Tag: inchiriere

  • Outletul Fashion House a a atras anul acesta zece noi chiriaşi

    Fashion House Outlet Centre Bucureşti se apropie de gradul de ocupare de 90% a primei faze din proiect, după ce zece noi chiriaşi au decis să deschidă magazine în primele zece luni ale anului 2015, potrivit unui comunicat trimis de reprezentanţii companiei. Printre acestea se numără branduri precum Guess, Mustang Jeans, Spanish Kids, Kiddie Rides, Format Lady, Faith by MD, Nissa, Napoleoni, TED’s, Lacoste & Gant. Trei noi chiriaşi au decis recent să închirieze un spaţiu în outlet şi urmează să fie anunţaţi în curând, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Fashion House Outlet Centre face parte din Fashion House Group, parte a parcului de retail West Park Retail, cel mai mare dezvoltator şi operator de outlet-uri din Europa Centrală şi de Est, precum şi Rusia, parte a grupului Liebrecht & wood, din care face parte şi parcul de retail West Park Retail din zona Militari din Capitală. Valoarea medie a cumpărăturilor efectuate de un client s-a majorat cu 22,4%, în timp ce rata de conversie, în creştere cu 24% comparativ cu anul trecut, rămâne cea mai ridicată din piaţă, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    La rândul său, West Park Retail, având o suprafaţă închiriabilă totală de 74.500 m.p cuprinsă în trei unităţi de tip big-box şi proiectul Fashion House Outlet Centre, a atras noi chiriaşi şi în acest an, printre care se numără primul magazin sub brandul Casa Convenienza din România (1,050 m.p. GLA), inaugurat în luna mai – una dintre cele mai mari tranzacţii de închiriere din piaţa locală de retail.

    Inaugurat în 2008, Fashion House Outlet Centre Bucureşti este primul centru de tip outlet din România. Fiind situat strategic în apropiere de centura Bucureştiului şi cu acces direct din autostrada A1, proiectul deserveşte o populaţie de 2,77 milioane de locuitori pe o distanţă de 90 minute de mers cu maşina. Cu o suprafaţă închiriabilă totală de peste 20.000 m2 dispuşi în trei faze, Fashion House Outlet Centre Bucureşti găzduieşte în prezent peste 60 magazine, un food court şi o parcare generoasă cu 2.150 locuri.

    De peste 20 de ani, Grupul Liebrecht & wooD operează pe pieţele comerciale imobiliare din Polonia, România şi Rusia unde a dezvoltat proiecte de birouri, retail şi industriale cu o suprafaţă totală de aproape jumătate de milion de metri pătraţi. Grupul cuprinde mai multe entităţi, incluzând dezvoltatorul Liebrecht & wooD, Grupul Fashion House responsabil de implementarea şi gestionarea conceptului de outlet center pe pieţele emergente, precum şi compania de property management  WeCARE ce operează în Polonia. Toate procesele de investiţii din cadrul grupului Liebrecht & wooD sunt supervizate de Liebrecht & wooD Development Company.

    Portofoliul de proiecte al Grupului include clădiri de birouri, parcuri de birouri şi ansambluri mixte în Varşovia (Kopernik Office Buildings, Jerozolimskie Business Park, Flanders Business Park, Batory Office Buildings, Plac Unii) şi Bucureşti (Victoria Park), depozite în Varşovia şi Poznań (Manhattan Business & Distribution Center, Poznań Distribution Centre), precum şi unele dintre primele centre de tip outlet din Polonia, România şi Rusia, sub marca FASHION HOUSE Outlet Centre.

    Liebrecht & wooD a intrat pe piaţa românească în anul 2001, începând cu dezvoltarea centrului comercial Militari din Bucureşti. În 2007, compania a inaugurat un complex de birouri modern intitulat Victoria Park din Bucureşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 20.500 m.p. Până în prezent, compania a investit circa 200 de milioane de euro în România.

  • Doi soţi şi-au făcut o afacere şi vor să se îmbogăţească din nunţile altora

    Carmen şi Nicu Mogoş (30 de ani) au lansat la începutul anului magazinul online bowsandpies.ro în care vând accesorii de petrecere originale, o parte dintre acestea fiind achiziţionate de la furnizori, iar restul fiind produse proprii. Soţii Mogoş şi-au creat astfel propria nişă, cei doi poziţionându-se pe piaţă ca furnizori de servicii de personalizare şi creaţie pentru produsele solicitate, precum şi servicii de închiriere de produse pentru decorul foto, candy bar etc.

    Investiţia iniţială în afacere a fost de aproximativ 3.000 de euro, cea mai mare parte a acesteia fiind direcţionată spre achiziţionarea stocurilor de produse pentru vânzare şi închiriat, partea de management şi grafică necesare fiind realizate de cei doi soţi. Ulterior, toate câştigurile au fost reinvestite în creşterea companiei şi în diversificarea produselor comercializate. ”Investiţiile noastre în business au crescut la începutul acestui an, fiind dirijate către publicitatea online, diversificarea categoriilor de produse şi către găsirea unor noi furnizori pentru producţia şi achiziţionarea materialelor”, spun soţii Mogoş.

