BusinessMagazin

Tag: industrie

  • DRUID, companie din domeniul inteligenţei artificiale conversaţionale, accelerează procesul de digitalizare la Alpha Bank România prin actualizarea şi îmbunătăţirea asistentului virtual „Dana”

    DRUID AI, compania globală specializată în soluţii conversaţionale bazate pe inteligenţă artificială, anunţă accelerarea procesului de digitalizare al Alpha Bank România prin actualizarea şi îmbunătăţirea asistentului virtual „Dana”, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. Prin asistentul virtual “Dana”, DRUID AI a oferit către Alpha Bank un instrument care redefineşte standardele de customer engagement şi de self-service în industria bancară.

    „(…) Dana reprezintă mai mult decât un simplu asistent virtual, ea întruchipează viitorul serviciilor bancare, unde confortul, eficienţa şi accesibilitatea sunt primordiale. Suntem mândri să fim parteneri cu Alpha Bank România în această aventură, stabilind noi standarde pentru implicarea digitală şi satisfacţia clienţilor în industria financiară”, a spus Liviu Drăgan, CEO DRUID.

    Practic, cu ajutorul tehnologiei DRUID AI, „Dana” permite acum Alpha Bank România să ofere servicii automate de asistenţă pentru clienţi prin web chat pe site-ul oficial al băncii. Această îmbunătăţire le permite clienţilor să efectueze diverse operaţiuni bancare în mod autonom, cum ar fi verificarea soldurilor conturilor, recuperarea IBAN-urilor, gestionarea dispozitivelor de securitate şi accesarea de informaţii detaliate despre produsele şi serviciile bancare, oricând şi oriunde.

    „Dana este pregătită să îşi extindă gama de capabilităţi de asistenţă prin chat web. (…) Dana întruchipează perfect viziunea noastră de servicii bancare moderne, eficiente şi centrate pe client. În timp ce continuăm să oferim suport asistat uman pentru nevoi complexe sau personalizate, Dana ne permite să valorificăm toate facilităţile pe care tehnologia le oferă în domeniul bancar”, a spus Cristian Dragoş, Vicepreşedinte Executiv Retail al Alpha Bank România.

    DRUID AI şi Alpha Bank România se angajează să îmbunătăţească continuu funcţionalitatea Dana pentru a răspunde unui spectru mai larg de nevoi ale clienţilor. Accesibilă în prezent deţinătorilor de conturi individuale pentru interacţiuni online prin intermediul platformei de chat web a băncii, Dana este pregătită pentru o dezvoltare ulterioară, pentru a cuprinde şi mai multe servicii şi capabilităţi, au mai transmis reprezentanţii celor două companii.

     

  • O criză energetică de proporţii ameninţă să arunce în aer una dintre cele mai importante industrii din lume

    Taiwan, cel mai mare  producător de cipuri la nivel global , se confruntă cu o criză de energie electrică, iar acest lucru ar putea aduce probleme pentru producătorii de cipuri şi industriile care au nevoie de semiconductori, scrie CNBC.

    „Îngrijorările legate de potenţialele penurii de energie şi de deteriorarea calităţii şi fiabilităţii energiei electrice ar putea reprezenta riscuri operaţionale pentru industria semiconductorilor”, a declarat pentru Chen Jong-Shun, cercetător la Chung-Hua Institution for Economic Research.

    În ultimii şapte ani au existat trei pene de curent majore în Taiwan, iar insula s-a confruntat cu o serie de întreruperi mai mici în ultimul an.

    Recent, în luna aprilie, numai în nordul Taiwanului, s-au înregistrat mai multe pene de curent pe parcursul a trei zile, potrivit rapoartelor locale.

    În 2022, au existat 313 incidente de întreruperi de energie electrică. O mare pană de curent în acel an a afectat peste 5 milioane de gospodării, în timp ce o altă pană masivă de curent în 2017 a afectat aproape 7 milioane de gospodării.

    „Taiwanul are atât o criză de energie, cât şi, chiar mai important, o criză de electricitate”, a declarat Joseph Webster, senior fellow la Centrul pentru Energie Globală al Atlantic Council.

