Potrivit anunţului de participare, publicat în octombrie 2012, valoarea proiectului a fost estimată la 6,66 milioane de lei, TVA inclusă. Câştigătorul licitaţiei va planifica, analiza şi dezvolta soluţia tehnică a portalului, va livra componentele hardware necesare sistemului şi va realiza testarea funcţională şi integrată a acestuia, se arată într-un comunicat al ministerului. “Proiectul îşi propune să ofere întreprinderilor mici şi mijlocii din România o infrastructură (…) prin care acestea să coopereze. De asemenea, va contribui la diminuarea cheltuielilor generate de activităţile de colaborare cu alte IMM-uri. Platforma va oferi şi posibilitatea de a efectua formalităţi administrative şi de a interacţiona cu administraţia publică”, se mai spune în comunicat. Potrivit ministerului, cu ajutorul portalului, cetăţenii şi agenţii economici vor putea obţine informaţiile necesare fără a se mai deplasa la sediul instituţiilor publice şi fără a mai consuma din timpul alocat altor activităţi. Totodată, pentru utilizatorii sistemului se vor pune la dispoziţie un număr de 30 de aplicaţii prin care utilizatorii sistemului pot interacţiona cu instituţiile publice. Finanţat din fonduri europene, portalul IMM-urilor va deveni operaţional în septembrie.
Tag: format
-
Filmele 3D care vin in 2010 in Romania
E de-ajuns sa vezi incasarile peliculelor 3D pentru a intelege
de ce producatorii si distribuitorii sunt gata de orice pentru ca
filmele sa le fie innobilate cu aceasta eticheta aducatoare de
atentie si de profit. Din nefericire pentru spectator, uneori 3D
este aproape o pacaleala: tratamentul tridimensional se aplica dupa
terminarea filmarilor, printr-un procedeu care confera o falsa
aparenta de profunzime imaginilor filmate dupa metoda clasica.
Un exemplu de astfel de film, a carui premiera romaneasca este
programata pentru 16 aprilie, este “Infruntarea titanilor”, cu Sam
Worthington in rolul semizeului Perseu, implicat intr-o confruntare
la nivel inalt (mitologic) intre Zeus si Hades. Multitudinea de
monstri, caii inaripati si frizura colcaitoare a Meduzei nu li s-au
parut suficiente producatorilor, asa ca decizia celor de la Warner
de a tridimensionaliza aventurile lui Perseu a fost luata foarte
repede – un compromis de care va suferi si asteptatul “Harry Potter
si Talismanele Mortii: Partea I”, cu premiera programata pentru 26
noiembrie.Unul dintre cei mai vajnici detractori ai aceste metode este
chiar James Cameron, care a trebuit sa astepte ani de zile pentru
ca tehnologia sa se dezvolte suficient de mult pentru ce voia sa
faca in “Avatar”. “Dupa <Toy Story> au aparut alte zece filme
realizate pe calculator, pentru ca toata lumea credea ca succesul
venea din noua tehnologie si nu din personajele cuceritoare si
realizate magnific”, a declarat James Cameron, citat de
Deadline.com. “Toy Story” (1995) al Walt Disney Pictures/Pixar,
regizat de John Lasseter, a fost primul film de animatie realizat
in intregime pe calculator.“Acum, lumea converteste filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu
am facut, si se asteapta la acelasi rezultat, cand de fapt nu fac
decat sa actioneze impotriva universalizarii 3D, prin scoaterea pe
piata a unor produse inferioare”, a mai comentat Cameron. -
Cititorilor mei
De ce sunt cartile ultimul bastion al erei analogice?“ Cu aceasta intrebare si-a inceput Jeff Bezos, directorul executiv al magazinului online Amazon, discursul la un eveniment ce a avut loc saptamana trecuta la W Hotel din New York. „Cartile se opun cu incapatanare digitalizarii“, a continuat el, „si cred ca exista un motiv foarte bun pentru asta: sunt o tehnologie atat de evoluata, cu o experienta de 500 de ani in domeniu, incat sunt greu de inlocuit.“
Seful Amazon a prezentat in acest fel, in fata unui public de cateva sute de persoane, un echipament electronic numit Kindle, un soi de ecran portabil de mici dimensiuni, care cantareste 290 de grame – mai putin decat o carte obisnuita si care poate fi folosit pentru citirea cartilor in format digital, asa-numitele e-books. „Lucram la Kindle de mai bine de trei ani“, a spus Bezos, lasand astfel sa se inteleaga faptul ca nu a facut la intamplare acest prim pas catre segmentul electronicelor, in incercarea de a se impune pe o piata unde niciun alt concurent, aici fiind inclusa si compania japoneza Sony cu al sau Reader, nu a reusit sa castige dominatia.