    În prezent, în magazinul online sunt listate aproximativ 250 de produse, iar la această listă se adaugă produsele personalizate sau create special pentru un anumit eveniment. ”Până în acest moment am creat peste 100 de modele de copăcei cu amprente (fingerprint tree) şi peste 500 de modele de recuzită”, explică antreprenorii. De la începutul anului, ei au ajuns la 500 de clienţi.

    Carmen Mogoş a fost mai întâi economist, apoi a lucrat în domeniul cercetării de piaţă, ca să realizeze într-un final că este pasionată de grafică, domeniu în care a lucrat în ultimii patru ani. Nicu Mogoş a lucrat în jurnalism, relaţii publice, marketing, iar de şapte ani lucrează în management şi comerţ, în prezent împărţindu-şi timpul între responsabilităţile de angajat şi antreprenoriat.

    Ideea unei astfel de afaceri a venit în momentul în care, în urmă cu doi ani, s-au ocupat de organizarea propriei nunţi.

    ”Am căutat pentru nunta noastră decoruri şi accesorii pentru petrecere în aer liber aşa cum vedeam pe site-urile din Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii şi nu am reuşit să găsim ce ne doream în România. Am fost  nevoiţi să apelăm la piaţa externă sau să ni le producem singuri. De aici a plecat şi ideea noastră de business”.

    În ce priveşte preţurile produselor comercializate, acestea variază în funcţie de produse: spre exemplu, formele de cupcakes cu diferite modele şi baloanele din latex uriaşe costă 10 lei, copăcelul cu amprente 150 de lei, închirierea unui birou vintage, 125 de lei, la care se adaugă preţul garanţiei de 100 de lei, închirierea unui dispenser pentru băuturi răcoritoare costă 100 de lei, iar preţul garanţiei este tot de 100 de lei.

    Cei doi antreprenori spun că au decis să se axeze exclusiv pe online pentru comercializarea produselor, dat fiind faptul că publicul ţintă este preponderant tânăr şi are acces la mijloace modern de comunicare şi comerţ. În plus, mulţi dintre clienţii lor sunt din afara Bucureştiului, iar ca şi costuri, online-ul le-a oferit posibilitatea de a începe repede şi cu un buget relativ mic.

    În ce priveşte nunţile ideale, acestea au o cu totul altă imaginea în viziunea noii generaţii. Persoanele cărora se adresează au acces la informaţi de la nunţile şi evenimentele din străinătate, unde există spre exemplu accesorii precum baloanele gigant, accesorii retro şi romantice, recuzită de forma unor ochelari, buze, mustăţi, decoruri foto.

    ”Trendul este foarte clar orientat către outdoor şi tot mai multe restaurante din România încearcă să ofere posibilitatea unor spaţii exterioare oricât de mici”, spun ei. În cadrul acestor spaţii, intervin cei doi antreprenori cu accesoriile lor pentru vânzare şi închiriat: şiraguri de becuri, dispensere pentru limonadă, accesorii de candybar, baloane uriaşe, etc. 

    Carmen şi Nicu Mogoş spun  că paşii următori în dezvoltarea afacerii vor fi direcţionaţi spre crearea de noi produse. La începutul anului viitor, vor să lanseze un proiect pe partea de grafică prin care vor să creeze o nouă nişă, ce va avea ca ţintă clienţii din zona de business.

     

  • Credeaţi că Biserica Ortodoxă Română face mulţi bani? Într-un stat european, biserica a câştigat mai mult decât McDonald’s

    Veniturile Bisericii din Anglia sunt mai mari decât cele ale McDonald’s, potrivit unui studiu publicat ieri. Veniturile bisericii s-au ridicat la 1,4 miliarde de lire sterline în 2013, în vreme ce lanţul de restaurante a obţinut doar 1,37 miliarde de lire sterline.

    Cu alte cuvinte, Biserica din Anglia ar fi putut plăti fiecare Big Mac, McChicken sau McFlurry vândut de McDonald’s anul trecut în Marea Britanie.

    Majoritatea banilor provin din taxe pentru slujbe, închirierea unor spaţii, intrări la catedrale sau din vânzarea de suveniruri.

    Credincioşii din cele peste 12.000 de parohii au donat peste 751 de milioane de lire sterline, adică aproape 700 de lire fiecare.

    Chiar dacă venitul s-a ridicat la o valoare impresionantă, cheltuielile au fost şi mai mari, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Astfel, biserica a fost numită de cei de la DailyMail “una dintre cele mai puternice corporaţii din Regat”.

