BusinessMagazin

Tag: IMM

  • Teodorovici: Proiectele cu fonduri europene “peste care s-a aşternut praful” au fost deblocate

    “Am pus la dispoziţia Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare POS CCE aproximativ 150 de experţi din mediul privat, care vor evalua proiectele depuse în trecut, unele în urmă cu peste doi ani. De exemplu, pe Axa 1 POS CCE, destinată finanţării IMM-urilor, sunt aproximativ 2.700 de proiecte peste care s-a aşternut praful”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Ministrul spune că a cerut ca evaluarea proiectelor depuse şi semnarea cererilor de finanţare eligibile să fie finalizate în cel mai scurt timp posibil. În acelaşi timp, alţi experţi vor verifica cererile de rambursare depuse de beneficiarii POS CCE. “Obiectivul nostru este ca implementarea proiectelor să înceapă cât mai repede, iar sumele datorate beneficiarilor să fie achitate rapid pentru ca banii europeni să intre în economie şi să suţină evoluţia acesteia”, a insistat Teodorovici.

    Ministerul Fondurilor Europene derulează un proiect finanţat din fonduri europene contractate prin intermediul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică pentru a pune la dispoziţia autorităţilor de management şi a oganismelor intermediare experţi pentru evaluarea proiectelor, pentru verificarea cererilor de rambursare, dar şi pentru verificarea contractelor de achiziţii publice încheiate în cadrul proiectelor finantaţe din fonduri comunitare. De asemenea, prin acest proiect sunt contractate şi servicii juridice.

    Prin intermediul proiectului menţionat, Ministerul Fondurilor Europene a pus la dispoziţia Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare POS CCE un număr de aproximativ 250 de experţi.

    Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a ajuns la peste 19% la data de 5 iulie, potrivit ministrului.

    Conform declaraţiilor anterioare ale lui Teodorovici, ţinta de absorbţie a fondurilor UE este de 50% până la sfârşitul acestui an. În aprilie, Eugen Teodorovici a spus că România are obligaţia să emită facturi de 6,5 miliarde de euro pentru investiţii din fonduri europene în acest an, ceea ce înseamnă o creştere a gradului de absorbţie de la 12% anul trecut la 50%.

    De asemenea, ministrul a explicat că ministerul pe care îl conduce are în vedere descentralizarea procesului de accesare a fondurilor europene, astfel că la nivel central vor fi menţinute doar proiectele mari, derulate de companii mari, în timp ce cele mai mici vor fi transferate la agenţiile regionale de dezvoltare.

     

  • IMM-urile vor primi de la bugetul de stat ajutoare în valoare de 40 de milioane de lei

    Începând din 2007 şi până la sfârşitul acestui an, România beneficiază de o intensitate maximă în acordarea acestui ajutor de stat, în cadrul UE, potrivit informaţiilor dintr-un comunicat remis de reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Astfel, până acum au fost sprijinite 38 de proiecte care au beneficiat de ajutor de stat, cu o valoare de 1, 7 miliarde euro, şi care au creat 15.000 de noi locuri de muncă, beneficiari fiind marile companii cu capital străin înregistrate  în ţara noastră, potrivit .

    În plus, Ministerul Finanţelor Publice a acordat şi ajutoare unui număr de 850 de  IMM-uri pentru realizarea unor proiecte de investiţii, valoarea acestora ajungând la 90 de milioane de euro.

    De asemenea, Ministerul Economiei, respectiv Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, derulează un număr de şapte programe destinate IMM-urilor, finanţate de la bugetul de stat, în valoare totală de 83 milioane lei, în bună parte demarate în luna iulie a acestui an, a  afirmat Cosmin Trif, consilierul Ministrului delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism.

     

  • Noul Cod al Insolvenţei va fi pus în dezbatere publică în august

    “Vrem în primul rând să eliminăm insolvenţele trucate, create artificial doar ca să nu mai plătească”, a spus Grapini.

    Potrivit proiectului Codului insolvenţei, obţinut de MEDIAFAX, noua formă va proteja creditorii la începutul procedurii, iar debitorii vor putea cere insolvenţa doar dacă valoarea creanţei este de minimum 90.000 lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, iar creditorii vor putea cere insolvenţa debitorilor într-un termen de trei ori mai scurt, de 30 zile.

    Principiile enunţate pe care se bazează Codul sunt, printre altele, maximizarea gradului de valorificare a activelor şi a recuperării de către creditori, asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelaşi rang, recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, limitarea riscului de credit şi a riscului sistemic asociat tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate, prin recunoaşterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenţei şi pre-insolvenţei unui co-contractant, având ca efect reducerea riscului de credit la o sumă netă datorată între părţi sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanţii financiare.

