BusinessMagazin

Tag: folosire

  • Spirtul sanitar: Poate fi el dezinfectant pentru coronavirus sau nu?

    Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti a spus recent într-o emisiune televizată că spirtul nu este bun pentru dezinfectarea mâinilor şi suprafeţelor, astfel nu are niciun efect împotriva coronavirusului. Singurele substanţe care ar avea efect dezinfectant sunt cele pe bază de alcool care sunt şi biocide ( , de asemenea şi cele pe bază de clor, dar nu clorhexidina, un tip de antiseptic folosit pentru combaterea agenţilor bacterieni, utilizat ăn produsele de apă de gură.

    “Alcoolul sanitar nu este bun, nu foloseşte la nimic. Spirtul medicinal nu e bun. Substanţele care sunt pe bază de alcool, dar care să fie biocide. Spirtul nu este biocid. Sunt bune şi substanţele pe bază de clor, dar nu clorhexidina pentru că s-a demostrat că nu este activă pe coronavirus. ”, spune Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, într-o emisiune televizată.

    În combaterea acestei idei vine Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. El spune că alcoolul sanitar este dezinfectant şi poate fi folosit pentru inactivarea oricărui microorganism, inclusive pentru curăţarea coronavirusului.

    „Alcoolul sanitar e dezinfectat. El e folosit pentru dezinfecţia unor suprafeţe. Nu putem să spunem că nu are niciun efect, pentru că spirtul are un efect dezinfectat. Concentraţia optimă e 70%. Utilizarea lui ca antiseptic nu prea mai e recomandată. O soluţie diluată corespunzător e suficientă pentru inactivarea oricărui microorganism care e patogen, inclusiv pentru curăţarea acestui coronavirus”, spune Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, în cadrul emisiunii Marius Tucă Show.

    Biocidele sunt substanţele active care au scopul de a distruge orice organism sau microorganism prin mijloace chimice sau biologice. În Registrul Naţional al Produselor Biocide din ianuarie 2020, alcoolul sanitar (sub diferite denumiri) se află pe primul loc în lista biocidelor, cu o substanţă activă numită ethanol şi cu o concentraţie de 70%.