    Consumatorii industriali din Taiwan au reprezentat peste 55% din consumul de electricitate în 2023, potrivit Webster al Atlantic Council. Aceşti consumatori, inclusiv firmele de semiconductori, au adesea nevoie de acces constant şi fiabil la electricitate.

    „Dacă Taiwanul este forţat să raţionalizeze mai des energia electrică în viitor din cauza aprovizionării limitate, firmele sale de semiconductori vor avea de suferit”, a adăugat el.

    Orice întrerupere a energiei va încetini producţia de cipuri şi va creşte preţurile globale ale semiconductorilor, a spus Webster.

    „Criza de energie electrică din Taiwan ar putea produce turbulenţe pe pieţele globale de semiconductori”, a spus el, adăugând că întreruperile ar putea reverbera în întreaga industrie globală.

    TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, reprezintă aproximativ 60% din veniturile globale ale turnătoriilor. Compania este parte integrantă în actualul boom al inteligenţei artificiale generative şi se numără printre giganţii din domeniul tehnologiei, precum Apple şi Nvidia.

    Se estimează că industria globală de fabricare a semiconductorilor îşi va dubla dimensiunea pieţei din punct de vedere al veniturilor până în 2030 şi este pregătită să consume 237 de terawaţi-oră (TWh) de energie electrică până atunci, potrivit unui raport Greenpeace.

     

     

     

  • Morărit, panificaţie. Spre noi orizonturi

    Industria de morărit şi panificaţie se dezvoltă an de an, companiile căutând continuu portiţe prin care să câştige fie cotă de piaţă, fie să-şi dezvolte afacerile.

    „Industria de panificaţie e aproape 100% românească. Sunt foarte puţine importuri, mai ales pe zona de bake off. Poate fi un model pentru alte industrii. Noi folosim 98% materie primă românească, pe toate segmentele, de la făină, drojdie până la împachetare”, a spus recent Ionuţ Ilie, managing director, Vel Pitar, lider pe piaţa de  panificaţie, cu afaceri de 841 de milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Majoritatea companiilor din top au fost pe creştere anul trecut, fie că vorbim de jucători specializaţi pe morărit ca Goodmills sau Şapte Spice, fie că vorbim de jucători cu un portofoliu mai complex precum Boromir sau companii active şi în retail precum Fornetti sau Tinervis Group. De exemplu, Tinervis Group, care deţine brandul LUCA, este cel mai extins jucător de pe piaţa de covrigării din România, în acest domeniu activând şi alţi jucători precum Simigeria Petru, Simigeria Matei, dar şi multe afaceri mai mici, care operează una-două patiserii, mai ales în oraşele mici şi medii. Piaţa este puternic fragmentată, la fel ca toată industria de panificaţie. LUCA are aproape 150 de brutării în România.

    „Anul 2023 a reprezentat o revenire la normal în ceea ce priveşte consumul prin prisma lipsei de fluctuaţii comparativ cu ultimii doi ani. Comportamentul consumatorului s-a schimbat foarte mult şi continuă să o facă în toate zonele de consum. Fie că vorbim de zone rurale sau marile oraşe consumatorii se comportă diferit nu doar atunci când aleg ceea ce vor să consume ci şi modul în care o fac (fizic sau online)”, spun reprezentanţii Fornetti România. Compania a ajuns să fie în peste 900 de puncte de vânzare, dintre care aproape 600 în sistem de franciză şi mai bine de 300 în HoReCa. În ultimii ani, compania şi-a diversificat universul în care desface produsele, astfel că pe lângă reţeaua de magazine, a intrat şi în retail cu produse care pot fi coapte acasă, dar şi în HoReCa. Practic, fiecare jucător încearcă să găsească o portiţă de creştere.

    Pe de altă parte, jucători precum La Lorraine, Lantmännen Unibake România sau Lidas Tulcea sunt câteva exemple de companii care investesc în extinderea producţiei locale în ritm cu dezvoltarea pieţei. Cea mai recentă investiţie anunţată este cea a grupului suedez Lantmännen Unibake, cu afaceri de 1,1 miliarde de euro.

