*pentru traducere în limba română, selectaţi RO din meniul video-ului.
*pentru traducere în limba română, selectaţi RO din meniul video-ului.
Ren Zhengfei s-a născut pe 25 octombrie 1944 în provincia Guizhou din China. În 1960 el s-a înscris la Universitatea Chongqing, apoi s-a alăturat institutului de cercetare al armatei, unde a lucrat ca inginer în unitatea de cercetare tehnologică.
În acest timp, el a fost responsabil de o serie de dezvoltări tehnologice, motiv pentru care a fost delegat de institut să participe la Conferinţa Ştiinţifică Naţională din 1978. Patru ani mai târziu, Ren s-a retras din armată ca urmare a unei disponibilizări masive de personal, care a afectat circa 500.000 de angajaţi.
În 1983, antreprenorul s-a mutat în Shenzhen şi s-a implicat în afacerile cu electronice. În 1987, a fondat compania Huawei Technologies, cu o investiţie de 21.000 de yuani (circa 5.000 de dolari la valoarea de atunci a banilor). Iniţial, compania vindea piese de schimb pentru telefoane, importate din Hong Kong.
Richard McGregor, autorul lucrării „The Party: The Secret World of China’s Communist Rulers” („Partidul: lumea secretă a conducătorilor comunişti ai Chinei”) a susţinut în paginile acesteia ideea conform căreia compania a primit sprijin din partea statului în momentele cruciale ale dezvoltării sale.
Legăturile lui Ren cu armata chineză şi Partidul Comunist au fost citate de guvernul indian ca motiv de a nu permite companiei să câştige anumite contracte în India, îngrijorări care au fost împărtăşite şi de alte state. De pildă, în Statele Unite au condus la prăbuşirea eforturilor Huawei de a cumpăra 3Com şi au forţat SoftBank să încheie majoritatea legăturilor cu Huawei pentru a obţine autorizaţia de securitate naţională a SUA pentru a prelua compania de telecomunicaţii Sprint Nextel, în timp ce în Regatul Unit, Comitetul de Informaţii şi Securitate a recomandat eliminarea echipamentului Huawei din cauza temerilor legate de spionaj.
În prezent, Ren deţine 1,42% din acţiunile Huawei şi este vicepreşedinte al Consiliului Director, însă nu mai ocupă poziţia de CEO (compania având trei CEO care ocupă prin rotaţie această funcţie). Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, averea antreprenorului se ridică la
1,5 miliarde de dolari.
În urmă cu 14 ani, publicaţia Time l-a inclus pe Ren Zhengfei în topul 100 cele mai influente persoane ale anului. El a fost căsătorit cu Meng Jun, cu care are doi copii: o fiică, Meng Wanzhou, şi un fiu, Meng Ping. După divorţ, antreprenorul s-a recăsătorit de două ori: cu Yao Ling, căsnicie din care a rezultat o fiică, Annabel Yao, apoi cu actuala lui soţie, Su Wei, care i-a fost secretară. Fiica cea mare a lui Ren, Meng Wanzhou, a fost numită vicepreşedinte şi director financiar al Huawei; pe 1 decembrie 2018, în timp ce ocupa această funcţie, a fost arestată în Canada, ca urmare a bănuielilor că societatea a încălcat sancţiunile SUA împotriva Iranului.
Compania chineză Huawei se aşteaptă să ajungă în acest an cel mai mare jucător de pe piaţa globală de smartphone-uri chiar dacă firma nu are acces pe piaţa americană şi se află sub o monitorizare din ce în ce mai intensă, scrie Reuters. „Pun presiune pe noi“, a declarat Robert Yu, directorul diviziei consumer din cadrul Huawei. Compania chineză a înregistrat în 2018 o creştere de 50% a vânzărilor de pe segmentul consumer, la 52 miliarde de dolari. Huawei este şi numărul doi pe piaţa de smartphone-uri din România.
Sanders a făcut anunţul într-un interviu acordat postului de radio Vermont Public Radio marţi dimineaţă.
Sanders intră în competiţia din 2020 ca unul dintre principalii lideri – o schimbare remarcabilă pentru socialistul democrat care, acum trei ani, a fost privit ca un candidat de protest de la marginea politicii.
Astăzi, Sanders este unul dintre cei mai populari politicieni în rândul alegătorilor democraţi şi agenda sa politică – o suită de propuneri progresiste de extindere a sistemului de asistenţă medicală, extinderea reţelei de protecţie socială şi acces gratuit la învăţământul superior – a fost îmbrăţişată de multe dintre figurile de conducere ale Partidului Democrat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Soluţia găsită, scrie Dezeen, a fost o gamă de lumânări parfumate, Architect Candle Collection, pentru care cei doi au ales trei dintre arhitecţii lor preferaţi: Frank Lloyd Wright, Carlo Scarpa şi John Entenza.
Lumânările grupate în seturi de trei dimensiuni au un parfum diferit în funcţie de arhitect, ales de creatorii lor astfel încât să evoce atmosfera unui proiect sau un loc care are legătură cu acesta.
