Tag: imagini

  • CUTREMURĂTOR! Un avion se prăbuşeşte şi ia foc în apropierea unei şosele din SUA. Imagini care te înfioară

    Un avion uşor a lovit un cablu de înaltă tensiune înainte de a se prăbuşi într-o zonă urbană, în vestul SUA, mai multe vehicule fiind avariate în accidentul aviatic, care nu s-a soldat cu victime, relatează cotidianul The Washington Post, prezentând o înregistrare video ce surprinde prăbuşirea.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Cum arată acum prima soţie a lui HAGI

    Nunta cu Lena Celnicu a fost unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc în 1990, după Revoluţie. Mariajul celor doi nu a durat mult, după câteva luni de la căsătorie, aceştia au decis să se despartă.

    În 1995, Gică Hagi, considerat cel mai mare fotbalist român, s-a recăsătorit cu Marilena Vlahbei, cu care are doi copii. Leni, fosta soţie a lui Hagi, şi-a refăcut şi ea viaţa, căsătorindu-se în 2004 cu Ovidiu.

    Vedeţi imagini pe www.one.ro

  • Cum arată acum prima soţie a lui HAGI

    Nunta cu Lena Celnicu a fost unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc în 1990, după Revoluţie. Mariajul celor doi nu a durat mult, după câteva luni de la căsătorie, aceştia au decis să se despartă.

    În 1995, Gică Hagi, considerat cel mai mare fotbalist român, s-a recăsătorit cu Marilena Vlahbei, cu care are doi copii. Leni, fosta soţie a lui Hagi, şi-a refăcut şi ea viaţa, căsătorindu-se în 2004 cu Ovidiu.

    Vedeţi imagini pe www.one.ro

  • Digitalul în educaţie, un plus sau un minus?

    „Acum, că aceste manuale au pătruns pe piaţa locală, ar trebui să fim foarte bucuroşi. Suntem singura ţară din lume care are în acest moment manual digital obligatoriu pentru primele patru clase, la toate materiile, alături de manualul pe hârtie”, declară Măriuca Talpeş, directorul Intuitex.  Nu suntem la nivelul altor state, cu tablete pe mesele copiilor, însă nici aceasta nu ar fi o variantă tocmai bună, adaugă directorul Intuitex. Conform unor studii făcute în Anglia, realizate după pătrunderea în masă a laptopurilor şi tabletelor pe mesele copiilor, s-a constatat că instrumentele digitale le distrag foarte mult atenţia, iar profesorul „îi pierde”. Însă, adaugă aceasta, depinde foarte mult de dascăl şi modul său de a organiza ora. „Nicăieri în lume un  manual nu este gratuit pentru toată lumea. În acest moment, la noi, versiunile digitale ale manualelor sunt gratuite. Cred că este o mare schimbare şi nu poate să aducă decât un plus copiilor”, adaugă Talpeş.

    Pe de altă parte, digitalizarea educaţiei acoperă un spectru mai larg – atât în ceea ce ţine de hardware, cât şi de software, spune Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Aspectul legat de partea de hardware se va rezolva, probabil, de la sine, prin scăderea considerabilă a preţurilor tabletelor şi a infrastructurii de broadband, însă şi profesorii trebuie să fie dornici şi în pas cu tot ceea ce este nou în educaţie, spune Mălureanu. Putem spune, aşadar, că există două elemente principale care pot încetini sau accelera progresul: profesorii şi dotările moderne. O singură clasă de calculatoare într-o unitate de învăţământ nu este suficientă – trebuie să existe câte un device (tableta/laptop) pentru fiecare utilizator, iar şcoala trebuie să aibă o infrastructură „smart”, care să ofere acces la internet, mecanisme de monitorizare şi management etc.”, consideră acesta. La nivel centralizat, lucrurile au început să evolueze, însă calitatea educaţiei digitale de la noi nu poate fi comparată cu cea din Marea Britanie sau Germania. „Nu atâta vreme cât bugetul pentru programul „Laptele şi cornul” este mai mare decât cel pentru manualele şcolare”, mai adaugă directorul Ascendia.

    De aceeaşi părere este şi Alexandru Holicov, Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional, care consideră că România se confruntă, încă, cu rezistenţa la schimbare şi conservatorismul sistemului educaţional românesc, dar şi cu legislaţia, care ar trebui să permită şcolilor să adopte mai uşor platforme moderne de management educaţional. În opinia sa, profesorii ar trebuie să alterneze sursele tradiţionale de predare cu cele moderne, ale internetului. „În momentul de faţă, acest echilibru între folosirea tehnologiei în educaţie şi metodele clasice nu există şi până nu înţelegem că educaţia trebuie să evolueze şi din punct de vedere al integrării tehnologiei nu vom putea avea rezultatele pe care ni le dorim şi, în primul rând, elevi care să iubească şcoala”, ţine el să menţioneze. 

