ai noului regim, care influenţează perspectivele de creştere şi inflaţia pe termen lung – „Noi le vedem ca o sursă de randament acum şi în viitorul îndepărtat”.

    BlackRock pune accent pe diversificarea geografică a portofoliului şi potenţialele oportunităţi oferite de industria de real estate. Totodată, compania vede mai atractive instrumentele cu venit fix din SUA decât pe cele din Europa.

     

    Gigantul bancar Goldman Sachs, intrat oficial pe piaţa din România din 2023, argumentează că inflaţia din SUA se apropie de ţintele asumate de Rezerva Federală (banca centrală americană), dar pieţele au deja incluse în preţ o potenţială aterizare uşoară a economiei – acel aşa-zis „soft landing” mult aşteptat de investitori, în detrimentul „recesiunii de creştere” (growth recession), adică o perioadă mai lungă de majorare economică, dar într-un ritm slab şi pe şomaj în creştere, care se opreşte însă înainte de o contracţie totală a economiei.

    „Marea evadare (dintr-un echilibru cu randamente scăzute): Randamentele reale ale activelor de bază au revenit în mare parte la nivelurile anterioare crizei financiare mondiale, deci un set de oportunităţi mai convenţionale. O dezinflaţie suplimentară ar putea deschide uşa pentru o intervenţie mai slabă din partea Fed-ului asupra preţurilor (Fed Put – n.r.), în special mai târziu în 2024.”

    Privind către contextul economic de anul viitor, Goldman susţine că evaluările mai bune ale companiilor şi trecerea de la riscurile de inflaţie la cele de creştere fac ca orizonturile mai lungi de timp să fie mai atractive pentru portofolii. Este nevoie însă de reducerea ratelor dobânzilor în SUA pentru a debloca o serie potenţială de câştiguri mai mari.

    De avut în vedere şi balansarea portofoliului, întrucât performanţa activelor non-cash o depăşeşte pe cea a numerarului, adaugă analiştii băncii.

     

    JPMorgan, cea mai mare bancă americană în funcţie de active, reiterează între timp probabilitatea scenariului propus de Goldman.

    „Pe măsură ce ne îndreptăm spre 2024, o combinaţie de activitate solidă şi inflaţie în scădere face ca scenariul pieţei să se orienteze din ce în ce mai mult către o aterizare uşoară. Chiar dacă economiile occidentale ar putea fi mai puţin sensibile la dobânzi decât în trecut, ne aşteptăm ca «decalajele lungi şi variabile» ale transmiterii politicii monetare să justifice măcar o parte din rezilienţa de care a dat până acum dovadă economia”, conform unui raport JPM.

    Analiştii gigantului bancar afirmă că este prea devreme ca băncile centrale să declare victorie categorică asupra inflaţiei şi anticipează că este puţin probabil ca reducerile de dobânzi din 2024 să prevină o slăbire a economiei. Ratele dobânzilor ar putea scădea mai târziu decât se aşteaptă în prezent piaţa, dar în cele din urmă ar putea, de asemenea, să scadă mai mult decât se preconizează momentan.

    „Investitorii ar trebui să se concentreze pe blocarea randamentelor oferite în prezent de piaţa obligaţiunilor. Alternativele ar putea spori rolul pe care îl joacă obligaţiunile ca factori de diversificare împotriva diferitelor riscuri. În ceea ce priveşte acţiunile, presiunea potenţială asupra marjelor justifică concentrarea asupra calităţii şi veniturilor.”

     

    Investitorii se confruntă cu alegeri dificile într-o lume imperfectă, dar pot căuta oportunităţi în domeniul veniturilor fixe, rămânând în acelaşi timp prudenţi în ceea ce priveşte pieţele emergente şi materiile prime, spune banca de investiţi Morgan Stanley.

    Aşadar, investitorii vor trebui să facă alegeri deliberate în 2024, acordând o atenţie deosebită politicii monetare dacă vor dori să evite o serie de potenţiale capcane şi să găsească oportunităţi într-o lume caracterizată de o inflaţie în scădere, dar încă prea mare, şi de o scădere a ritmului economic global.

    „Marjă de manevră limitată pentru creşterea evaluărilor – pieţele au încorporat deja în preţurile activelor ideea că băncile centrale vor gestiona o tranziţie lină către niveluri reduse de inflaţie, dar 2024 ar trebui să fie un an bun pentru investiţiile în venituri în titluri cu venit fix de înaltă calitate şi în obligaţiuni guvernamentale de pe pieţele dezvoltate, printre alte domenii”, reiese dintr-un raport de pe site-ul băncii.

    Pentru prima jumătate a anului 2024, strategii recomandă investitorilor să aibă răbdare şi să fie selectivi. Riscurile la adresa creşterii globale – determinate de politica monetară – rămân ridicate, iar potenţialele scăderi de venituri înregistrate de către companii ar putea persista în prima parte a anului viitor.

    Pe tot parcursul anului, ar trebui să existe câteva constante, continuă Morgan Stanley. În general, firmele americane vor avea probabil randamente mai bune acţiunilor şi rezultate mai solide decât acţiunile europene sau cele din pieţe emergente.

    Ce trebuie să facă investitorii în acest context?

    „Construcţia portofoliului, recomandată de Morgan Stanley, are un profil de risc mai mic decât indicele nostru de referinţă pentru toate activele, în mare parte datorită recomandărilor pentru alocări sub medie în mărfuri şi acţiuni de pe pieţele emergente.”

    În general, strategii Morgan Stanley sugerează o supraalocare pe o gamă mai largă de obligaţiuni, o pondere egală atât în acţiuni, cât şi în numerar şi o subalocare semnificativă în ceea ce priveşte mărfurile.