  • Următorul Uber vine de pe mare şi este dezvoltat de trei români

    Dacă pui la un loc trei antreprenori români şi unul belgian, modelul de marketplace care a stat la baza Uber sau Airbnb şi pasiunea pentru navigaţie, iese un start-up care aduce iahturile şi mai aproape de pasionaţii care nu sunt milionari.


    Sailingul nu este doar un hobby, o vacanţă pe un iaht cu două-trei cabine poate să fie un mediu propice pentru negocieri sau pentru discuţii, fiind un mediu mult mai relaxat decât la birou sau la restaurant“, motiva segmentul din piaţă în care a ales să activeze Alina Bota, cofondator al Yachting Lifestyle, firmă care se ocupă de organizarea vacanţelor pe iahturi, într-un articol de copertă din Business Magazin. Alina Bota adăuga că  iahtingul nu este un sport ieftin, dar este accesibil, şi „orice persoană care are un venit lunar de 2.000 de euro poate să meargă într-o vacanţă fără nicio problemă „. 

    Iahtingul nu este rezervat doar celor foarte bogaţi, care deţin bărci sau iahturi luxoase. Şi cei cu venituri modeste pot petrece câteva zile în larg la bordul unei bărci, prin închirierea unei ambarcaţiuni. Conceptul nu este nou, dar Sailo, start-up fondat de trei români şi o belgiancă, vrea să facă acest proces de închiriere cât mai uşor.

    Sailo este asemănător cu Airbnb sau Uber: un marketplace care face legătura între proprietarii de bărci, entuziaştii de navigaţie şi căpitani, un loc unde oamenii pot închiria ambarcaţiuni. „Oricine e interesat să închirieze o barcă merge pe site, îşi alege criteriile de căutare, în funcţie de mărimea grupului, ce fel de barcă doreşte, care este bugetul disponibil, dacă vrea sau nu căpitan şi dacă se vrea o activitate specifică (un apus de soare romantic, o întâlnire de afaceri, relaxare cu prietenii la o bere, pescuit etc.), apoi alege barca ideală“, spune Magda Marcu. Dacă vrei să iei o cină romantică la apus de soare, dacă vrei să ai parte de o experienţă inedită de ziua ta sau poate doar vrei să ieşi în larg şi să scapi de aglomeraţia din oraş, dar nu ai nici cea mai mică idee despre navigaţie şi confunzi prora cu pupa, Sailo nu-ţi dă pe mână o barcă sau un iaht fără un căpitan autorizat. Prin Sailo, căpitanii pot obţine o nouă sursă de venit, iar proprietarii bărcilor valorifică ambarcaţiuni care altfel ar fi stat în port. Pe site se regăsesc bărci care au şi căpitan, bărci fără căpitan sau pur şi simplu persoane care se oferă să treacă la timona ambarcaţiunii.

    Povestea Sailo a început când Adrian Grădinaru, cofondator şi CEO al Sailo, s-a lovit de o problemă la care a căutat o soluţie. „Adrian a încercat să închirieze o barcă şi a descoperit că este un proces foarte dificil. Oferta era fragmentată, a trebuit să caute pe mai multe site-uri care nu aveau preţuri afişate, pe urmă trebuia să trimită un e-mail sau să sune ca să afle detalii. După două zile de căutări nereuşite şi frustrante, lui Adrian i-a venit ideea să creeze o platformă care să ajute oamenii să găsească cu uşurinţă o barcă“, povesteşte Magda Marcu. Adrian Grădinaru, originar din Constanţa, este îndrăgostit de apă şi de sailing şi membru în Clubul de Sailing de la Columbia Business School (SC-CBS). Fiind student MBA în CBS, a participat într-o excursie de sailing organizată de acest club cu bărci închiriate în Grecia în vacanţa de vară din 2013. Întors din vacanţă şi încă afectat de experienţa închiriatului, Adrian a sunat-o pe Magda Marcu, alături de care mai făcuse un start-up când locuiau în Silicon Valley, şi i-a spus despre ideea lui. După două săptămâni de discuţii, analize şi cercetări s-a născut Sailo. Pe măsură ce s-a conturat mai bine ideea, au fost cooptaţi în echipă Bogdan Batog (fost coleg de la olimpiadele de informatică cu Cătălin Frâncu, fondator al dexonline.ro şi prieten comun) şi Delphine Braas (colegă cu Adrian la CBS şi pasionată de sailing).