  • Ciuperci în parcări şi peşti pe acoperiş

    Marile oraşe ale Europei Occidentale nu doar că iau în serios politicile de decongestionare a traficului şi de reducere a poluării, ci şi se „înverzesc productiv”. În Paris, ca în multe oraşe europene, numărul de maşini este în scădere, ceea ce lasă o mare parte din parcările subterane goale. Printr-un proiect denumit La Caverne, Cycloponics recucereşte aceste teritorii urbane şi le foloseşte pentru cultivarea legumelor ecologice, scrie Euractiv Franţa. Deşi recoltarea a 200 de kilograme de legume organice în fiecare zi pentru a fi livrate în magazinele locale din Paris ar părea o provocare, Jean-Noël Gertz şi Théo Champagnat nu s-au lăsat intimidaţi şi s-au apucat de treabă în 2017. În locul numit Porte de la Chapelle din Paris, cei doi au înfiinţat o fermă urbană de 3.500 de metri pătraţi în subteran, într-o fostă parcare. Însă la Strasbourg unul dintre tineri a avut mai întâi ideea de a folosi instalaţiile subterane. „Există buncăre peste tot. Am început cu o cameră de 150 de metri pătraţi acolo. Dar cei de la Strasbourg au fost un pic reticenţi să renunţe la parcările lor”, a explicat Jean-Noël Gertz, unul dintre fondatorii Cycloponics. Prin urmare, Gertz şi Champagnat au răspuns cererilor de participare la licitaţii de la Paris, ale cărui parcări goale deveniseră ascunzişuri pentru consumatorii şi dealerii de droguri grele. Au trecut mai bine de doi ani de când „organicul a înlocuit iluzia” drogului, iar în acest timp îndrăzneaţa afacere a creat aproximativ cincisprezece locuri de muncă. Acest proiect a fost posibil datorită abilităţilor speciale ale celor doi fondatori. Gerst este de profesie inginer termic, în timp ce partenerul său, Champagnat, este agronom. „Avem nevoie de condiţii de temperatură foarte exacte pentru a controla bolile şi pentru a cultiva legume organice. Deci, în cazul unei parcări, este vorba în principal de inginerie climatică. Trebuie să reproduci toamna tot timpul: multă umiditate, dar şi ventilaţie consolidată”, a explicat Gerst în timp ce arăta o serie de conducte de ventilaţie adăugate la al doilea subsol al „cavernei” unde cresc ciupercile stridie şi miraculoasele shiitake. Pachete mici de paie solubile în apă, sterilizate şi ambalate sunt atârnate de la podea până la tavan, iar ciupercile cresc prin găuri minuscule. Totul este calculat pentru a asigura creşterea lor optimă. Aerul este saturat de umiditate, andivele cresc la întuneric, iar ciupercile sunt răsfăţate cu câteva becuri LED. Parcarea are avantaje certe faţă de grotele calcaroase utilizate de obicei pentru cultivarea ciupercilor deoarece există un control permanent şi precis al condiţiilor de mediu, precum şi o mai bună stabilitate termică. Acesta este motivul pentru care legumele nu cresc în primul, ci în cel de-al doilea subsol al parcării, unde temperatura rămâne stabilă în cazul unui val de căldură sau al unui frig extrem. Agricultura în parcări face, de asemenea, posibilă o rezistenţă mai bună la criza climatică. Paraziţii şi alte insecte, de exemplu, sunt ceva destul de rar în subsol, chiar dacă tuberculii de andive şi paiele cumpărate din afară pot fi şi vectori de boli, cum ar fi sclerotinia, care a distrus o parte din recolta de andive din acest an. Un alt avantaj al legumelor cultivate în oraşe este faptul că nu respiră în acelaşi fel şi nu sunt sensibile la microparticule cum sunt animalele. Cycloponica este, de asemenea, unul dintre puţinele start-up-uri pariziene care au mai degrabă prea mult spaţiu în loc de insuficient. Prin urmare, găzduieşte şi alte structuri în spaţiile sale uriaşe, cum ar fi acvarii de arici de mare prinşi cu mâna în Arctica, precum şi alte proiecte care cresc plante prin metoda hidroponică. De asemenea, tocmai a câştigat proiecte pentru alte două parcări mari din districtul 19 al Parisului. „La Paris, ca în multe capitale europene, oamenii nu mai au maşini, există prea multe parcări, în special în cele mai sărace cartiere. Dar am vizitat şi parcări nefolosite de pe Champs-Elysée. Ar fi posibil să facem ceva în acest sens!” spun antreprenorii. De fapt, afacerea a stârnit deja interesul altor capitale europene, dar, pentru moment, Cycloponics, care în prezent strânge 500.000 de euro pe platforma de investiţii responsabile Lita, îşi propune ca mai degrabă să se extindă spre Bordeaux şi Lyon, tot cu ciuperci ecologice şi andive. „Am face multe alte lucruri, dar reglementările pentru agricultura organică sunt stricte, iar unele ţări interzic acest lucru. Spania, de exemplu, cu siguranţă că nu doreşte ca Olanda să poată cultiva căpşuni”, a explicat  Gertz. Cu excepţia ajutorului de start-up pentru fermierii tineri, ferma nu primeşte niciun ajutor de la politica agricolă comună (PAC), dar aplică noua strategie a UE „de la fermă la furculiţă” cu cea mai mare stricteţe deoarece nu poţi ajunge mai aproape de consumatori decât prin a te aşeza sub ei. Compania livrează produse alimentare bio aprozarelor în fiecare zi, ajutată în special de o flotă de 20 de biciclete de marfă. Această piaţă permite, de asemenea, companiei să beneficieze de preţuri mai mari, datorită în special reţelei Biocoop, care oferă o primă pentru produsele locale. Dar această primă este mai degrabă secretă, întrucât Franţa şi-a văzut numărul culturilor de  andive trecând de la 4.000 la mai puţin de 500 în 20 de ani şi numărul de ferme de ciuperci de la 300 la mai puţin de 30. În Bruxelles, povestea se mută la altitudine. Cea mai mare fermă urbană din Europa, situată pe acoperişurile capitalei UE, creşte peşti şi legume, respectând criteriile stricte ale economiei circulare. Fondatorul companiei BIGH (Building Integrated Greenhouse), Steven Beckers, spune că ferma sa urbană intenţionează să-şi copieze practicile de succes peste graniţă. În Bruxelles se poate mânca biban de mare de când arhitectul belgian Steven Beckers, un pionier al agriculturii urbane, a fondat BIGH în 2015. Cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi, cea mai mare fermă urbană din Europa se află în inima Bruxelles-ului, pe acoperişurile Foodmet, o piaţă de alimente cunoscută sub numele de „burta Bruxelles-ului”, care atrage peste 100.000 de oameni în fiecare weekend. „Privind întotdeauna oraşul ca pe o soluţie şi nu ca pe o problemă, am căutat modalităţi de a-l face productiv”, spune Beckers. „În calitate de arhitect, am văzut şi posibilitatea de a înconjura o clădire cu o seră productivă ale cărei plante reglează climatul şi protejează ocupanţii de extreme, purificând în acelaşi timp aerul de dioxidul de carbon cu care este încărcat”, a adăugat el. Pe acoperişurile Foodmet, ferma adoptă un model de economie circulară, asigurându-se că nu se pierde nimic şi că totul este redistribuit. Energia fermei provine în primul rând din energia pierdută de clădirea pe care o înconjoară şi de la panouri solare. „Recuperăm energia termală irosită în camerele reci ale Foodmet folosind o pompă de căldură. Pompele sunt alimentate cu energie electrică din reţeaua clădirii, care este alimentată în mare parte de panouri fotovoltaice. Deci, folosim în principal energie irosită, precum şi energie verde”, a precizat fondatorul. Însă puterea BIGH constă în faptul că creşte peşte în mijlocul oraşului şi foloseşte excrementele produse de animale pentru a hrăni plantele. Bibanul cu dungi, originar din America de Sud, este crescut în iazuri mari, în care biofiltrele tratează resturile pentru a le transforma în nitriţi şi apoi în nitraţi care, la rândul lor, sunt folosiţi ca nutrienţi pentru roşiile, vinetele şi ardeii din seră.„Alegerea bibanului cu dungi se bazează pe faptul că este un peşte de calitate ridicată, al cărui metabolism răspunde bine la condiţiile unei ferme cu sistem închis prin natura sa gregară şi obiceiul de a trăi în râuri şi estuare“, a explicat arhitectul. „Bucătarii îl apreciază pentru carnea sa, care este excelentă, şi pentru prospeţimea sa, transportul şi procesarea durând câteva ore în loc de obişnuitele câteva săptămâni dintre prindere şi punerea în farfurie”, a adăugat el. Deasupra culturilor acvatice se află o seră automată de înaltă tehnologie, unde apa şi lumina sunt distribuite şi controlate fin. Pe mesele glisante mari, mai multe soiuri de plante cresc în căldura din jur, înainte de a fi trimise în magazine sau supermarketuri. Grădina de legume în aer liber este folosită ca teren de pregătire pentru agricultura urbană prin încercarea de a reintegra social şi profesional persoane care, prin intermediul asociaţiei Groot Eiland, au grijă de fructe şi legume, le transportă la restaurantul asociaţiei şi le procesează. Această cultură fără antibiotice, pesticide sau îngrăşăminte chimice va trece în curând frontiera pentru a fi copiată în Franţa şi – de ce nu – în alte părţi ale Europei. „Avem în plan mai multe proiecte în Belgia şi Franţa, oportunităţile sunt numeroase şi dorim să avansăm pas cu pas cu un al doilea proiect în Hauts-de-France, şi cu altele în Paris şi în împrejurimi”, a mai spus Beckers.

