BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Guvernul pregăteşte schimbări: Fondurile de pensii private Pilon II vor putea investi până la 10% din active în fonduri mutuale, faţă de maximum 5% în prezent

    Administratorii de fonduri de pensii private obligatorii Pilon II şi de pensii facultative Pilon III vor putea investi până la 10% din active în fonduri mutuale, faţă de 5% în prezent, potrivit unui proiect de ordonanţa de urgenţă al Guvernului, care prevede de asemenea şi luarea în considerare a unor fonduri d tip life-cycle – croite în funcţie de vârsta participantului. Potrivit datelor ASF, la finalul lunii ianuarie, investiţiile fondurilor P2 în fonduri deschise de investiţii erau de 4,58 mld. lei, adică 3% din portofoliu.

    O altă prevedere luată în calcul de Guvern este cea cu privire la aderarea prin semnătură electronică. “O persoană devine participant la un fond de pensii prin semnarea, inclusiv prin mijloace de comunicare la distanţă, unui act de aderare individual, din proprie iniţiativă sau în urma repartizării sale de către instituţia de evidenţă.

    Cum motivează Guvernul:

    Pe data de 25 ianuarie 2022, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a deschis discuţiile de aderare cu şase state candidate, printre care se numără şi România. Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic al politicii externe române, inclus în actualul program de guvernare, astfel că toate instituţiile implicate trebuie să ia măsuri şi să comunice periodic stadiul de îndeplinire a criteriilor de aderare la OCDE.

    Solicitările formulate de către OCDE în cadrul Raportului de evaluare privind necesităţile de îmbunătăţire, respectiv:

    necesitatea de a lua în considerare un benchmark extern la care să fie raportate ratele de rentabilitate ale fondurilor de pensii private în vederea reducerii comportamentului asemănător de investire a activelor de către administratori;

    luarea în considerare a unor reguli de investire a activelor mai puţin restrictive pentru fondurile de pensii facultative având în vedere faptul că sunt fonduri de pensii cu aderare voluntară şi eliminarea limitei comune de investiţii pentru obligaţiunile corporative şi acţiuni, aşa cum se face în cazul fondurilor de pensii ocupaţionale;

    luarea în considerare a posibilităţii ca fondurile de pensii private să investească în acţiuni şi obligaţiuni corporative tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din statele OCDE şi să se stabilească aceleaşi limite de investiţii pentru obligaţiunile guvernamentale şi municipale emise de ţările UE şi SEE;

    oferirea posibilităţii participanţilor de a alege fondul de pensii în funcţie de profilul de risc şi luarea în considerare a implementării unor strategii de investiţii life-cycle;

    sporirea transparenţei în ceea ce priveşte calculul provizioanelor tehnice efectuat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi să se asigure că discrepanţele dintre calculele efectuate de societăţile de pensii sau de către administratorii fondurilor de pensii sunt explicate în mod corespunzător, conform raportului Accession Review of Romania: private pensions;

    “Se impune adoptarea unor măsuri legislative, în regim de urgenţă, pentru a completa legislaţia primară aplicabilă sistemului de pensii private din România în sensul asigurării conformităţii cu recomandările OCDE, pentru fondurile de pensii facultative şi fondurile de pensii ocupaţionale”.

     

    ​

  • Businessul românesc, implicat în afacerea Panama. Reprezentanţii Camerei de Comerţ a României, la intalnire cu lideri ai guvernului din Panama, cel mai fierbinte punct geostrategic în aceste zile

    Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), susţine că încheierea acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi blocul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), anunţat la finalul anului 2024 de către Comisia Europeană, uneşte pieţe cu peste 700 de milioane de consumatori, promiţând creştere economică şi noi locuri de muncă.

    „Încheierea acordului comercial UE-Mercosur marchează o etapă istorică în consolidarea legăturilor dintre aceste două regiuni, reprezentante ale unor pieţe care însumează peste 700 de milioane de consumatori şi care poate genera creştere economică şi un număr însemnat de noi locuri de muncă”, a spus preşedintele CCIR.  