    Să înfiinţezi un start-up şi să aibă succes nu este un lucru uşor de realizat şi implică multă muncă şi dedicare, spun cei patru antreprenori care au pus la punct Sailo. „Muncim în general câte 12-14 ore pe zi şi uneori chiar şi mai mult, dar e din pasiune şi ne vine natural“, apreciază Magda Marcu. Succesul şi ascensiunea afacerii s-au datorat în parte şi faptului că lumea cunoştea deja conceptul de sharing economy, propulsat de companii precum Uber sau Airbnb, companii cu care Sailo a fost asociat în nenumărate rânduri. „Piaţa în sine a fost foarte deschisă către modelul nostru de business, iar momentul este potrivit pentru că închirierea de bărci e o piaţă lipsită de tehnologie, care suferă de segmentare şi de comunicare greoaie, iar potenţialul este extraordinar.“ Potenţialul despre care vorbeşte Magda Marcu este dat de valoarea pieţei mondiale a închirierilor de ambarcaţiuni, care are o valoare de 35 de miliarde de dolari. Această valoare este prognozată să crească la 51 de miliarde până în 2020, potrivit Future Market Insights. „Noi credem că va creşte foarte mult pentru că în cifrele astea nu sunt incluşi şi proprietarii mici de bărci, ci numai operatorii de chartere“, subliniază Magda Marcu, cofondator al Sailo. În momentul de faţă, în Statele Unite sunt 15 milioane de bărci deţinute privat, iar majoritatea dintre acestea stau 95% din timp nefolosite. În plus, 88 de milioane de americani merg cu barca în fiecare an (aproximativ 40% din populaţia adultă a Statelor Unite), dintre care 15 milioane închiriază bărci.

    Sailo nu este singurul marketplace de acest fel pe piaţă – Boatbound, Cruzin’ şi Boatsetter sunt câteva companii care oferă produse similare. Însă Sailo a crescut repede şi se diferenţiază datorită faptului că nu doar oferă acces la ambarcaţiuni, ci şi un nivel foarte ridicat de customer service, potrivit lui Marcu. „Pentru noi, customer service-ul face parte din modelul nostru de business. Suntem implicaţi personal şi noi, şi echipa noastră în a oferi un serviciu bun pentru clienţii noştri, pentru ca aceştia să se simtă în siguranţă şi să revină“, spune ea. În momentul de faţă, în sistemul Sailo sunt aproape 700 bărci, iar până la sfârşitul anului antreprenorii vor să ajungă la 1.000 de ambarcaţiuni.

    De ce a pornit Sailo în Statele Unite, de ce New York? Deoarece Magda şi Adrian locuiesc în New York şi cunoşteau piaţa de acolo, aşa că au decis să lanseze Sailo în New York. „Pe lângă faptul că ştiam piaţa de aici (- n.r. New York), când am început nu era nicio companie care mai făcea asta. Pieţele pe care ne concentrăm strategic acum sunt New York şi Florida de Sud, unde suntem cei mai mari“, a mai explicat ea.

    Cum face bani Sailo? Modelul de business este asemănător cu cel al Uber sau Airbnb: „Noi luăm 14% de la proprietarii de bărci şi 7% de la cei care închiriază. Şi oferim asigurare prin Lloyds of London în caz că barca nu are asigurare charter pentru încă 15% de la proprietarul bărcii. Vara asta am făcut 170.000 de dolari din vânzări, dar sezonul în Florida abia începe, aşa că ne concentrăm toate eforturile să creştem închirierile acolo peste iarnă“.

    Dacă un client american al Uber care ia o maşină de acasă până la serviciu scoate din buzunar între 10 şi 15 dolari, preţul în medie pentru o ambarcaţiune este de 1.500 de dolari. „Intenţia noastră este să educăm piaţa şi să-i atragem şi pe cei care încă nu ştiu prea multe despre bărci. Este o activitate absolut extraordinară şi inspiraţională să fii pe un iaht, departe de gălăgia oraşului“, spune Marcu. De exemplu, o plimbare cu o barcă cu motor, fabricată în 2010, ar costa un client 160 de dolari pe oră, 700 de dolari pentru o zi de pescuit sau 600 de dolari pentru o plimbare de patru ore, însoţită de cină şi spectacol de artificii. Însă preţurile pot ajunge şi la mii de dolari (88.000 pentru o zi pe un iaht din Miami sau 40.000 pentru o ambarcaţiune de lux la New York).

    Creşterea Sailo merită urmărită, mai ales că start-up-ul a fost primit în acceleratorul Techstars, program care oferă posibilitatea start-up-urilor să se dezvolte mai mult şi mari repede de cât ar putea în mod normal. „Programul e foarte intens, avem acces gratuit la foarte multe resurse şi la mentori care ne ajută să ne definim strategia şi să creştem foarte repede. Este extraordinar să vezi aşa de mulţi oameni de calibru foarte mare dedicaţi să te ajute. Avem ca mentori oameni la care nu am fi avut acces altfel. A fost foarte greu să ne calificăm şi suntem foarte recunoscători că am fost acceptaţi“, afirmă Magda Marcu. Start-up-urile care intră în programul Techstars primesc 18.000 de dolari în prima etapă, acces la resursele Techstars pe viaţă, un program de mentorat de 90 de zile şi acces la reţeaua de alumni şi de mentori de 5.000 de persoane şi un spaţiu de birouri pentru timp de 3 luni.