„Cartile digitale sunt considerate un segment de nisa, care pana acum nu au avut atat de mult succes pe cat se credea initial“, recunoaste Scott Devitt, analist in cadrul companiei Stifel Nicolaus. In urma cu sase ani, optimistii din industria cartilor prevedeau cresteri de 400% de la an la an pentru cartile in format digital, urmand ca numai piata din SUA sa ajunga la o valoare de 25 de miliarde de dolari (in jur de 17 milioane de euro) in 2008. Vanzarile de carti in format digital si de echipamente de e-lectura nu au avut nicidecum acest succes, piata americana de e-books fiind estimata in prezent la 15-25 de milioane de dolari (10-17 milioane de euro), potrivit lui Arthur Klebanoff, directorul executiv al editorului de carti digitale Rosetta Books LLC. Mai mult, diferite companii cu afaceri pe acest segment – Xerox Corp, Philips Electronics sau Barnes & Noble – au renuntat de-a lungul timpului la diviziile de carti in format digital.
Kindle ar putea insa propune un model de business de viitor in aceasta industrie, crede Devitt, analistul Stifel Nicolaus, care vede in functiile fundamental diferite fata de cele ale principalului competitor, Sony Reader, o oportunitate pentru piata cartilor digitale. „Se vede ca modelul Sony a fost conceput de oameni cu o gandire tehnologica, pe cand Kindle e mai prietenos cu cititorii“, considera Evan Schnittman, vicepresedinte in cadrul Oxford University Press. Practic, Amazon mizeaza pe o strategie similara cu cea adoptata de Apple in urma cu sase ani, cand a lansat popularul player de melodii digitale iPod, oferind melodii prin magazinul online iTunes: integrarea echipamentului (produs de o companie din China) cu un pachet de servicii online, segment in care Amazon are o experienta vasta.
Si totusi, tocmai acest model este cel care a starnit controverse aproape imediat dupa anuntul lui Jeff Bezos. Dupa parerea unora din comentatori, Kindle are doua probleme esentiale – costul ridicat in raport cu cel al unei carti obisnuite si designul extrem de incarcat cu butoane, in timp ce tendintele in domeniu propun echipamente cu design minimalist si cat mai putine butoane. Aparatul costa 400 de dolari (putin pes-te 270 de euro), mai scump cu 100 de dolari fata de pretul versiunii imbunatatite a echipamentului de e-lectura Reader, lansata de Sony in luna octombrie. „Amazon ar trebui sa dea echipamentul gratuit, mai ales in conditiile in care accesul la continut nu este gratuit nici atunci cand ai deja un document sau o carte digitala“, scrie un comentator sub pseudonimul DrXym pe marginea unui articol despre Kindle publicat in presa internationala.
Amazon ofera gratuit numai accesul la internet wireless pe echipament, avand in acest sens un contract incheiat cu Sprint, dar continutul descarcat de utilizatori pe Kindle este contra cost. Astfel, o carte din selectia de aproximativ 90.000 de titluri oferite deocamdata de Amazon costa in medie 10 dolari (6,7 euro), in timp ce pentru a transfera un document digital, pe care deja il detin din alte surse, in memoria echipamentului, utilizatorii trebuie sa plateasca o taxa de 10 centi (la Sony Reader accesul la fisiere este gratuit). „Oamenii nu trebuie sa aiba un computer la indemana pentru a putea cumpara cartile digitale, conectivitatea la internet facand posibila aceasta activitate direct de pe Kindle“, spune Jeff Bezos.
Parerea lui DrXym este insa contrazisa de veggirl, care cheltuie lunar in jur de 200 de dolari (135 de euro) pe carti si care gaseste totusi varianta echipamentului digital mai economica, fiindca, dincolo de pretul ridicat al aparatului, cartile in format digital din oferta Amazon sunt mai ieftine decat cele tiparite. „E drept, nu as plati inca 400 de dolari pentru Kindle, dar cand se mai ieftineste putin chiar va fi o investitie buna“, spune ea, aducand argumentul ca in memoria echipamentului incap, in functie de dimensiune, aproximativ 200 de carti digitale, pe cand in biblioteca ei isi gaseste mai greu locul acelasi numar de carti. Iar daca in ecuatie intra si un card de memorie pentru echipamentul digital, numarul cartilor care incap in memorie ajunge la 1.000.