  • Ce măsuri de prevenire iau supermarketurile Kaufland pentru evitarea contaminării populaţiei cu COVID-19

    Pentru a preveni răspândirea coronavirusului, hypermarketurile din România au început să implementeze o serie de măsuri suplimentare de igienă şi dezinfecţie, pentru a spori siguranţa clienţilor şi a angajaţilor. Astfel, în unităţile Kaufland, cel puţin o dată pe oră, sunt dezinfectate toate suprafeţele des utilizate de clienţi şi colegi şi obiectele de uz comun, precum cărucioarele de cumpărături, coşurile de mână, mânere, clanţe, balustrade, cântarele de la Legume-Fructe, cleştii de la brutărie, casele Express, casele de marcat în exterior şi în interior, POS-urile, mobilierul de la case şi Biroul de Informaţii, butoanele de lift, scările rulante, mesele de la Grill şi altele. 

    Toaletele din magazine şi toate spaţiile comune ale angajaţilor sunt dezinfectate în totalitate cel puţin o dată pe oră.

    În toate magazinele sunt amplasate staţii cu dezinfectant de mâini gratuit, atât în zonele pentru clienţi, cât şi la casele de marcat şi informăm constant cu privire la aceste măsuri. Toţi angajaţii noştri cunosc regulile de igienă şi îi încurajăm să le respecte. 

    De asemenea, pe această cale, rugăm clienţii să păstreze distanţa de siguranţă de 1 metru, să evite cât mai mult posibil folosirea bancnotelor şi să opteze pentru plata cu cardul sau cu telefonul.

    În magazine şi sediul central au fost alocate echipe responsabile de implementarea măsurilor suplimentare de igienă şi prevenţie. 

    „Am demarat şi un set de măsuri pentru a proteja angajaţii din birouri. De asemenea, am pus la dispoziţie şi o linie telefonică specială pentru informarea corectă şi completă a angajaţilor. Reamintim că magazinele vor continua să fie bine aprovizionate şi că produsele Kaufland pot fi comandate şi prin Glovo, serviciul online de livrări la domiciliu”, spun reprezentanţii companiei.

  • Christina Verchere – Cea mai puternică femeie executiv din leadershipul românesc

    1. Care au fost cele mai recente realizări profesionale?
    Este o mare onoare să fac parte dintr-o companie precum OMV Petrom, o companie care contează pentru România. Ne propunem să fim un cetăţean corporativ important pentru ţară, prin furnizarea de energie, prin contribuţia cheie în economie şi prin rolul mai larg în comunitate. Nu ne putem imagina viaţa modernă fără energie şi ne mândrim că asigurăm o parte semnificativă din energia de care România are nevoie.
    În plus, OMV Petrom îşi propune să aibă un impact pozitiv în societate. A fost impresionant să văd şi să simt emoţia oamenilor generată de primul Spital de Oncologie şi Radioterapie Pediatrică pentru Copii. Acest proiect m-a făcut să înţeleg şi mai bine de ce OMV Petrom face parte din fibra socială a României.

    2. Ce v-aţi propus pentru anul în curs?
    Rolul nostru este să asigurăm energie; oamenii au nevoie de energie din ce în ce mai mult şi o doresc mai curată. Dezbaterea privind schimbările climatice a câştigat avânt şi, în calitate de companie energetică, ne propunem să facem parte din soluţie. Şi cred că România are o şansă pe care doar puţine ţări o au: resursele de gaze din Marea Neagră. Gazul este soluţia pentru energie curată şi acest lucru este un obiectiv cheie pentru noi. Reducerea amprentei de carbon este o altă prioritate asupra căreia ne concentrăm: până în prezent am obţinut o reducere de 22% faţă de anul 2010 a gazelor cu efect de seră, iar obiectivul nostru pentru 2025 este să obţinem o reducere de 27%.
    Există, de asemenea, un aspect educaţional pe care ar trebui să-l luăm în considerare: depinde de noi toţi să facem diferenţa, devenind mai eficienţi din punct de vedere energetic. Am lansat, anul trecut, România Eficientă, un program de susţinere a acestei cauze, care va continua pe parcursul acestui an şi anul viitor. De asemenea, continuăm istoria noastră lungă de plantare de pomi.