Katrougalos a fost anterior ministru adjunct, ocupându-se de afacerile europene.
În octombrie, ministrul grec de Externe, Nikos Kotzias, şi-a prezentat demisia din funcţie, după ce mai multe publicaţii au relatat că există o dispută între acesta şi ministrul grec al Apărării Panos Kammenos. Kotzias a fost principalul negociator în discuţiile între Grecia şi Macedonia, care au dus la semnarea unui acord în luna iunie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Schimbarea vine într-un moment semnificativ pentru grupul polonez care, începând de anul acesta se repoziţionează prin extinderea ofertei de produse şi servicii a grupului şi dezvoltarea de noi tehnologii, nemaifiind doar un broker european de instrumente derivate, ci o companie completă de investiţii.
În noua sa funcţie, Irina Cristescu îl înlocuieşte pe Bogdan Albu, care a ocupat funcţia de director general al companiei timp de cinci mandate consecutive, între 2014 şi 2018. Începând cu anul 2013, Albu a restructurat organizaţia la nivel local în vederea listării grupului la bursa din Varşovia şi a repoziţionat brandul XTB, ceea ce a condus la o îmbunătăţire considerabilă a veniturilor pentru acţionarii companiei. Pe parcursul mandatelor sale, numărul de clienţi de retail al XTB a crescut cu 400% şi sucursala din România a înregistrat cel mai bun ROI la nivelul grupului. Echipa coordonată de Bogdan Albu a adus România în topul ţărilor cu cea mai rapidă creştere a portofoliului de clienţi din întregul grup XTB. În aceeaşi perioadă, XTB a devenit un susţinător important al iniţiativelor şi acţiunilor Autorităţii de Supraveghere Financiară din România în procesul de consolidare a pieţei locale prin descurajarea practicilor neloiale de piaţă.
Primul obiectiv al Irinei Cristescu va fi extinderea echipei XTB România, proces determinat de creşterea portofoliului de produse şi accesarea unui nou segment de piaţă. În a doua jumătate a anului 2018, XTB a pus la dispoziţia clienţilor săi peste 2.000 de noi instrumente financiare, în special ETF-uri, acţiuni clasice internaţionale de la companii precum Apple, Facebook, Google sau Tesla, dar şi CFD-uri bazate pe monede virtuale precum Bitcoin, Ethereum sau Ripple. Recrutarea a început deja, compania fiind în prezent în proces de lărgire a diviziei de brokeraj.
O altă prioritate pentru anul 2019, este adaptarea la modificările peisajului juridic care reglementează industria, marcat în 2018 de intrarea în vigoare a directivei MIFID2, precum şi de noile condiţii impuse de ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe). Se aşteaptă ca aceste schimbări legislative să îmbunătăţească semnificativ practicile de piaţă, contribuind la crearea premiselor pentru consolidarea unei pieţe mai mature.
Irina Cristescu şi-a început cariera în XTB punând bazele înfiinţării sucursalei şi implementând primele procese în România în anul 2008, de pe poziţia de customer care & compliance manager, pe care a ocupat-o între 2008 şi 2013. Din 2014 până în 2018 a deţinut funcţia de director general adjunct. Noul director general XTB România deţine un master în psihologie de la Universitatea Titu Maiorescu şi a absolvit cursurile Facultăţii de Psihologie si Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti şi ale Facultăţii de Management Financiar din cadrul Universităţii Financiar Bancare din Bucureşti.
Câteva companii organizatoare de croaziere pe mare au introdus un aşa-numit „meniu de perne” din care clienţii le pot alege pe cele care li se par mai confortabile pentru dormit. Meniul de perne este disponibil fie numai pentru clienţii de lux, fie pentru toţi, în funcţie de companie.
Altele oferă tratamente la spa menite să asigure un somn cât mai liniştit. Prin aeroporturi au început să apară din ce în ce mai multe mici cabine care se pot închiria cu ora, unde cei care au de aşteptat mai mult după un avion pot dormi dacă simt nevoia. Spre exemplu, la Dulles International Airport din Washington, Statele Unite, se află un microhotel de 16 camere cu înălţimea de 2,4 metri şi suprafeţe de la 9 la 13 metri pătraţi, denumit Sleepbox.
Camerele sunt izolate fonic şi prevăzute cu pat şi măsuţă rabatabilă în caz că persoana care le închiriază are şi ceva de lucru. Următorul Sleepbox se va inaugura pe Logan International Airport din Boston. Un concurent, Minute Suites, şi-a intensificat ritmul deschiderilor de microhoteluri, având planificate şase pentru acest an.
O companie hotelieră, Six Senses, a pregătit pentru anul acesta un program care să-i ajute pe clienţii săi să-şi revină mai uşor după schimbarea de fus orar, program creat în parteneriat cu un profesor de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, expert în ritmuri circadiene. Pentru a beneficia de el, clienţii trebuie să se înscrie din timp şi primesc sfaturi despre cum să combată problemele cauzate de diferenţa de fus orar în funcţie de locul unde se află.