    Afirmaţia a fost făcută în cadrul unei întâlniri oficiale între preşedintele CCIR şi secretarul general al organizaţiei, Ovidiu Silaghi cu reprezentanţi ai guvernului Republicii Panama, eveniment organizat la sediul Ministerului de Externe panamez.

    Conducerea CCIR a fost însoţită de ambasadorul României în Republica Columbia, Manuel Pleşa.

    Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi blocul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay), anunţat la finalul anului 2024 de către Comisia Europeană, îi îngrijorează pe fermierii europeni, inclusiv pe cei din România, care spun că pentru agricultură şi industria alimentară concurenţa va fi neloială, pentru că acolo se produce mai ieftin.  

    „Cunoaştem faptul că există controverse legate de impactul acordului asupra industriei alimentare, mai mulţi agricultori din state UE fiind îngrijoraţi de o eventuală concurenţă neloială. Tocmai de aceea, ca principală organizaţie de promovare a intereselor oamenilor de afaceri din România, CCIR îşi propune ca prin astfel de discuţii să clarifice cât mai mult posibil orice fel de problemă care ar putea apărea în relaţiile economice dintre mediile de business implicate”, a spus Mihai Daraban.

    Discuţiile dintre oficialii români şi cei ai guvernului panamez, la care au participat reprezentanţii a 17 companii care fac parte din delegaţia misiunii economice în Panama, s-au concentrat şi pe aspecte privind cooperarea bilaterală în diferite domenii cu potenţial economic semnificativ.

    În acest sens, s-au purtat discuţii punctuale cu reprezentanţii ministerului afacerilor externe, cu cei ai ministerului industriei şi comerţului panamez, ai secretariatului naţional pentru energie, precum şi cu cei ai ministerului turismului din Panama.

    Urmare acestor discuţii, industria energiei regenerabile, în principal energia eoliană în sistem offshore, a fost identificată ca principal domeniu în care comunităţile de afaceri din cele două state pot coopera, avându-se în vedere experienţa la nivel european a antreprenorilor români.

    „Există un interes comun al celor două state de a coopera în domeniul energiei eoliene în sistem offshore, această industrie reprezentând o componentă majoră în strategia de dezvoltare a Administraţiei Maritime a Republicii Panama, cu accent pe realizarea unor instalaţii adecvate profilului geografic al acestei ţări”, a mai spus preşedintele CCIR.

    În replică, Volney Guinard Estripeaut, secretarul general al Administraţiei Maritime a Republicii Panama a apreciat că Planul Naţional de Energie al Republici Panama 2015-2050 stabileşte ca, până în 2030, aproximativ 15% din energie să provină din surse regenerabile, iar până în 2050 acest procent să urce până la 50%.

    Chiar dacă Panama are o piaţa de numai patru milioane de consumatori, această ţară reprezintă un hub comercial în regiunea Americii Centrale şi de Sud, care însumează nu mai puţin de 500 de milioane de consumatori.

    „Strategia CCIR pune un puternic accent pe internaţionalizarea business-ului românesc, în state cu economii puternice sau care beneficiază de o poziţie geopolitică avantajoasă”, a concluzionat preşedintele CCIR.


     

     

  • Untul va fi şi mai scump de Paşte

    În Polonia, în ciuda intervenţiei guvernului, preţul untului continuă să crească, notează Rzeczpospolita.

    În ianuarie, preţul acestuia a fost cu aproape 30% mai mare în termeni anuali.

    Preţul produsului a crescut semnificativ de luni întregi, în pofida intervenţiei guvernului pe piaţă în decembrie.

    Preţurile cresc în toată Europa.