    3. Ce calităţi poate aduce o femeie într-o afacere pe care nu le poate aduce un bărbat?
    Prejudecăţi despre ce roluri ar trebui să aibă bărbaţii şi femeile încă există în societate, dar cred că egalitatea de oportunităţi este obiectivul spre care ar trebui să tindem atunci când vorbim despre diversitate şi incluziune. În opinia mea, o forţă de muncă echilibrată stimulează creativitatea, inovaţia, iar egalitatea de şanse înseamnă că fiecare individ are posibilitatea de a-şi atinge potenţialul maxim. Diversitatea aduce perspective şi opinii. Te ajută să iei o decizie mai bună. Mai mult, dacă fiecare individ livrează la capacitatea maximă, societatea, în ansamblu, ar avea mai multe de câştigat.

    4. Echilibrul între viaţa personală
    şi profesională: mit sau obiectiv?
    Nu este uşor să găseşti un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, dar, cu siguranţă, acesta trebuie să fie un obiectiv spre care să tindem. Este vorba despre a şti când trebuie să te concentrezi asupra locului de muncă şi când este timpul să te deconectezi şi să îţi îndrepţi atenţia spre familie şi prieteni. Tatăl meu m-a încurajat să alerg la o vârstă fragedă şi este mai mult decât să trăiesc o viaţă sănătoasă sau să găsesc un hobby. M-a învăţat disciplina – este vorba atât despre minte, cât şi de corp. Şi, la fel ca majoritatea lucrurilor din viaţă, este mult mai distractiv dacă o faci cu alţii – găseşte amici care să alerge.

    5. Sfatul dvs. pentru o tânără care îşi începe acum parcursul profesional
    Pentru orice tânăr, cred că este important să îşi construiască o carieră în jurul abilităţilor şi pasiunilor tale. A-ţi plăcea ceea ce faci, a fi dornic să înveţi lucruri noi şi să lucrezi cu alte persoane sunt câţiva dintre factorii esenţiali care pot să contribuie la o carieră solidă.

    Christina Verchere este una dintre femeile executiv care conduc cele mai puternice companii din România, iar profilul său va apărea în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS
    Funcţie: Preşedinte al Directoratului şi director general executiv
    Companie: OMV Petrom S.A.
    Cifră de afaceri 2019: 25,48 miliarde de lei
    Profit net 2019: 3,6 miliarde de lei
    Investiţii: 4,2 miliarde de lei
    Cele mai recente investiţii au fost direcţionate în hubul de gaze de la Hurezani, campanie de foraj offshore, achiziţie perimetru Han Asparuh, instalaţie nouă de policombustibili la Petrobrazi, modernizare unitate de cocsare la Petrobrazi, modernizare depozit de carburanţi Arad, extindere reţea staţii de distribuţie
    Număr de angajaţi: 12.347

    Urmează lansarea noului anuar dedicat femeilor din businessul românesc

  • ALERTĂ! Probleme mari pentru peste un miliard de telefoane care folosesc Android. Cum pot ajunge toate datele din telefon să fie văzute de toată lumea

    Mai mult de un miliard de dispozitive android sunt în pericolul de a fi sparte de hackeri din cauza faptului că nu sunt protejate de  updateurile de securitate – a sugerat Which?, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Vulnerabilitatea ar putea să lase utilizatori din toată lumea cu datele expuse, în pericolul de a fi furate.Sunt în pericol mai ales cei care folosesc un telefon Android lansat în 2012 sau mai devreme. Datele Google arată că 42,1% dintre utilizatorii de Android din toată lumea folosesc versiunea 6.0 a sistemului său de operare sau una mai veche.

    Extrapolând datele deţinute, Which? a ajuns la concluzia că doi din cinci utilizatori de Android din toată lumea nu au mai primit update-uri de securitate.

    „Este îngrijorător faptul că dispozitive Android atât de scumpe pierd securitatea oferită utilizatorilor după un timp foarte scurt, lăsând milioane de utilizatori expuşi unor riscuri cu consecinţe serioase”, spune Kate Bevan, un specialist al Which?.

     

  • O afacere altfel făcută de trei tineri români în Londra prin care se schimbă modul în care oamenii fac sport

    Pasiunea pentru sporturile cu rachete, domiciliul la Londra şi atracţia pentru antreprenoriat i-au unit pe patru tineri români în proiectul RacketPal. Până acum, peste 10.000 de utilizatori folosesc platforma prin care să-şi găsească un partener de sport. Ce urmează?