    În schimb, Techstars preia 6% din companiile care intră în program. „Vedem deja efectele şi creştem cu o viteză ameţitoare. La sfârşitul programului vom deschide o rundă de finanţare care va fi la un nivel mai ridicat decât am avut până acum“, îşi expune intenţiile Magda Marcu, care nu exclude extinderea în Europa sau în România. Iniţial însă, fondatorii Sailo vor să se concentreze pe piaţa din New York şi din Florida de Sud, apoi, după ce se cristalizează modelul, va urma şi dezvoltarea pe alte pieţe:  „Intenţia noastră e să înţelegem exact principiile fundamentale în a deschide cu succes o destinaţie nouă. Imediat după aceea vom replica acel model în alte pieţe. La momentul acesta, datorită sinergiei cu Miami, luăm în considerare doar Insulele Caraibe“.
     

  • Motivul incredibil pentru care acest angajat Google doarme într-un camion în parcarea companiei. Vezi în ce condiţii doarme – FOTO

    Brandon, tânărul de 23 de ani, s-a angajat la Google pe un post de inginer de software, iar în loc să închirieze un apartament în San Francisco, el a ales să trăiască într-un camion.

    Ideea i-a venit lui Brandon când era intern în cadrul companiei şi stătea într-un apartament cu două camere alături de alţi 3 oameni, loc pentru care plătea 65 de dolari pe noapte, aproximativ 2000 de dolari pe lună, informează Business Insider.

    “Plăteam prea mulţi bani pentru apartament şi stăteam foarte puţin acasă”, a explicat tânărul. Anul următor s-a întors în San Francisco, angajat la Google, dar de data aceasta a cumpărat o camionetă Ford din 2006 cu sute de mile la bord, pentru care a plătit 10.000 de dolari.

    Astfel costurile s-au redus dramatic, nu foloseşte electricitate, telefonul este plătit de Google, doar asigurarea maşinii îl costă 121 de dolari pe lună. “Nu deţin nimic ce trebuie băgat în priză, camionul e prevăzut cu lumini, am o lampă ce merge pe baterii, iar laptopul şi telefonul îl încarc la serviciu”, a spus el. “Am doar lucruri esenţiale, un pat, un dulap şi cam atât”, adaugă Brandon.

    În plus, Brandon mănâncă în fiecare zi în campusul Google şi face duş la sala de sport, după antrenament.

    Această soluţie l-a făcut să economisească destul de mulţi bani, încât să plătească 16.500 de dolari din datoriile pe care le avea către stat. Mai are de achitat aproximativ 6.000 de dolari. Speră să economisească 90% din venituri astfel.

    Acest stil de viaţă îi oferă mai multă libertate şi crede că este o experienţă ideală având în vedere că vrea să călătorească prin lume.

  • În ultimul an, cererea expaţilor de proprietăţi premium a crescut cu 5-7%

    În 2015, partea de nord a Capitalei -cu zonele Floreasca, Dorobanti, Kiseleff-Aviatorilor, Primăverii, Şoseaua Nordului – Herăstrău, Băneasa, Pipera – este foarte dorită de expaţi şi diplomaţi, cererea de proprietăţi la închiriere crescând cu 7% pe segmentul de apartamente şi circa 5% pe segmentul de vile, potrivit unui studiu Nordis.

    Expaţii vin în Romania, în proporţie de peste 70%, însotiţi de familii, ceea ce îi determină să aleagă  cu precădere zona de nord, deoarece aici se află cele mai bune grădiniţe cu predare bilingvă, şcoli internaţionale, o arie foarte mare de parcuri şi spaţii verzi dar şi imobile noi, ci suprafeţe mari şi finisaje premium.â

    În ceea ce priveşte cererea de locuinţe individuale de închiriat, zona Pipera este în mod special preferată de familiile de expaţi, aici şi oferta de vile noi, bine utilate şi echipate fiind şi cea mai mare. Într-un buget de 2.000 de euro, expaţii pot inchiria vilă cu grădină şi pot beneficia chiar şi de piscină.

    Cartierele Şoseaua Nordului – Herăstrău, Primăverii, Dorobanţi şi Aviatorilor sunt de asemenea în topul preferinţelor expaţilor. Aici numărul expaţilor mai tineri, persoane singure este mai mare, deoarece zona este mai aproape de cele mai căutate restaurante, cafenele sau cluburi.

    Faţă de anul trecut, procentul de cumpărători străini a crescut uşor spre 20%, mare parte fiind investitori. Cu toate acestea, profilul dominant al cumpărătorilor de apartamente din zona Herăstrău – Şoseaua Nordului: români care folosesc apartamentele de lux pentru uz propriu.