     

  • Businessul german face presiuni pentru realizarea unei coaliții rapide de guvernare, pentru a stabiliza economia Germaniei, aflată în al treilea an de recesiune

    Liderii de afaceri din Germania au cerut luni formarea rapidă a unei noi coaliţii de guvernare pentru a revitaliza cea mai mare economie europeană, afectată de criză. Apelul vine după victoria conservatorilor în alegeri, relatează AFP.

    Germania, motorul economic al zonei euro, se confruntă cu o criză profundă, marcată de încetinirea producţiei şi de o serie de probleme structurale majore. În plus, ameninţarea tarifelor vamale impuse de Donald Trump sporeşte îngrijorările.

    După perioada de instabilitate politică sub ultimul guvern, există speranţe că Friedrich Merz, liderul conservatorilor, va putea forma rapid o coaliţie stabilă, capabilă să implementeze reformele necesare.

    „Economia germană are nevoie urgentă de un guvern funcţional”, a declarat Peter Leibinger, preşedintele federaţiei industriale BDI. „Cu cât persistă incertitudinea, cu atât companiile şi consumatorii ezită să investească.”

    El a subliniat că Germania are nevoie de un „nou început”, cu reforme economice de amploare.

    Blocajul politic a fost agravat de prăbuşirea coaliţiei tripartite conduse de Olaf Scholz în noiembrie, ceea ce a condus la alegerile anticipate. Chiar şi înainte de acest colaps, conflictele interne din guvern au împiedicat reformele esenţiale pentru relansarea economiei, aflată în recesiune de doi ani.

    Merz a promis măsuri pentru stimularea creşterii economice, inclusiv reducerea impozitelor pentru companii şi eliminarea birocraţiei excesive. Pieţele au reacţionat pozitiv la victoria sa, indicele bursier de la Frankfurt crescând cu 0,8% la deschidere.

    El a semnalat, de asemenea, că va prioritiza economia în detrimentul politicilor climatice, criticând impactul acestora asupra costurilor suportate de gospodării.

    Totuşi, pentru a-şi pune în aplicare planurile, Merz trebuie mai întâi să formeze o coaliţie – un proces care ar putea dura săptămâni sau chiar luni, blocând temporar procesul decizional.

    Excluzând orice colaborare cu partidul de extremă-dreapta AfD, care a obţinut locul al doilea, alianţa CDU/CSU a lui Merz trebuie să caute sprijinul fostului adversar, SPD, partidul lui Scholz, care s-a clasat pe locul al treilea cu doar 16% din voturi.

    După o campanie electorală tensionată, marcată de dezbateri aprinse pe teme precum imigraţia şi securitatea, negocierile pentru formarea guvernului se anunţă dificile.

    Criticii avertizează că nu este timp de pierdut, subliniind problemele urgente ale ţării: infrastructura învechită, deficitul de forţă de muncă calificată, birocraţia excesivă, impozitele ridicate şi costurile mari ale energiei, care afectează competitivitatea industriei.

    La nivel global, economia germană este afectată şi de factori externi. Pe lângă ameninţarea noilor tarife impuse de SUA, care ar putea reduce creşterea economică cu un procent, cererea de exporturi a scăzut şi pe piaţa-cheie din China.

    În ultimele luni, mai multe mari companii germane au anunţat concedieri masive în sectoare esenţiale, de la industria auto la producţia de oţel.

    „Nu ne putem permite un vid guvernamental”, a avertizat Joerg Dittrich, preşedintele federaţiei meseriilor calificate ZDH, care reprezintă un milion de întreprinderi.

    „Într-un context geopolitic instabil şi cu probleme structurale serioase, Germania trebuie să acţioneze imediat.”

  • Poziţia lui Elon Musk în guvernul SUA, clarificată oficial

    Clarificarea vine după ce preşedintele Donald Trump anunţase în noiembrie că „marele Elon Musk va conduce Departamentul Eficienţei Guvernamentale (DOGE)”, o nouă structură creată cu scopul de a reduce drastic cheltuielile guvernamentale, inclusiv prin mii de concedieri, transmite AFP.