     

  • Chinezii cumpără tot. Încă o fabrică mare din România a fost preluată de un grup gigant chinezesc

    Tranzacţie în industrie: o fabrică de extrudare a aluminiului din Satu Mare, cu afaceri de 100 mil. euro, ajunge la grupul Inner Mongolia Mengtai din China. Fabrica Alu Menziken din localitatea Medieşu-Aurit din Satu Mare a fost susţinută în 2016 cu un ajutor de stat de 20 mil. euro, la o investiţie totală de 40 mil. euro

    Alu Menziken, companie membră a grupului Montana, fondat de antreprenorul austriac Michael Tojner,  a fost cumpărată de grupul chinezesc Inner Mongolia Mengtai Group Co., Ltd, potrivit unui anunţ făcut de firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), care a făcut parte din echi­pa inter­naţio­nală de avocaţi care a asistat grupul chinezesc Inner Mongolia Mengtai Group Co., Ltd. în tranzacţie.

    Perfectarea tran­zacţiei face obiectul obţinerii aprobărilor standard din partea auto­rităţilor de re­gle­mentare, preţul de achiziţie nefiind di­vulgat de către părţi.

    Proiectul a fost coordonat de firma de avocatură HEUKING din Germania, care a acţionat ca lead counsel în cadrul tranzacţiei, îndrumând activitatea consultanţilor juridici locali din Elveţia, Austria şi România.

    NNDKP a furnizat asistenţă juridică pentru jurisdicţia românească.

    În România, Alu Menziken a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 477,6 mil. lei (96,6 mil. euro), în scădere cu 6,7% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de 512,1 mil. lei (103,8 mil. euro), potrivit informaţiilor existente pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Compania a finalizat anul 2023 cu un profit net de 62,3 mil. lei (12,6 mil. euro), mai mare cu 46,5% faţă de anul precedent, când Alu Menziken a obţinut un câştig net de 42,5 mil. lei (8,6 mil. euro).

    Alu Menziken este un cunoscut producător de componente uşoare din aluminiu, inclusiv soluţii pentru sisteme de baterii electrice, componente structurale şi sisteme de gestionare a accidentelor. Compania este parteneră pentru furnizori cheie şi producători de echipamente originale din domeniile auto, feroviar, construcţii, industrie şi pneumatică.

    Grupul Alu Menziken include Alu Menziken Group AG, Reinach (Elveţia), Alu Menziken Euromotive GmbH, Ranshofen (Austria), Alu Menziken SRL, Satu Mare (România) şi Alu Menziken Germany GmbH, Dillingen (Germania).

    Montana Aerospace AG şi filialele sale operaţionale, caracterizate printr-un nivel ridicat de integrare verticală, sunt un producător şi furnizor de top de componente şi ansamble complexe pentru sectoarele aerospaţial, e-mobility şi energie, derulând operaţiuni de inginerie şi producţie pe plan global.

    Mengtai Group este un important grup chinezesc cu capital privat, axat pe producţia şi distribuţia de energie, agricultură şi aluminiu. Alu Menziken Extrusion AG a fost achiziţionată de Mengtai Germany GmbH, o filială deţinută integral de Inner Mongolia Mengtai Group Co., Ltd.

     

     

  • Ministerul Economiei anunţă o nouă schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare

    Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anunţat o nouă schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare. Aceasta se va întinde pe o perioadă de patru ani.

    Documentul a fost pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri.

    „Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare este o schemă multianuală care are bugetul pe patru ani de zile 600 de milioane, anul acesta 149 de milioane”, a declarat ministrul Economiei, Radu Oprea.

    Demnitarul a mai spus că urmează să fie publicat ghidul şi apoi se va deschide sesiunea care va avea o perioada de 30 zile.

    Cei interesaţi trebuie „să fie cu ochii pe site-ul ministerului Economiei, pentru a vedea ghidul şi pentru a depune proiecte bune pentru economia românească şi pentru companiile pe care le reprezintă”, a precizat Oprea.

  • Care sunt companiile care pariază 1,8 mld. euro şi pun umărul la dezvoltarea industriei româneşti?