    „Vrem să creăm cea mai mare comunitate de sport din lume şi să oferim o experienţă sportivă completă, la îndemâna oricui, oricând şi oriunde”, descriu obiectivele de viitor pentru platforma RacketPal Robert Rizea (CEO) şi Bogdan Demeny (CTO), doi profesionişti români din Londra care împărtăşesc pasiunea pentru sporturile cu racheta. RacketPal este o aplicaţie mobilă care oferă jucătorilor amatori de sporturi cu racheta (tenis, squash, badminton, tenis de masă şi padel) oportunitatea de a-şi găsi parteneri de joc în funcţie de nivelul de abilitate, locaţie şi disponibilitate.

    Lansată în vara lui 2019, aplicaţia a adunat deja peste 10.000 de londonezi dornici să-şi găsească partenerul de joc potrivit. Potrivit antreprenorilor, jucătorii din comunitatea RacketPal au schimbat peste 30.000 de mesaje până acum, organizând mai mult de 5.000 de meciuri. Investiţia în aplicaţie a ajuns până acum la 35.000 de lire sterline, exclusiv din resursele fondatorilor. Ei spun însă că în prezent sunt aproape de a închide prima rundă de angel investment, unde îşi doresc să strângă 150.000 de lire sterline, fonduri care vor fi folosite exclusiv pentru mărirea echipei, îmbunătăţirea produsului şi marketing. În ceea ce priveşte amortizarea investiţiilor, reprezentanţii platformei spun: „Dacă totul va decurge conform planului, prima rundă de investiţii poate fi amortizată în următoarele 12-18 luni (din momentul realizării investiţiei)”.

    Pe termen scurt, RacketPal va oferi utilizatorilor săi opţiunea de a rezerva terenuri de joc, precum şi posibilitatea de a găsi antrenorul potrivit. De altfel, precizează reprezentanţii companiei, aceste două iniţiative vor fi şi cele care îi vor ajuta să monetizeze produsul lor. „Modelul este oarecum asemănător unor companii precum Uber sau Glovo, aduc într-un sigur loc consumatorii şi prestatorii de servicii – modelul marketplace”, explică ei. De asemenea, un alt obiectiv al lor este de a atrage parteneri organizaţionali (cluburi, federaţii etc.) şi comerciali (producători de echipament sportiv, prestatori de servicii pentru sportivi etc.) puternici ce vor permite crearea unui spaţiu virtual unic, unde întreaga lume a sportului preferat va fi în buzunarul utilizatorilor globali, la un singur clic distanţă.

    Ideea lansării unei astfel de aplicaţii a pornit de la o pasiune comună a celor doi fondatori ai acesteia. Robert Rizea este multiplu campion naţional la tenis, fost număr 1 în România la diverse categorii de vârstă, având şi o prezenţă notabilă în top 10 european. A câştigat peste 100 de turnee şi a primit chiar bursă completă pentru studiu şi sport în Statele Unite ale Americii, la Mercyhurst University în Pennsylvania. În timpul universităţii şi-a dezvoltat pasiunea pentru business şi marketing, ceea ce l-a determinat să urmeze un masterat în marketing management la London Business School. Palmaresul de sportiv este comfpletat cu munca, în paralel, în corporaţii şi start-up-uri: a acumulat peste şase ani de experienţă în companii precum Adecco, Millward Brown sau Bark.com. Pentru Robert Rizea, RacketPal a devenit astfel îmbinarea perfectă a celor două mari pasiuni ale sale: antreprenoriatul şi sportul, în prezent fiind responsabil de partea strategică şi comercială a companiei.

    Bogdan Demeny este pasionatul de tehnologie din acest proiect, el fiind responsabil mai ales de aspectele tehnice ale platformei, asigurându-se de buna funcţionare a acesteia. A absolvit cu nota 10 Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Pasiunea sa pentru tehnologie a fost evidentă însă chiar mai devreme de atât: în clasa a VI-a a construit primul website, iar apoi a continuat să dezvolte website-uri şi aplicaţii mobile pentru prieteni şi apropiaţi. În 2015 s-a mutat la Londra, unde a început să lucreze ca inginer software în sectoarele financiar, comerţ online, fashion, prop-tech, online gaming şi al resurselor naturale. Astfel, în CV-ul său se numără companii precum RSA Insurance Group sau Total Gas and Power.

    El povesteşte că s-a simţit mereu atras de lumea start-up-urilor, iar în urmă cu trei ani s-a alăturat unor companii la început de drum. A colaborat astfel, în calitate de consultant, la dezvoltarea sistemelor, proceselor tehnice şi primelor MVP-uri pentru cinci start-up-uri. În tot acest timp, a lansat peste 10 aplicaţii mobile pentru platformele iOS şi Android. 

    În ceea ce priveşte sportul, se declară un pasionat jucător de squash şi spune că a fost arbitru de fotbal cu peste 500 de meciuri oficiate în cinci ani. „Ca fost jucător de tenis de performanţă, sportul a fost şi este o parte foarte importantă a vieţii mele. Până să mă mut la Londra, obişnuiam să joc tenis aproape zilnic, dar atunci când am ajuns aici am întâmpinat dificultăţi în a-mi găsi parteneri de joc la nivelul meu, în apropierea mea sau cu aceeaşi disponibilitate de a juca“, descrie Robert Rizea (CEO-ul companiei) modul în care s-a gândit la dezvoltarea acestei aplicaţii.
    În scurt timp, în încercarea de a-şi rezolva problema, avea să afle că sunt mulţi alţii în aceeaşi situaţie. Cu toate acestea, răspunsul a venit după ce l-a întâlnit pe Bogdan, la sfârşitul lui 2018. Au început prin studierea şi analiza pieţei, au vorbit cu alţi oameni şi şi-au dat seama că peste 70% dintre ei s-au lovit de problema găsirii unui partener sportiv de acelaşi nivel.