    Ponderea celor care cumpără apartamente pentru a le închiria ulterior, pentru a le rentabiliza, a ajuns la 35% din totalul celor care cumpără apartamente în zonă (în condiţiile în care anul trecut era de circa 20%), aceasta datorită dobânzilor foarte scăzute pentru depozitele bancare, a revenirii creditării, dar şi a oportunităţilor imobiliare aflate în piaţă.

  • Immofinanz a închiriat peste 21.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri

    Grupul austriac Immofinanz a anunţat mai multe parteneriate noi şi extinderi ale colaborărilor cu chiriaşi din sectorul local de birouri, pentru suprafeţe de peste 21.000 metri pătraţi. Astfel, compania a prelungit şi extins contracte existente pentru mai mult de 19.000 metri pătraţi şi a atras chiriaşi noi pentru aproximativ 2.400 metri pătraţi în cinci dintre proprietăţile sale de birouri Clasa A din Bucureşti.

    „2015 a fost cu siguranţă un an plin pentru Immofinanz în România. Pe măsură ce continuăm să dezvoltăm noi proprietăţi de birouri premium, precum Metroffice, suntem încântaţi de cererea constantă pentru proprietăţile noastre existente. Extinderea a numeroase contracte de închiriere, precum şi noii chiriaşi care ni se alătură demonstrează că strategia noastră de a prioritiza nevoile clienţilor şi de a construi relaţii pe termen lung cu aceştia va da întotdeauna rezultate”, a declarat Sorin Vişoianu, Country Manager Office & Logistics pentru România şi Bulgaria în cadrul Immofinanz.

    Siveco a prelungit pentru încă şapte ani contractul de închiriere pentru 5.500 metri pătraţi în clădirea de birouri premium Victoria Park, astfel că parteneriatul, început în 2006, va avea astfel o durată totală de cel puţin 17 ani.

    Un alt chiriaş pe termen lung al companiei austriece, KPMG a ales să extindă suprafaţa închiriată în Victoria Park cu aproape 670 metri pătraţi, la aproximativ 6.400 metri pătraţi, şi a prelungit contractul pentru încă cinci ani. Astfel, parteneriatul dintre Immofinanz şi KPMG se va întinde pe o perioada totală de cel puţin 15 ani. Printre noii chiriaşi se numără B.Braun, pentru o suprafaţă de 450 metri pătraţi în S-Park, dar şi Best Chef, care va deschide un punct de lucru bazat pe conceptul Cafeteria Restaurant în aceeaşi clădire. Best Chef a semnat un contract de închiriere pe cinci ani pentru un spaţiu de retail de aproximativ 990 metri pătraţi în S-Park.

    De asemenea, producătorul de pompe Grundfos Pompe România şi-a prelungit contractul de închiriere pentru 630 metri pătraţi în S-Park, pentru o perioadă de încă cinci ani. Grundfos este partener al IMMOFINANZ încă din 2011. SkyConsult Ro, companie ce oferă servicii de consultanţă IT, şi-a prelungit, de asemenea, pentru încă trei ani contractul de închiriere pentru aproximativ 530 metri pătraţi în S-Park.

    În cadrul Băneasa Airport Tower, ProCredit Bank a semnat un contract de închiriere pe cinci ani pentru aproximativ 330 metri pătraţi, în timp ce Hafele România va deveni chiriaş pentru cinci ani pe o suprafaţă de aproximativ 300 metri pătraţi. IRIDE Business Park anunţă, de asemenea, semnarea unui nou parteneriat: Real Velarde, companie ce va aduce în Bucureşti conceptul CrossFit „The American Way”, va închiria aproximativ 300 metri pătraţi pe o perioadă de cinci ani în această proprietate. Noul chiriaş va transforma spaţiul respectiv într-un centru de fitness ce îşi va deschide porţile începând cu luna decembrie.

    Mai mulţi chiriaşi existenţi şi-au prelungit şi/sau extins contractele de închiriere în IRIDE: Terapia Ranbaxy, membră a grupului Sun Pharmaceutical Industries, a ales să îşi prelungească contractul de închiriere pentru 2.000 metri pătraţi, în cadrul unui parteneriat cu Immofinanz ce a început în 2006. Pe de altă parte, colaborarea Immofinanz cu Ropharma a debutat în 2008, iar compania şi-a prelungit acum acordul pentru 975 metri pătraţi în IRIDE.

    Un alt chiriaş care şi-a prelungit contractul de închiriere este Telekom România: compania a extins acordul pentru 1.200 metri pătraţi pe o perioadă de încă zece ani. Parteneriatul cu Immofinanz se va întinde, astfel, pe o perioadă totală de cel puţin 17 ani, potrivit reprezentanţilor Immofinanz. De asemenea, Reţeaua Privată de Sănătate REGINA MARIA a prelungit pentru încă cinci ani parteneriatul început în 2004. Mai mult, compania şi-a extins suprafaţa închiriată în IRIDE până la aproximativ 275 metri pătraţi. Un alt partener pe termen lung al Immofinanz, Alcon a prelungit contractul de închiriere pentru 650 metri pătraţi, început în 2002.