    În ultimii ani, au fost anunţate, demarate şi finalizate câteva sute de investiţii în producţia locală, de la fabrici de alimente la unităţi ce realizează materiale de construcţii, componente auto, medicamente ori electrocasnice. Mai mult, an de an, sunt comunicate noi pariuri ale unor jucători autohtoni sau internaţionali care, astfel, fie îşi pun România pe harta proprie, fie îşi extind amprenta locală.

    Iar un factor hotărâtor în ceea ce priveşte aceste decizii luate atât în vremuri de creştere economică, cât şi în vremuri de pandemie, inflaţie record ori război la graniţă au fost ajutoarele de stat, care au însumat circa 1,5 mld. euro doar pe cea mai importantă schemă (807/2014), pe care au fost aprobate 170 de proiecte, cu o valoare cumulată de circa 4 mld. euro. Mai bine de o treime din această sumă reprezintă ajutor de stat.

    Dacă autorităţile vor continua să ofere astfel de facilităţi, cum este şi cazul recent lansatului INVESTALIM, programul de finanţare a investiţiilor în sectorul alimentar, derulat de Ministerul Agriculturii, grupurile româneşti şi străine vor avea un motiv în plus să aleagă piaţa locală pentru dezvoltare.

    În ultimii cinci ani, în România au fost anunţate câteva sute de investiţii în noi facilităţi de producţie, valoarea fiecăreia dintre acestea variind de la câteva sute de mii sau, poate, milioane de euro la sute de milioane de euro (650 mil. euro reprezintă suma pe care Nokian o va investi în Bihor). Dintre aceste proiecte, ZF a identificat 20 de pariuri majore, de peste 30 mil. euro fiecare, ce vizează construcţia de fabrici de la zero, fiind vorba de investiţii totale de peste 1,8 mld. euro, ce vor genera circa 8.500 de locuri de muncă.

    Sunt fabrici de pavele, BCA, dar şi de medicamente, panificaţie, băuturi răcoritoare sau de procesare a lânii. Există astfel o varietate de sectoare în care companiile îşi investesc banii. Mai puţin diversă este însă distribuţia geografică.

    Atenţia investitorilor s-a îndreptat către 14 dintre cele 42 de judeţe (cu tot cu Bucureştiul), Timişul fiind cea mai populară destinaţie, atrăgând trei dintre cele 20 de fabrici selectate. Pe poziţia secundă se află, la egalitate, – cu câte două unităţi de fabricaţie – Cluj, Prahova, Mureş şi Bihor.

    Este interesant de observat că investitorii îşi concentrează atenţia pe centrul, vestul şi sudul ţării, în est, în Moldova, fiind doar două proiecte majore – o fabrică de băuturi răcoritoare în Neamţ şi una de baterii la Brăila. De altfel, şi până acum, cea mai săracă regiune a ţării a trebuit să se mulţumească doar cu fabrici de textile sau cu alte investiţii cu valoare adăugată brută mică şi cu salarii pe măsură. Asta explică subdezvoltarea din estul României.

    Distanţa mare faţă de Occident şi lipsa infrastructurii moderne sunt principalii factori care au ţinut investiţiile majore la distanţă de Moldova. Totuşi, proiectele de autostrăzi A7 şi A8, care încep să prindă contur, pot schimba situaţia.

    Pe harta ZF au fost puse atât fabrici deja funcţionale, cât şi unele proiecte majore anunţate recent, la care abia s-a început construcţia sau unde urmează să înceapă.

  • Lumea se înarmează până în dinţi: Marii producători de armament recrutează în cel mai accelerat ritm de la Războiul Rece încoace, pe măsură ce conflictele şi ameninţările globale ard mocnit şi riscă să explodeze

    Companiile globale din domeniul apărării recrutează lucrători în cel mai rapid ritm înregistrat de la sfârşitul Războiului Rece, în timp ce industria încearcă să îşi onoreze portofoliile de comenzi care se apropie de un nivel record, raportează Financial Times.

    Un sondaj realizat de Financial Times cu privire la planurile de angajare emise de 20 de companii occidentale din domeniul apărării a arătat că acestea doresc să recruteze zeci de mii de lucrători în 2024.