    După trasarea unui plan concret de acţiune, firma lor a a fost înregistrată oficial la Companies House (Registrul Comerţului din Marea Britanie). Pe parcurs s-au alăturat lor un financial and strategy advisor, Olivier Magnin, un product designer, Călin Dodiţoiu, şi un software developer, Bogdan Rad, ambii din Cluj. Au lansat prima versiune a aplicaţiei pentru utilizatorii iOS şi Android în iulie 2019. Din acel moment, au îmbunătăţit constant platforma; recent, echipei s-au alăturat încă doi colegi responsabili de comunicare – Ana Năstase (expert social media şi organic growth) şi Andrei Dincă (consultant marketing).

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre mediul antreprenorial britanic şi cel românesc, reprezentanţii RacketPal spun că acestea se disting în mai multe privinţe: „Resurse materiale, expertiză, maturitate, birocraţie etc. Mediul de afaceri britanic oferă oportunităţi excelente la nivel global. Londra este printre cele mai importante centre antreprenoriale din lume, ceea ce face ca atenţia investitorilor să fie cu mult mai mare decât într-un mediu ca cel din România. Acest lucru atrage de asemenea oameni cu o expertiză bogată ce pot ajuta o companie precum RacketPal să facă pasul către o expansiune globală mult mai uşor”.

    Ei oferă ca argument exemplele recente de start-up-uri româneşti de succes, care evidenţiază nevoia unei prezenţe permanente într-un centru antreprenorial dezvoltat precum Londra, New York sau San Francisco. „Probabil cel mai la îndemână exemplu este cel al UiPath, care încă din 2015 după prima rundă de finanţare a deschis un birou în SUA, ca mai apoi în 2016 să aibă deja birouri la Londra, New York şi Bengaluru. Tocmai de aceea, noi considerăm prezenţa la Londra un avantaj strategic în perspectiva dezvoltării globale a RacketPal”, descriu ei motivele pentru care au pus bazele businessului la Londra. 

    Spun că deocamdată au fost feriţi de efectele Brexitului, iar modelul lor de business nu este neapărat dependent de termenii şi condiţiile ce vor fi negociate şi vor intra în vigoare începând cu 2021.

    Cu toate acestea, există riscuri indirecte sesizate de ei ce pot afecta activitatea RacketPal, printre care un potenţial apetit mai scăzut al investitorilor care se vor orienta mai greu către companiile britanice în cazul lipsei unui acord concret de colaborare între UE şi Marea Britanie. „În orice caz, RacketPal este o companie cu perspective şi ambiţii globale ce sunt foarte puţin probabil afectate de eventualele schimbări ale raporturilor politico-economice dintre UE şi Marea Britanie.

    Acest lucru suntem convinşi că va fi un atu pentru noi indiferent de consecinţele Brexitului”, subliniază ei. În ceea ce priveşte provocările, acestea sunt mai ales de natură internă; în contextul în care echipa lor lucrează în regim de voluntariat în timpul liber, provocările principale sunt lipsa de timp şi prioritizarea resurselor interne. De asemenea, lipsa unui buget stabil pentru partea de tech şi mai ales marketing le încetineşte dezvoltarea: „Avem idei multe, dar deocamdată trebuie să fim foarte stricţi în ceea ce priveşte prioritizarea acestora”. 

    Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare se leagă de încheierea cu succes a primei runde de finanţare, astfel încât să poată avea o echipă full-time pentru dezvoltarea şi promovarea produsului. Pe termen scurt, şi-au propus să ofere utilizatorilor posibilitatea de a rezerva terenuri de joc şi să-şi găsească antrenorul potrivit prin intermediul RacketPal. Aceste funcţionalităţi ale aplicaţiei vor sta la baza dezvoltării numărului de utilizatori la nivelul Marii Britanii, unde până la sfârşitul lui 2020 sperăm să ajungă la 50.000 de utilizatori numai în Londra. Atunci, spun ei, vor fi într-o poziţie bună de a începe să încheie parteneriate comerciale cu branduri de renume pentru a oferi utilizatorilor de RacketPal şi mai multă varietate.