  • Ingineria medicală sau tehnologia care poate schimba viitorul

    Pentru că termenul nu este unul chiar la îndemână, am rugat-o să explice la ce anume se referă: „Imagistica medicală computaţională reprezintă de fapt uneltele matematice pentru a extrage informaţiile relevante din imaginile care sunt achiziţionate de către aparate. Este partea software care extrage informaţiile relevante clinic pentru medici sau pentru cercetători. Este, cu alte cuvinte, interfaţa dintre matematică, fizică, informatică şi medicină”.

    Este a treia ediţie a şcolii de vară SSIMA şi cea de-a doua la care colaborează cu Philips. Compania a şi recrutat studenţi, care lucrează acum alături de echipa de Health Systems. „După ce m-am întors din Franţa, de la doctorat, mi-am dorit să fac ceva pe domeniul ăsta în România. Mi-am dat seama că domeniul este foarte la început; am început cu ce ştiam eu mai bine, adică partea academică. Am invitat mai mulţi specialişti pe care îi cunoscusem afară să participe la eveniment şi toţi au răspuns pozitiv, chiar dacă mulţi nu auziseră de Politehnică, iar unii nici nu ştiau pe unde e România. Scopul a fost de a dezvolta domeniul din punct de vedere academic, să pornim proiecte de cercetare, să trimitem studenţi în străinătate”, povesteşte Elena Ovreiu, fondatoarea SSIMA (Summer School on Imaging for Medical Applications), lector la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Politehnica din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul medical, suntem încă la început, crede ea. „Am realizat şi o cercetare legată de start-up-urile în domeniu şi am găsit doar cinci. Hai să zic că or fi 10 sau 20 care dezvoltă soluţii, dar nu sunt mai multe.”

    Dintre aceste start-up-uri se remarcă totuşi Axosuits, un proiect ce are ca scop dezvoltarea de exoschelete la un preţ accesibil. Proiectul Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect. În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului. Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia robotului este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.

    Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.

    Una dintre problemele sesizate este că în România doctorii nu apelează suficient de des la soluţiile tehnologice existente sau la sprijinul celor din mediul academic. „În Franţa, spre exemplu, doctorii au venit la laboratorul unde lucram eu cu un caz mai special şi au cerut ajutorul pentru a realiza o reconstrucţie 3D. În două zile au văzut că pacientul avea aorta plesnită, dar s-a putut vedea doar prin reconstrucţia 3D. Aici, din propria mea experienţă, medicii nu înţeleg foarte clar cum putem noi, inginerii medicali, să îi ajutăm. Şi la noi sunt câteva echipe care lucrează pe asta, pe cum să vizualizezi imaginile ca să fie cât mai clare pentru medici. În străinătate conceptul e utilizat destul de des, dar la noi lucrurile sunt încă la început”, spune Elena Ovreiu.

    Sunt atât de multe inovaţii care apar în fiecare zi, fiind astfel greu de selectat doar câteva, spune Elena Ovreiu. Ca exemplu, ea vorbeşte despre un profesor de la Eindhoven care a dezvoltat prin prelucrarea imaginilor un software care poate detecta diabetul într-o stare incipientă. Mai exact, primele semne ale diabetului apar pe retină: dacă vasele de sânge de pe retină – care sunt milimetrice – încep să se spargă, înseamnă că pacientul se află în primele faze ale diabetului, înainte chiar de a avea simptomele clinice. Proiectul se numeşte Retina Check şi a fost dezvoltat în parteneriat cu cercetători din China. „Am avut studenţi care au participat la şcoala de vară şi au fost apoi selectaţi să lucreze la acest proiect”, spune Elena Ovreiu.

    „Ce mi se mai pare foarte interesant e printarea 3D de ţesut viu, care să fie implantat apoi – s-a realizat deja în China”, spune Elena Ovreiu. „E vorba de un pacient care avea ruptură de aortă; s-au prelevat celule stem de la pacient care au fost apoi folosit ca cerneală pentru imprimanta 3D, iar ţesutul obţinut a fost folosit pentru a închide ruptura.”

    Un alt exemplu pe care îl dă este ochiul bionic: este vorba de ochelari cu o cameră de filmat pe ramă care înregistrează mediul înconjurător, imaginile video fiind apoi trimise către un minicalculator pe care pacientul îl poartă în buzunar. Fluxul video este apoi transformat în flux electric, iar semnalele electrice sunt transmise către o serie de electrozi implantaţi în spatele retinei. De aici, semnalele electrice sunt transformate către impulsuri ce ajung la nervul optic şi mai apoi către creier, unde se formează imaginea. „Sigur, pacientul nu vede cum vedem în mod obişnuit, el vede alb negru şi poate doar să distingă forme, dar e totuşi ceva. Ar fi nevoie de un milion de electrozi implantaţi în creier sau pe retina pacientului astfel încât să se formeze imaginea normală, acum vorbim doar de 60 de electrozi. Astfel pot măcar să traverseze singuri strada, să vadă dacă au vreun obstacol în faţă.”