    Ce spune statistica în materie de insolvenţe? Un număr de 1.119 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna iunie, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 8.215 de dosare de insolvenţă, cu aproape 7% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2012. Numărul de insolvenţe din iunie este mai redus faţă de cel din luna mai (1.200). În intervalul ianuarie-mai 2012, 8.821 de firme au intrat sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări. Braşov, Dolj şi Bucureşti se menţin în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, iar în Harghita nu s-a înregistrat nicio insolvenţă în acest an.

    Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.540 intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare – 1.086 şi construcţii – 1.077. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 12.799 de firme, cu circa 3,8% mai puţine decât în perioada ianuarie-iunie 2012.

  • Ponta felicită IMM-urile că supravieţuiesc în pofida “eforturilor făcute fără voie” de către guverne

     “Mă gândeam că ar trebui să încep cu o glumă amară, dar sper totuşi să vedeţi partea plăcută din ea: vă felicit că, în ciuda eforturilor guvernelor, încă mai supravieţuiţi. Sunteţi extrem de rezistenţi şi toate guvernele din ultimul timp cred că au făcut fără voie, nu cu voie, toate eforturile ca dumneavoastră să nu mai existaţi. Când văd aceste cifre, că au rezistat companiile, unele chiar s-au dezvoltat, e un semn bun. Nu înseamnă că pornim ca înainte de ’89, adică mai merge, mai puteţi rezista la nişte taxe, impozite şi controale”, le-a spus primul-ministru participanţilor la un eveniment în cadrul căruia s-a lansat Carta albă a Intreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM).

    În acest context, şeful Guvernului a precizat că restructurarea ANAF are ca obiectiv diminuarea marii evaziuni fiscale şi controlul nejustificat al societăţilor care plătesc taxe şi impozite cu regularitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Băncile s-au transformat în agenţii imobiliare şi de vânzări de active ale IMM. Situaţia este cumplită

     “Cea mai mare problemă: am căzut dintr-o extremă în alta. Dacă până în 2008, nu doar România, peste tot, America, Europa, creditele se dădeau la oricine şi oricum, după criza financiară am căzut în extrema cealaltă, în care cel mai greu lucru din lume este să vă dea cineva un credit şi cel mai rapid lucru pe care-l face banca este să vină să vă execute. Băncile s-au transformat în agenţii imobiliare, în vânzări de autoturisme, de active ale dumneavoastră. Când vă duceţi însă să cereţi un credit, situaţia este cumplită”, le-a spus premierul mai multor reprezentanţi ai Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), cu ocazia lansării Cartei albe a acestora.

    Ponta a precizat că Guvernul nu poate influenţa în mod direct sistemul bancar şi a subliniat nevoia unei banci româneşti importante care să sprijine IMM-urile.

    “CEC-ul tot aştept să-l văd că e o bancă românească şi că sprijină micile întreprinderi româneşti. N-aş vrea ca CEC să fie tot o bancă ca toate celelalte, dar, mă rog, asta e o problemă de politică bancară”, a spus primul-ministru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câmpeanu: IMM-urile sunt soluţia pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor. Multinaţionalele angajează doar tinerii foarte bine pregătiţi

     “O problemă din ce în ce mai gravă este şomajul în rândul tinerilor. O soluţie pentru această problemă o reprezintă IMM-urile, care pot asigura locuri de muncă pentru toţi tinerii care vor să muncească în această ţară. Multinaţionalele angajează în general doar «vârfurile», tinerii foarte bine pregătiţi”, a spus Câmpeanu, la o lansarea Cartei Albe a IMM-urilor.

    Ea a arătat că sunt anumite zone unde şomajul în rândul tinerilor ajunge la 25%.

    În acelaşi timp, ministrul Muncii a precizat că există în prezent o serie de programe naţionale sau finanţate din fonduri externe prin care firmele sunt încurajate să angajeze tineri.