    Apoi, un alt pas va fi expansiunea la nivel global, pentru ca mai apoi să adauge noi sporturi pentru a oferi utilizatorilor o experienţă completă şi pentru a crea o comunitate puternică. În momentul de faţă, aplicaţia RacketPal poate fi descărcată şi folosită gratuit şi de către utilizatorii români, care pot să-şi găsească un partener de joc potrivit şi să organizeze meciuri la fel ca orice alt utilizator global. „Cu cât interesul va creşte, cu atât vor creşte şi şansele ca amatorii de sporturi cu racheta din România să-şi găsească partenerul potrivit, iar experienţa va fi pozitivă”, spun ei. 
    Cu toate acestea, produsul actual este doar în engleză, iar noile funcţionalităţi de rezervare a terenurilor şi găsire a unui antrenor vor fi construite în contextul londonez / britanic. „După aceea piaţa din România va reprezenta cu siguranţă una dintre priorităţile noastre. Expansiunea în România va însemna crearea unui produs cu o interfaţă în limba română şi cu opţiuni de utilizare dedicate direct comunităţii de sportivi amatori din România. Pfctoână atunci însă, românii pot folosi în continuare RacketPal gratuit pentru a căuta şi discuta cu parteneri de joc din apropierea şi de nivelul lor, precum şi a organiza meciuri cu aceştia”, spun ei.  
    Dincolo de motivaţia personală, principalul motiv pentru care spun că îşi doresc să ajungă cât de curând şi în România este comunitate importantă a iubitorilor sporturilor cu racheta. `
    În principal datorită performanţelor recente ale tenisului românesc, apetitul pentru tenis a crescut enorm în ultimii ani, ceea ce face din România o piaţă foarte atractivă pentru noi. Totodată, împreună cu creşterea popularităţii tenisului au început să se dezvolte şi sporturi cu racheta mai noi precum squash-ul sau padelul”, spun ei.

  • OPINIE Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender: “Riscurile work-from-home – la ce se expun companiile când angajaţii lucrează din afara sediului”

    Un beneficiu oferit frecvent de angajatori în 2020 este tocmai work-from-home, care permite angajaţilor să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu din confortul de acasă. Deşi avantajele acestor practici pentru angajat şi angajator sunt de necontestat, riscurile legate de securitatea informaţiilor din organizaţie sunt pe măsură.
    Studiile recente relevă că angajaţii rămân cea mai slabă verigă în faţa atacurilor informatice îndreptate asupra businessurilor. O cercetare întreprinsă de Bitdefender arată că 57% din directori sunt predispuşi la neglijenţe procedurale cu privire la protejarea datelor sau a sistemelor de pe care lucrează. La sfârşitul anului 2019, un sfert din şefii departamentelor de securitate recunoşteau că organizaţia lor suferise o breşă informatică. Aceiaşi factori de decizie spuneau că, folosind soluţiile de securitate curente, le-ar lua cel puţin o săptămână să depisteze o breşă.
    Dacă unii atacatori informatici exploatează vulnerabilităţi direct în sistemele informatice, majoritatea joacă pe cartea sigură a neglijenţei sau indiferenţei angajaţilor. Ei pot folosi metode de inginerie socială ca să păcălească personalul, cu precădere pe cel din management, printr-un mail înşelător menit să-i facă să divulge date de acces sau să autorizeze tranzacţii financiare în conturi controlate de răufăcători.
    Riscul de a suferi o breşă creşte şi mai mult când angajaţii se conectează de acasă la infrastructura companiei. Departe de protocoalele de securitate din companie, dar şi distraşi de familie, televizor şi activităţi casnice, angajaţii se expun la numeroase ameninţări informatice şi sporesc şansele firmei de a suferi o breşă de securitate. Reţeaua wireless de acasă nu este la fel de sigură ca cea de la birou, iar multitudinea aparatelor personale conectate măreşte considerabil suprafaţa de atac. Trebuie doar ca atacatorul să găsească un produs smart vulnerabil din locuinţă, precum o cameră video de supraveghere prost securizată, pentru a obţine acces la alte dispozitive din reţeaua victimei.
    Mult mai nesigure sunt reţelele Wi-Fi publice, cum ar fi cele din cafenele, hoteluri, gări sau aeroporturi. Acestea trebuie evitate complet, nu doar în interes de serviciu, dar şi pentru uz personal. Au protocoale slabe de securitate şi sunt susceptibile la interceptări ale comunicaţiilor.
    Scoaterea dispozitivelor de serviciu din perimetrul companiei aduce şi riscul pierderii acestora în locuri publice. Cel puţin un sfert dintre angajaţi recunosc că încalcă protocoale de securitate, precum folosirea unui VPN, când lucrează de la distanţă. Mai grav, dacă firma le permite, unii folosesc calculatoarele personale pentru activităţi de serviciu, chiar dacă dispozitivele nu au implementate măsuri de control şi securitate la fel de stricte ca dispozitivele companiei. Bitdefender raportează anual o creştere a atacurilor informatice care vizează companii, iar organizaţiile din România nu sunt o excepţie. Dar şi simple neglijenţe ies tot mai des la iveală din cauza noilor reglementări în vigoare. Anul trecut, în România a fost dată una din cele mai mari amenzi sub incidenţa GDPR în Europa. UniCredit Bank a plătit atunci 130.000 euro. Motivul? Neaplicarea măsurilor adecvate pentru protecţia datelor bancare ale clienţilor.
    Acelaşi studiu Bitdefender la care au răspuns peste 6.000 de angajaţi din securitate informatică arată că firmele care instruiesc angajaţii să depisteze ameninţări digitale sunt proporţional mai eficiente şi mai rapide în oprirea la timp a unui atac. 38% dintre cei chestionaţi sunt de acord că instruirea este cea mai bună metodă de prevenţie a unui atac cibernetic. Astfel, instruirea angajaţilor e cel mai bun prim pas pentru o securitate informatică solidă.
    Fireşte, soluţiile de securitate joacă un rol important în protejarea sistemelor informatice şi a datelor într-o companie. Există soluţii moderne de analiză a traficului de date care sporesc vizibilitatea departamentului IT asupra terminalelor conectate la reţeaua companiei. Aceste instrumente folosesc inteligenţă artificială şi analiză comportamentală ca să depisteze anomalii în traficul de date care intră şi iese din infrastructură, dar şi în interiorul acesteia, şi protejează astfel nu numai împotriva atacurilor externe, ci şi împotriva angajaţilor neglijenţi sau rău-intenţionaţi.
    Omul e veriga cea mai slabă în tot acest lanţ. Din fericire, tehnologia vine să acopere şi acest gol şi să limiteze orice potenţial de a greşi în locuri unde eroarea poate avea consecinţe devastatoare.