    Bucharest Corporate Center anunţă, de asemenea, extinderea parteneriatului cu Wolf Theiss, un alt chiriaş pe termen lung al Immofinanz. Compania de consultanţă juridică din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, Wolf Theiss a ales să prelungească acordul de închiriere pentru 1.200 metri pătraţi în clădirea de birouri premium pentru încă cinci ani. Astfel, colaborarea companiei cu Immofinanz se va întinde pe o perioadă de cel puţin 11 ani.

    Immofinanz este o companie imobiliară care îşi concentrează activitatea pe segmentele de retail, birouri şi logistică în opt pieţe principale din Europa: Austria, Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Polonia şi Moscova. Principala activitate a Immofinanz include managementul şi dezvoltarea de proprietăţi. Compania deţine un portofoliu imobiliar de aproximativ 6,6 miliarde de euro, ce cuprinde peste 440 de proprietăţi.

    Immofinanz are în România operaţiuni şi pe segmentele de spaţii de birouri şi retail. Pe lângă Iride, cel mai mare park de afaceri din România, Immofinanz mai deţine în Bucureşti clădirile de birouri Victoria Park şi Bucharest Corporate Centre. Pe segmentul de retail, Immofinanz deţine Euromall Piteşti, Polus Center Cluj, Gold Plaza şi Maritimo Shopping Center.

    Immofinanz a anunţat în luna august că negociază cu mai mulţi potenţiali investitori vânzarea portofoliului de spaţii logistice, proprietăţi cu o suprafaţă închiriabilă de circa 1 milion de metri pătraţi şi proiecte în dezvoltare, mai multe dintre acestea fiind localizate în România. Compania austriacă deţine în România spaţii logistice în Ploieşti, Pantelimon (lângă Bucureşti) şi Timişoara, dar şi proiecte în dezvoltare în Bucureşti, Sibiu şi Braşov.

     

     

  • Criză pe segmentul chiriilor: cererea mult mai mare decât oferta în cinci oraşe universitare

    “Scăderea volumului de apartamente de închiriat din marile oraşe poate fi pusă, cel puţin în parte, pe seama stabilizării pieţei achiziţiilor şi a reluării unei tendinţe ascendente a preţurilor. Proprietarii sunt, probabil, mai optimişti şi încep să-şi recapete curajul de a-şi scoate locuinţele la vânzare, în loc să-şi continue aşteptarea şi să se mulţumească cu veniturile obţinute din închiriere. Cel mai afectat de această criză de oferte este oraşul Cluj-Napoca. Totuşi, 7.000 de apartamente scoase pe piaţă într-un interval de 30 de zile este mult sub cerere”, apreciază Adrian Erimescu, directorul general al Imobiliare.ro.

    Bucureşti:

    În august 2015, în Capitală au apărut 3.608 anunţuri noi de închiriere, în scădere cu 17% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când a fost atins un nivel de 4.329 de oferte. Dintre apartamentele nou-apărute pe piaţa bucureşteană luna trecută, 32% aveau o cameră (în scădere de la o cotă de 39% în 2014), 38% două camere (faţă de 39% în urmă cu 12 luni) şi 16% trei camere (de la 18%). Pe de altă parte, locuinţele cu patru camere şi mai mult deţineau o pondere de 14% din totalul ofertei, ceea ce marchează o creştere semnificativă comparativ cu pragul de 4% atins de această categorie anul trecut.

    În oraşul Timişoara a fost consemnat un declin similar, de aproximativ 17%, de la 929 la 773 de oferte noi. Dintre ofertele publicate în luna august, 39% au fost pentru garsoniere (în creştere de la 38% anul trecut), 35% au vizat apartamente cu două camere (în scădere de la  41%), iar 14% se refereau la locuinţe tricamerale (de la 18% în 2014). La fel ca în Capitală, avansul segmentului de apartamente cu patru camere şi mai mult este considerabil, de la o pondere de 3% în 2014, la 12% în 2015.

    În Cluj-Napoca, oferta de închirieri apartamente s-a diminuat cu 22% în perioada menţionată, de la 1.846 la 1.432 de apartamente. Dintre proprietăţile apărute pe piaţă luna trecută, 39% erau garsoniere (faţă de 42% în 2014), 41% aveau două camere (în creştere de la 39%), iar 15% erau locuinţe cu trei camere (comparativ cu 16% în anul precedent). Spre deosebire de celelalte oraşe analizate, în Cluj ponderea apartamentelor cu o cameră şi mai mult a consemnat doar o creştere uşoară, de la 3% la 5%.