    “Banca Europeană pentru Investiţii a hotărât să ajute toţi intreprinzătorii din IMM-uri cu facilităţi pentru angajarea tinerilor. Bugetul alocat pentru acest program este de 6 miliarde de euro. Trebuie să vedem cum încasăm aceşti bani în 2014 pentru că va fi o concurenţă foarte mare pentru atragerea fondurilor”, a spus Câmpeanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Statul ar trebui să se implice mai mult şi să garanteze creditele pentru IMM-uri

     “Am vorbit aseara (luni – n.r.) despre programele Viena 1 şi Viena 2, poate va fi nevoie şi de Viena 3, este un lucru care va fi discutat de parteneri. Viena 1 a funcţionat bine, iar Viena 2 a funcţionat nu aşa de bine. Cred că sunt şi alte forţe care trebuie implicate, participarea statului care ar trebui să garanteze creditele pentru IMM-uri, dar şi pentru alte sectoare care nu par aşa prietenoase la risc cum ar vrea băncile. Vor mai fi câţiva ani până când băncile vor constitui acele fonduri tampon”, a afirmat Lagarde la conferinţa organizată la Banca Naţională a României.

    Ea a arătat că nu trebuie să aibă loc o capitalizare prea rapidă a băncilor pentru Basel III, iar statul trebuie să se implice mai activ pentru a contribui la reducerea acestor riscuri.

    “Această cultură ar trebui să minimizeze riscurile din economia reală şi să pună banii băncilor în ceea ce înseamnă economie reală şi mai puţin în produse sofisticate”, a spus Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini: Am observat un “dezechilibru” între interesele publice şi cele private

     “Am constatat un dezechilibru între interesele publice şi cele private. Am încercat un echilibru, pentru că nu putem trăi doar cu vise. Am ajuns, după 23 de ani, să avem un mediu de afaceri neetic şi plin de inechităţi. (…) Vrem un mediu de afaceri echitabil şi predictibil”, a afirmat Grapini într-o conferinţă.

    Ea a spus că va căuta, alături de ministerele Economiei, Finanţelor Publice, Bugetului şi Marilor Proiecte, modalităţi de reducere a “nenorocitei poveri fiscale pe IMM-uri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IMM-urile, principalul angajator al ţării

    Cei mai mulţi dintre angajaţii români ai IMM-urilor lucrează în servicii (30%) şi comerţ (27,2%).  Totodată, se remarcă contribuţia IMM-urilor din Industria prelucrătoare la crearea locurilor de muncă care angajează aproape 27% din numărul total de salariaţi, deşi deţine numai 10% din numărul de firme.

    Clasa întreprinderilor mici îşi consolidează poziţia de lider între IMM-urile din România, având cel mai mare aport la crearea şi menţinerea locurilor de muncă şi cea mai bună evoluţie 2010-2011 sub aspectul forţei de muncă, în majoritatea sectoarelor economice.

    Deşi peste 372.000 de locuri de muncă create de IMM-uri au fost desfiinţate între 2008 şi 2011, numărul mediu de salariaţi în sectorul IMM, conform raportărilor bilanţiere la 31.12.2011, era de peste de 2.524.290, în creştere cu 4,1% faţă de anul precedent. Prin urmare, promovarea unei culturi antreprenoriale la nivelul întregii societăţi care să dezvolte o clasă consolidată de întreprinzători reprezintă motorul creşterii economice, atât la nivel european, cât şi în România. Susţinerea acestui proces se face atât prin facilitarea accesului IMM-urilor la sursele de finanţare, cât şi prin susţinerea unei educaţii antreprenoriale structurate.


     

  • IMM-urile româneşti, sufocate de criză

    Sectorul IMM din România nu este unul solid şi competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr şi nici din punct de vedere al capacitaţii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidenţiază minusurile României şi sub acest aspect. Germania este ţara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria şi România.

    Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea şi profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendinţe opuse la nivelul aceleiaşi clase sau sector dezvăluie situaţia precară a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, sub aspectul eficienţei şi competitivităţii lor.

    Cele mai multe afaceri iniţiate în 2012 au fost în Comerţ (29.2%) şi în Agricultură (16.5%). În ultimii ani se observă o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potenţialul resurselor interne al pieţei de desfacere, dar şi datorită politicilor guvernamentale de sprijin şi susţinerii financiare consistente. Astfel, întreprinderile cu activitate în agricultură se configurează ca un segment stabil sub toţi parametrii, chiar dacă la valori nesatisfăcătoare faţă de potenţialul existent, fiind singurul grup de firme cu  evoluţie constant pozitivă pe termen mediu.      

    În schimb, distribuţia teritorială a noilor înmatriculări de agenţi economici în anul 2012 diferă de la un număr maxim în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest, respectiv de 18% şi 16%, din totalul pe ţară, la cele mai scăzute niveluri în regiunile Vest şi Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.

    Se poate spune că Municipiul Bucureşti este “leagănul” celor mai multe iniţiative antreprenoriale, având un număr de 19.000 din totalul de 125.603 de noi înmatriculări în 2012.