    Colaborarea dintre mediul academic şi departamentele de R&D ale companiilor este foarte strânsă, atât în afară cât şi în România, mai spune ea. „În laboratorul de aici, din care fac şi eu parte, cam 80-90% din oameni sunt consultanţi la o companie de imagistică medicală. O zi-două pe săptămână merg acolo, propun algoritmuri sau alte soluţii şi echipa de dezvoltare a companiei le implementează. În Franţa, de exemplu, aveam şi teze de doctorat în parteneriat cu companii.”

  • Imagini care demonstrează modul în care omenirea a distrus Pământul

    Oamenii, de-a lungul istoriei, au avut un impact serios asupra mediului înconjurător, iar noi imagini din spaţiu surprinse de NASA demonstrează felul în care omenirea a distrus planeta.

    Gheţarul Muir. Stânga 1941, dreapta 2004.

    Muntele Matterhorn, Elveţia (1960 în stânga şi 2005 în dreapta).

    Defrişarea este vizibilă în pădurea Salta din Argentina (1972 stânga şi 2009 dreapta).

    Alt exemplu de defrişare masivă este evident în pădurea Mau din Kenya (1973 stânga şi 2009 dreapta).

    Defrişare în America de Sud (1973 stânga şi 2008 dreapta)

    Defrişare în Brazilia -1975 şi 2009

    Schimbarea climei afectează gheţarii. Gheţarul Qori Kalis din Peru 1978 şi 2011.

    Al exemplu de topirea gheţii în Ecuador – 1986 şi 2007.

    Secarea Mării Aral din Asia Centrală 2000 – 2014

    Un alt lac care a secat mult este Elephant Butte Reservoir din New Mexico – 1994 şi 2013

    Evoluţia secetei în Kansas (SUA) -2010, 2011, 2012

  • Imagini care demonstrează modul în care omenirea a distrus Pământul

    Oamenii, de-a lungul istoriei, au avut un impact serios asupra mediului înconjurător, iar noi imagini din spaţiu surprinse de NASA demonstrează felul în care omenirea a distrus planeta.

    Gheţarul Muir. Stânga 1941, dreapta 2004.

    Muntele Matterhorn, Elveţia (1960 în stânga şi 2005 în dreapta).

    Defrişarea este vizibilă în pădurea Salta din Argentina (1972 stânga şi 2009 dreapta).

    Alt exemplu de defrişare masivă este evident în pădurea Mau din Kenya (1973 stânga şi 2009 dreapta).

    Defrişare în America de Sud (1973 stânga şi 2008 dreapta)

    Defrişare în Brazilia -1975 şi 2009

    Schimbarea climei afectează gheţarii. Gheţarul Qori Kalis din Peru 1978 şi 2011.

    Al exemplu de topirea gheţii în Ecuador – 1986 şi 2007.

    Secarea Mării Aral din Asia Centrală 2000 – 2014

    Un alt lac care a secat mult este Elephant Butte Reservoir din New Mexico – 1994 şi 2013

    Evoluţia secetei în Kansas (SUA) -2010, 2011, 2012

  • Primele imagini din sezonul 7 al serialului „Game of Thrones”. Tot ce ştim despre noul sezon – GALERIE FOTO

    Din fotografii reiese că Daenerys şi armata ei ajung într-un final în Westeros. Ea se află şa Dragonstone şi poartă haine în culorile Targaryenilor (roşu şi negru). Misssandei poartă sigiliul cu 3 capete de dragon.

    În altă imagine o vedem pe Cersei pe tron alături de fratele ei.

    De asemenea, îl vedem pe Tromund că flirtează în continuare cu Brienne de Tarth, la fel cum a făcut-o în sezonul şase.

    Sandor Clagaine fie se îndreaptă spre nord fie iarna a venit în sud, aceelaşi lucru poate fi spus şi pentru Varyis care apare într-o fotografie îmbrăcat într-o haină cu blană.

    În noile imagini îl vedem şi pe Jon Snow, probabil în catacombele din Winterfeld, dar şi pe Davos, care ar putea fi noua mână dreaptă a lui Snow. 

    Sezonul 7 din serialul „Urzeala Tronurilor” va avea premiera pe data de 16 iulie, a anunţat, HBO. Sezonul este unul inedit, întrucât scenariştii serialului şi-au imaginat fără autorul cărţilor la baza cărora stă serialul, viitorul personajelor şi al Westerosului. 

  • Acest TRIB trăieşte izolat de peste 60.000 de ani. Ce s-a întâmplat când o echipă de cercetători i-a descoperit este incredibil

    Un trib ar putea fi singura populaţie izolată a civilizaţiei moderne. Noi imagini au fost înregistrate cu tribul care nu permite străinilor pătrunderea pe insulă.

    Membrii acestui trib sunt descendenţii direcţi ai primilor oameni care au apărut în Africa, aceştia trăiesc pe insulă de peste 60.000 de ani.

    Vezi aici cum acest TRIB trăieşte izolat de peste 60.000 de ani. Ce s-a întâmplat când o echipă de cercetători i-a descoperit este incredibil