    Joshua Fisher, directorul Biroului de Administraţie, a explicat într-un document depus luni la tribunal că Musk este doar „un angajat al Casei Albe… în calitate de Angajat Special Guvernamental non-carieră” şi „Consilier Senior al Preşedintelui”.

    Fisher subliniază că „la fel ca alţi consilieri superiori ai Casei Albe, domnul Musk nu are nicio autoritate reală sau formală de a lua decizii guvernamentale. Domnul Musk poate doar să consilieze Preşedintele şi să comunice directivele Preşedintelui”.

    Documentul clarifică şi că Musk nu este angajat al Serviciului DOGE sau al Organizaţiei Temporare a Serviciului DOGE, acestea fiind entităţi separate de Biroul Casei Albe.

    Aceste precizări apar în contextul unui proces intentat împotriva lui Musk de 14 state americane, inclusiv New Mexico.

    Într-un interviu comun cu Musk, care urmează să fie difuzat marţi pe Fox News, Trump a răspuns criticilor care susţin că fondatorul Tesla ar conduce de fapt Casa Albă: „Cred că nimeni din istorie nu a primit mai multă publicitate negativă decât mine… Dar ştii ce am învăţat, Elon? Că oamenii sunt inteligenţi, ei înţeleg”, la care Musk a adăugat: „Da, chiar înţeleg.”

  • Ce bine ar fi să mai avem încă un deceniu de linişte şi creştere economică fără crize