    Trei dintre cei mai mari contractori americani – Lockheed Martin, Northrop Grumman şi General Dynamics – au aproape 6.000 de posturi vacante pe care trebuie să le ocupe, în timp ce 10 companii intervievate caută să mărească numărul de posturi cu aproape 37.000 în total, adică aproape 10% din forţa lor de muncă totală.

    „De la sfârşitul Războiului Rece, aceasta este cea mai intensă perioadă pentru sectorul apărării, cu cea mai mare creştere a volumului de comenzi într-o perioadă destul de scurtă de timp”, a declarat Jan Pie, secretar general al ASD, asociaţia europeană de comerţ din domeniul aerospaţial şi al apărării. 

    Guvernele din întreaga lume au intensificat cheltuielile militare în urma tensiunilor geopolitice generate de invazia Rusiei în Ucraina. Creşterea bruscă a comenzilor după decenii de volume scăzute, combinată cu concurenţa pentru competenţe digitale din partea grupurilor tehnologice şi o piaţă a forţei de muncă care încă se confruntă cu un deficit de personal generat de epoca Covid, reprezintă câţiva dintre factorii care au dus la o adevărată avalanşă de angajări în întreaga industrie.

    Companiile au declarat că sunt în căutare de posturi pentru toate categoriile de personal, de la ucenici până la directori aflaţi la sfârşitul carierei. Inginerii, dezvoltatorii de software şi analiştii de securitate cibernetică, precum şi sudorii şi mecanicii sunt la mare căutare. 

    Antonio Liotti, directorul de personal al campionului italian în domeniul apărării Leonardo, a declarat că se desfăşoară „o căutare intensă de noi angajări, chiar mai intensă decât în timpul unor conflicte anterioare, cum ar fi războaiele din Irak sau Afganistan”. 

    Antreprenorul, care face parte din programul tri-naţional cu BAE Systems din Marea Britanie şi Mitsubishi Heavy Industries din Japonia pentru a construi un nou avion de luptă, caută să angajeze 6.000 de noi lucrători până la sfârşitul anului 2024. 

    Căutarea de noi angajări, a adăugat Liotti, nu a fost determinată doar de conflictul din Ucraina, ci şi de o concurenţă tot mai mare din partea industriilor adiacente, cum ar fi „companiile de înaltă tehnologie şi companiile de consultanţă”. 

    Companiile care produc muniţie, în special Rheinmetall şi Nammo, care au fost nevoite să crească semnificativ producţia pentru a reface stocurile guvernamentale, se numără printre firmele cu cele mai agresive planuri de angajare.

  • Producţia industrială a crescut în primele patru luni ale anului cu 0,8%, dar luna aprilie a adus o accelerare a ritmului la 12%

    Producţia industrială a crescut în primele patru luni ale anului cu 0,8% ca serie brută, dar luna aprilie a adus o accelerare a ritmului la 12,1%, fată de aprilie 2023, arată datele INS.

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, productia industrială a crescut cu 0,2% la patru luni şi cu 3,6% în aprilie.

    Comparativ cu luna martie 2024, în aprilie productia a scăzut, atât ca serie brută  (-2,1%), cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,3%).

    În perioada ianuarie-aprilie, pe ramuri industriale, industria prelucrătoare a crescut cu 1,9%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 5,3%, respectiv cu 0,5%.

    Ajustat sezonier, industria prelucrătoare a avut un avans de 1,2%. În schimb, productia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 6,2%, respectiv cu 0,5%.

    În aprilie 2024, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 12,1%, ca efect al creşterilor industriei prelucrătoare (+16,9%) şi industriei extractive (+5,0%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 14,7%.

    Ca serie ajustată, avansul a fost determinat de  creşterea industriei prelucrătoare (+6,4%) şi a industriei extractive (+3,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 14,8%.

    Comparativ cu martie 2024, în aprilie au scăzut toate cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-16,7%), industria extractivă (-0,3%) şi industria prelucrătoare (-0,1%).

     

     

  • O criză energetică de proporţii ameninţă să arunce în aer una dintre cele mai importante industrii din lume. Telefoanele, laptopurile şi maşinile sunt primele care vor cădea

    Taiwan, cel mai mare  producător de cipuri la nivel global , se confruntă cu o criză de energie electrică, iar acest lucru ar putea aduce probleme pentru producătorii de cipuri şi industriile care au nevoie de semiconductori, scrie CNBC.