    În capitala Moldovei, Iaşi, numărul anunţurilor noi de închiriere a scăzut cu 21% anul acesta, de la 1.032 la 814 proprietăţi. Din oferta apărută pe piaţa ieşeană în august, 24% era reprezentată de garsoniere (faţă de 26% în 2014), 44% consta în apartamente cu două camere (în scădere de la 49%), în vreme ce locuinţele cu trei camere deţineau o cotă de 20% din total (faţă de 23%). Şi aici, ponderea unităţilor locative cu patru camere şi mai mult a crescut semnificativ, de la 2% la 12%.

    La Braşov a avut loc un declin al ofertei de 16%, de la 372 la 311 proprietăţi scoase pe piaţă în lunile august 2014 şi, respectiv 2015. În intervalele de timp analizate, ponderea unităţilor locative monocamerale s-a diminuat de la 43% la 40%, iar cea a locuinţelor cu două camere a scăzut de la 42% la 39%. Segmentul apartamentelor cu trei camere a consemnat însă un avans uşor, de la 13% la 14%,  în timp ce proprietăţile cu patru camere şi mai mult au ajuns să reprezinte aproximativ 7% din piaţă, faţă de circa 2% anul trecut.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este un portal care a depăşit de curând pragul de 1.000.000 de vizitatori unici pe lună.

  • Skanska a inaugurat cea de-a doua clădire din Green Court Bucharest, o investiţie de 35 de milioane de euro

    Suedezii de la Skanska au anunţat deschiderea oficială a celei de-a doua clădiri din Green Court Bucharest, construită în urma unei investiţii de 35 milioane euro. Clădirea B oferă 18.000 metri pătraţi dispuşi pe 12 etaje superioare, plus trei nivele de garaj subteran, cu un total de 315 locuri de parcare. În momentul de faţă, prezintă o rată de ocupare de 72% şi este închiriată de companii precum: Carrefour Romania, Sanofi, Colgate Palmolive Romania, Adecco Romania şi RINF Outsourcing Solutions.

    “(…) Ne propunem să încheiem anul 2015 cu clădirea B închiriată în întregime, în timp ce lucrările la Clădirea C vor evolua rapid.(…)”, a declarat Marcin Łapiński, Preşedintele Skanska Property România.

    Proiectul Green Court Bucharest este alcătuit din 3 clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 52.000 metri pătraţi. Prima clădire a proiectului a fost inaugurată la finele anului 2014 şi acum este închiriată în totalitate şi vândută companiei de investiţii imobiliare Globalworth Real Estate Investments Ltd.

    Green Court Bucharest este dezvoltat folosind tehnologii verzi şi soluţii sustenabile cum ar fi faţada eficientă din punct de vedere energetic, aportul crescut de aer proaspăt pentru un mediu de lucru sănătos, sistemele de iluminat eficiente energetic, echipate cu senzori de mişcare şi de intensitate sau prizele de încărcare pentru maşinile electrice. Proiectul va fi certificat LEED Gold şi le va oferi chiriaşilor cel mai înalt grad de confort, unul dintre cele mai eficiente şi versatile spaţii de lucru din Bucureşti şi standarde excelente de calitate.

    Compania suedeză Skanska este un gigant al pieţei de construcţii, cu un rulaj anual de peste 15 miliarde de euro, iar Green Court este primul proiect al companiei de pe piaţa locală. Suedezii au anunţat de mai mult timp că analizează achiziţia unor terenuri noi în Bucureşti, dar până în prezent nu au anunţat finalizarea vreunei noi tranzacţii, potrivit ZF. 

     

  • Site-ul care a cazat vara asta 17 milioane de oameni din 57.000 de oraşe şi 150 de ţări

    Pe plan global, aproape 17 milioane de oameni s-au cazat prin intermediul Airbnb vara aceasta, arată un raport al companiei.

    Astfel utilizarea serviciului Airbnb pe timpul verii a crescut, în ultimii cinci ani, de 353 de ori. Oameni din 57.000 de oraşe şi 150 de ţări au folosit platforma pentru cazare şi închiriere. Vârsta medie a călătorului este de 35 de ani. 50.000 au stat pe ambarcaţiuni nautice, 25.000 în rulote şi chiar 13.000 s-au cazat la castele, conform raportului Airbnb.

    Cele mai populare rute au fost de la Paris la Lisabona, New York în Hudson Valley şi de la Seoul la Osaka.

    De asemenea, compania susţine că a ajutat la creşterea veniturilor familiilor din clasa de mijloc care folosesc serviciul Airbnb. Potrivit raportului, în medie gazda a câştigat 7,350 de dolari, adică o creştere a venitului cu 14%.

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori să nu renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori.
    În 2008, anul cand compania a fost fondată, Airbnb cauta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky, co-fondator şi CEO, a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate, scrie Business Insider.

    În momentul acela, cine era de accord să finanţeze compania cu 150 de mii de dolari primea 10% din acţiunile companiei. În prezent Airbnb este evaluată la 25,5 miliarde de dolari.