    Marţi, 11 februarie 2025, ora 19.20, când scriu acest articol, Klaus Iohannis mai are 17 ore şi va pleca de la Cotroceni din funcţia de preşedinte al României. În următoarele trei luni, până la alegerea oficială a unui nou preşedinte, Ilie Bolojan va conduce România din punct de vedere politic. Să sperăm că guvernul actual va rezista până la alegerile prezidenţiale pentru a se mai diminua din criza politică în care am intrat din noiembrie încoace. Nu suntem în cea mai bună situaţie din punct de vedere politic, social, din punct de vedere bugetar, iar asta se vede în economie, începe să se simtă în business. Încă nu suntem în recesiune economică sau într-o criză economică, dar suntem la limită. Creşterea economică s-a redus semnificativ, iar companiile private au devenit extrem de prudente mai ales în a face noi investiţii, noi angajări sau a creşte salariile. Până în luna mai, după alegerile prezidenţiale, nu vom avea creşteri de taxe şi impozite (şi aici mă refer la creşterea TVA, creşterea impozitului pe venit, creşterea impozitului pe dividende) sau introducerea unor noi taxe şi impozite. După luna mai vom vedea cine va veni la Palatul Cotroceni, vom vedea cum stă guvernul din punct de vedere bugetar sau vom vedea dacă vom avea guvern, pentru că este puţin probabil ca actuala coaliţie să reziste dacă vine un preşedinte suveranist. Dar, indiferent cine va fi la Cotroceni sau la Palatul Victoria, trebuie să facă rost de bani pentru a plăti pensiile şi salariile, pentru a plăti datoriile făcute anterior, pentru a plăti lucrările de investiţii, pentru a plăti cheltuielile bugetare. Ca să nu mai vorbim că trebuie acoperit prin noi împrumuturi deficitul bugetar şi datoriile care ajung la scadenţă şi nu pot fi plătite şi de aceea trebuie reeşalonate. Suma totală pe tot anul este de 213 miliarde de lei, ceea ce nu este puţin, ci chiar mult. Tot anul România va trăi sub ameninţarea scăderii ratingului de ţară, iar dacă lucrurile scapă de sub control din punct de vedere politic, bugetar şi economic vom fi aruncaţi în categoria “Junk”. Aşa, la prima vedere, companiile private ar avea bani să reziste şi să treacă printr-o criză politică, socială şi economică. La fel, ar avea bani şi oamenii să treacă prin această situaţie, fără pierderi mari. Salariul mediu a depăşit 1.000 de euro, depozitele bancare în lei şi valută sunt la un maxim istoric (380 de miliarde de lei, adică 76 de miliarde de euro), din ce în ce mai mulţi români îşi investesc banii în titluri de stat Fidelis şi Tezaur (peste 45 de miliarde de lei), investiţiile în fonduri mutuale sunt din nou la maxim, avem cel mai mare număr de investitori români persoane fizice pe Bursă, asta ca să nu mai vorbim de banii investiţi în afară, în acţiuni străine sau în criptomonede. Bineînţeles că aceşti bani nu sunt distribuiţi uniform – unii au mai mult, alţii mai puţin. Companiile, atât cele străine care operează în România, cât şi cele româneşti, par să aibă o poziţie financiară solidă, oricum mai solidă faţă de situaţia din 2008/2009. Băncile au de departe cea mai solidă poziţie din istoria lor, cu o lichiditate, solvabilitate şi profitabilitate la maximum şi cu un nivel al creditelor neperformante extrem de redus. Persoanele fizice au bani să-şi plătească ratele la bancă, chiar dacă dobânzile sunt mai mari faţă de momentul în care au luat creditele. Dacă din punct de vedere politic şi social multă lume este destul de nervoasă, din punct de vedere economic lucrurile arată mai bine şi de aceea pe lista de proteste situaţia nivelului de trai nu este în prim-plan. Nu ştiu ce a rezolvat demisia lui Iohannis din punct de vedere al liniştirii populaţiei, pentru că oricum curentul suveranist, naţionalist, populist câştigă teren şi nu ştim ce ne va aduce. Dacă din punct de vedere financiar am putea gestiona prezentul o perioadă scurtă de timp, pe termen lung avem semne de întrebare. Economia încă nu este suficient de consolidată, businessul românesc nu este suficient de puternic ca să ia locul capitalului străin dacă acesta pleacă sau nu mai vine în România, costul finanţării va fi scump şi nu ştiu dacă va scădea prea mult, iar închiderea porţilor externe în cazul unei retorici populiste din ce în ce mai accentuată nu ştiu dacă ne va ajuta. Am fi avut nevoie de încă un deceniu de o creştere economică în linişte de peste 3-5% pe an (oricum, ce este sub 5% creştere economică o putem considera scădere economică), am fi avut nevoie de încă zece ani de consolidare şi creştere a capitalului românesc, am fi avut nevoie de încă o creştere a salariilor şi a nivelului de trai care să ne apropie mai mult de Europa, astfel încât să devenim o alternativă serioasă de reîntoarcere în ţară a românilor care lucrează prin Occident. Pe datele din 2023, care probabil vor fi confirmate şi pe datele statistice din 2024, România a ajuns şi chiar a întrecut Polonia la PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare. În acest moment suntem la 78% din media UE faţă de 77% cât au Polonia şi Ungaria. Dacă nu am avea criză politică şi economică am mai putea recupera câteva procente faţă de Europa. Cred că mai avem o fereastră de zece ani în care mai putem creşte economic din punct de vedere cantitativ înainte să începem lupta să creştem economic din punct de vedere calitativ, acolo unde foarte multe ţări se opresc. Nu ştiu ce ne vor rezerva următoarele luni din punct de vedere politic, social, economic, dar am avea nevoie de zece ani fără crize. Înainte să ieşim la pensie. Pe urmă, putem să schimbăm baricada.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Guvernul Croaţiei, de unde a pornit valul de boicoturi împotriva magazinelor, pune biciul pe retaileri, acuzaţi nu doar de scumpiri exagerate, dar şi de shrinkflation

    Guvernul croat a adoptat la fina­lul săptămânii trecute un proiect de lege privind măsuri extraordinare legate de preţuri ce pot fi luate cu scopul de a proteja nivelul de trai al cetăţenilor şi a răspunde rapid la per­turbările pieţei, potrivit Portfolio.