    „Îngrijorările legate de potenţialele penurii de energie şi de deteriorarea calităţii şi fiabilităţii energiei electrice ar putea reprezenta riscuri operaţionale pentru industria semiconductorilor”, a declarat pentru Chen Jong-Shun, cercetător la Chung-Hua Institution for Economic Research.

    În ultimii şapte ani au existat trei pene de curent majore în Taiwan, iar insula s-a confruntat cu o serie de întreruperi mai mici în ultimul an.

    Recent, în luna aprilie, numai în nordul Taiwanului, s-au înregistrat mai multe pene de curent pe parcursul a trei zile, potrivit rapoartelor locale.

    În 2022, au existat 313 incidente de întreruperi de energie electrică. O mare pană de curent în acel an a afectat peste 5 milioane de gospodării, în timp ce o altă pană masivă de curent în 2017 a afectat aproape 7 milioane de gospodării.

    „Taiwanul are atât o criză de energie, cât şi, chiar mai important, o criză de electricitate”, a declarat Joseph Webster, senior fellow la Centrul pentru Energie Globală al Atlantic Council.

    Consumatorii industriali din Taiwan au reprezentat peste 55% din consumul de electricitate în 2023, potrivit Webster al Atlantic Council. Aceşti consumatori, inclusiv firmele de semiconductori, au adesea nevoie de acces constant şi fiabil la electricitate.

    „Dacă Taiwanul este forţat să raţionalizeze mai des energia electrică în viitor din cauza aprovizionării limitate, firmele sale de semiconductori vor avea de suferit”, a adăugat el.

    Orice întrerupere a energiei va încetini producţia de cipuri şi va creşte preţurile globale ale semiconductorilor, a spus Webster.

    „Criza de energie electrică din Taiwan ar putea produce turbulenţe pe pieţele globale de semiconductori”, a spus el, adăugând că întreruperile ar putea reverbera în întreaga industrie globală.

    TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, reprezintă aproximativ 60% din veniturile globale ale turnătoriilor. Compania este parte integrantă în actualul boom al inteligenţei artificiale generative şi se numără printre giganţii din domeniul tehnologiei, precum Apple şi Nvidia.

    Se estimează că industria globală de fabricare a semiconductorilor îşi va dubla dimensiunea pieţei din punct de vedere al veniturilor până în 2030 şi este pregătită să consume 237 de terawaţi-oră (TWh) de energie electrică până atunci, potrivit unui raport Greenpeace.

     

     

     

  • Investiţiile nete în economie au crescut în T1/2024 cu 6,7% an/an, la 34,6 miliarde lei. Construcţiile au atras 37,8% din fonduri, industria 19,9%, comerţul 19,3% şi agricultura 3,2%

    Investiţiile nete în economie au crescut în primul trimestru din 2024 cu 6,7% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 34,6 miliarde lei, din care 53,3% au reprezentat lucrări de constructii noi, 28,2% achizitii de utilaje, inclusiv mijloace de transport, şi 18,3% alte cheltuieli, arată datele INS publicate miercuri.

    “Investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie – taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc”, notează INS.

    Din punct de vedere valoric, investitiile în constructii noi s-au ridicat la 18,5 miliarde lei, în creştere cu 1,2%, iar utilajele 9,7 miliarde lei, în creştere cu 4,9%.

    Raportat la ramura economică vizată, cea mai mare parte a investitiilor, 37,8%, s-a îndreptat spre Constructii, pe locul doi fiind Industria, cu 19,9%, şi pe trei Comertul şi Serviciile, cu 19,3%. Agricultura a atras doar 3,2% din investitii, pondere sensiil mai mică decât în T1/2023, când a fost de 3,2%.

    Cele mai recente date privind evoluţia PIB arată că economia României a crescut în primele trei luni din 2024 cu 0,1%, pe serie brută,faţă de perioada similară din 2023, avansul fiind sustinut în special de sectorul IT&C, de administraţia publică şi impozitele nete pe produs, în timp ce comerţul, industria, construcţiile şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice au avut un impact negativ.