    Ministrul croat al economiei Ante Susnjar a declarat că legea an­te­rioară a fost adoptată în 1997, aşa să trebuie adaptată la provocările pie­ţei de astăzi. „Această lege permi­te guvernu­lui să adopte măsuri spe­ciale în situ­aţii excepţionale când acest lucru este necesar pentru prote­jarea cetă­ţe­nilor şi stabilizarea pie­ţei“, a subliniat ministrul.

    Măsurile cheie din proiect includ o mai mare transparenţă a preţurilor. Comercianţii trebuie să publice şi să actualizeze în mod regulat preţurile tuturor produselor pe care le vând pe site-urile lor web. De asemenea, tre­buie să ofere acces la diferite pro­grame automate pentru comparaţii de preţuri în timp real.

    Noua lege permite de asemenea urmărirea modificărilor de preţ. Ministrul croat a mai precizat că proiectul de bază oferă o bază legală pen­tru introducerea uneia sau mai multor măsuri directe de reglemen­tare a preţurilor. Acestea şi domeniul lor de aplicare vor fi stabilite de uvern. Proiectul, ca şi legea aflată în vigoare în prezent, poate impune şi plafoane de preţ pentru anumite produse şi servicii.

    El a subliniat că noua lege regle­mentează în mod clar şi pedepsele pentru cei care nu respectă regle­men­tările. Pentru încălcarea acesto­ra, persoanele juridice pot primi a­menzi cuprinse între 3.000 şi 30.000 de euro. Pe lângă amenzi, legea prevede şi confiscarea veniturilor rezultate în urma încălcării legii.

    Între timp, acţiunile de boicotare a magazinelor au continuat pentru a patra vineri consecutivă. Cetăţenii au fost rugaţi să nu cumpere nimic din magazine, dar nici din cafenele, res­taurante şi benzinării. Boicotul a fost extins la brutării, organizatorii susţi­nând că pe lângă scumpirile exagera­te, greutatea şi calitatea produselor au avut de asemenea de suferit, o practică denumită shrinkflation, notează Croatia Week.

    Deşi mai puţini oameni se alătură apelului în fiecare săptămână, iar entuziasmul a scăzut dramatic, cifra de afaceri din retail a scăzut cu 101 milioane de euro în ultimele trei săptămâni faţă de perioada de trei săptămâni de dinaintea boicotului, revelă datele fiscului croat ciate de Portfolio.

    Între timp, un nou boicot al magazinelor a fost organizat şi în Bosnia şi Herţegovina la finalul săptămânii trecute, scrie sarajevotimes.com. În condiţiile în care boicotul s-a desfăşurat în ziua Sfântului Valentin, acesta a avut mesajul „Cu dragoste pentru preţurile bune!“.

    De asemenea, în Bulgaria ONG-urile au lansat joia trecută un boicot împotriva retailerilor şi magazinelor alimentare ca reacţie la scumpirea dramatică a alimentelor, potrivit Seenews.

    Organizatorii au cerut guvernului bulgar să plafoneze preţurile a 70 de produse alimentare de bază, măsură introdusă deja în Croaţia.

     

     

  • Guvernul aprobă joi trei proiecte de investiţii, de 90 mil.lei, inclusiv metroul către aeroportul Otopeni

    Guvernul aprobă joi trei proiecte de investiţii care vizează tranziţia verde, cu o valoare totală de 90 de milioane de lei, din care cea mai mare parte vor fi alocaţi pentru metroul către aeroportul Otopeni.

    Anunţul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu înainte de şedinţa de Guvern.

    „Aprobăm azi trei proiecte de investiţii ce vizează tranziţia verde, în valoare de aproape 90 de milioane de lei. Sunt bani obţinuţi din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României”, a dezvăluit Ciolacu.

    Şeful Guvernului a mai spus că „trei sferturi din bani vor finanţa lucrările la metroul spre aeroportul Otopeni”.

     De asemenea, MArcel Ciolacu a anunţat că va fi lansat şi un proiect major de digitalizare, de 180 milioane de euro, prin care se mută 30 de sisteme IT ale statului în cloud-ul guvernamental. Printre acestea sunt platforme precum Ghişeul.ro, prin care plătim taxe şi impozite online, cu cardul sau Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).

  • Dan:În loc să sprijine dezvoltarea reală a oraşului, Guvernul preferă să finanţeze proiecte politice

    El a mai scris că Primăria Municipiului Bucureşti are toate avizele şi că este gata de începerea lucrărilor, „dar Guvernul a redirecţionat bugetul către primarii <de partid>, lăsând Bucureştiul fără susţinere pentru dezvoltare”.

    Potrivit Primarului General al Capitalei, „investiţia necesară pentru acest proiect, care include o arenă sportivă, un patinoar artificial, un centru sportiv multifuncţional, spaţii pentru recuperare, bazin de înot şi multe altele, depăşeşte 100 de milioane de lei”.

    „În loc să sprijine dezvoltarea reală a oraşului, Guvernul preferă să finanţeze proiecte politice şi să ignore nevoile reale”, a mai scris, pe reţeaua de socializare menţionată anterior, Nicuşor Dan.

  • Ciolacu: Guvernul adoptă azi proiectul de buget pe 2025

    Guvernul adoptă azi proiectul de buget pe 2025, unul fără modificări de taxe şi impozite, declară, sâmbătă, premierul Marcel Ciolacu. El adaugă că este un buget de dezvoltare, în care investiţiile ajung la 150 de miliarde de lei, cu 30 de miliarde în plus faţă de anul trecut.

    „20% din cheltuielile totale în 2025 merg către investiţii şi asta se va vedea în creşterea PIB la 1913 de miliarde lei. Iar la mijlocul anului viitor vom ajunge la un PIB de 2000 de miliarde lei. Adică 400 de miliarde de euro, dublu faţă de anul 2018, semn clar că România intră într-o altă ligă economică”, spune premierul.

    El adaugă că, în paralel, se vor reduce costurile de funcţionare a statului cu 0,5 puncte procentuale şi vor fi ajustate şi cheltuielile de personal, şi cele de bunuri şi servicii.

    „Protejăm puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. Am crescut din 1 ianuarie salariul minim la 4050 lei. În 2025, câştigul salarial net va creşte cu 6,1%, peste nivelul inflaţiei de 4,4%. Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici. Îmi asum decizia”, declară Ciolacu.

    El mai spune că va continua sprijinul pentru economie şi IMM-uri cu toate schemele de ajutor de stat din Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană.

    „Sunt zeci de miliarde de lei ţintite spre creşterea producţiei industriale locale. Mi-aş dori să promovăm firme şi produse româneşti oriunde, chiar şi pe TikTok!”, transmite premierul.

    În ceea ce priveşte investiţiile locale, prim-ministrul spune că va aloca 11 miliarde programelor Anghel Saligny şi PNDL, 8,2 miliarde proiectelor PNRR şi 3,3 miliarde celor din fonduri europene. În plus, va creşte considerabil în acest an descentralizarea finanţărilor publice către autorităţile locale, adaugă el.

    „Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maxim a fondurilor europene disponibile. Este o alocare istorică de 4,6% din PIB, adică peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre folosind banii europeni şi voi pune o presiune uriaşă pe toată lumea să luăm aceşti bani”, spune Ciolacu.

    Premierul spune că a cerut ca suma alocată investiţiilor să fie mai mare decât deficitul, deoarece „aşa este corect pentru români”, iar acest lucru ar duce la autostrăzi finalizate, la construirea de noi spitale şi la un sistem de educaţie mai performant.