  • Defectul ascuns al WhatsApp care te poate face să renunţi la folosirea aplicaţiei

    WhatsApp este una dintre cele mai populare aplicaţii folosite în prezent, cu peste 1,5 miliarde de utilizatori. În perioada recentă, au început să apară mai multe întrebări despre tehnologia de încriptare a aplicaţei.
    De exemplu, un specialist al publicaţiei internaţionale Forbes a scris despre faptul că chaturile de pe WhatsApp pot fi găsite cu uşurinţă datorită faptului că motorul de căutare Google indexa inkuri către conversaţii ce se presupunea că sunt private.

    Specialişti în intimitatea online s-au revoltat după ce s-a descoperit că numere de telefon ale 48 de participanţi dintr-un grup de chat între organizaţii non-guvernamentale acreditate de Naţiunile Unite au fost dezvăluite.
    Din senin însă, linkurile către conversaţii nu au mai fost disponibile pe Google. O sursă a Forbes a declarat că acesta este un efect al unei schimbări tacite făcute de proprietara WhatsApp, Facebook, în ideea de a împiedica indexarea conversaţiilor de către Google.

    A fost o mişcare binevenită, chiar dacă a fost una făcută fără transparenţă. Totuşi, linkurile către chaturile WhatsApp sunt în continuare disponibile pe alte motoare de căutare. Mai rău, Facebook a declarat cercetătorului din securitate care a descoperit această problemă, demumit in online HackrzVijay, că problema este „decizie intenţionată referitoare la produs şi administratorii de grupuri „pot să invalideze linkul dacă îşi doresc asta”.

    Problema nu va dispărea prea curând – jurnalistul axat pe multimedia al publicaţiei germane Deutsche Welle, Jordan Wildon, unul dintre cei care au descoperit această problemă, a aratat săptămâna aceasta că peste 60.000 de grupuri sunt în continuare accesibile online. Articolul detaliază modul în care un cercetătpr în securitate, Lav Kumar, a descoperit că informaţia era în continuare disponibilă publicului larg în arhivele publice ale internetului. Wildon a testat la întâmplare peste 1.000 de linkuri şi a descoperit că jumătate dintre acestea erau chat-uri active.

    „Chiar şi fără să te alături activ unui grup, numele acestuia, imaginea şi numărul de telefon al creatorului acestuia sunt disponibile pentru toată lumea”, reiese din articol. Mai rău decât atât, „este posibil să vezi numerele de telefon a până la 256 de participanţi, precum şi alte informaţii şi adăugarea numerelor contactelor unei persoane poat esă dezvăluie numele lor în aplicaţie.”

    WhatsApp a declarat pentru DW: „Arătăm toate numerele în grupuri pentru siguranţa oamenilor, astfel încât să ştie cine va primi mesajele.” Marile organizaţii au început deja să nu mai folosească atât de mult WhatsApp – dacă foloseşti funcţia de grup pentru chaturi la locul de muncă, devii vulnerabil – unele companii din UE ii instruiesc deja pe angajaţi să folosească Signarl, o altă aplicaţie, destinată conversaţiilor în siguranţă; la fel este şi Wickr.

     

  • Ecosistemul din gunoi

    Pe aceste deşeuri, artista ataşează mici sculpturi pe care le pictează în culori vii, făcând să pară ca şi cum diverse plante şi vieţuitoare şi-au ales sticla sau recipientul drept casă, formând un mic ecosistem. Ideea pe care artista susţine că doreşte s-o transmită este cea a relaţiei dintre om şi natură, precum şi faptul că natura are capacitatea de regenerare dacă oamenii reduc poluarea. 

  • Aceasta este prima ţară din lume care oferă, de azi, transport public gratuit

    Alte oraşe din lume au mai adoptat parţial astfel de măsuri, dar ministrul Transporturilor din Luxemburg a spus că aceasta este pentru prima oară când o astfel de decizie vizează o ţară întreagă.

    Transportul în comun va fi gratuit, începând de sâmbătă, măsura fiind anticipată să afecteze în jur de 40% dintre gospodării şi să economisească în jur de 100 de euro pe an pentru fiecare dintre acestea. De asemenea, acţiunea face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a congestionării traficului.

    Maşinile private sunt cel mai folosit mijloc de transport în ţară. Potrivit unui sondaj efectuat în 2018, maşinile erau folosite în proporţie de 47% pentru călătorii în interes de serviciu şi 71% pentru timpul liber.

    Autobuzele erau folosite doar pentru 32% dintre deplasările spre locul de muncă, acestea fiind urmate de trenuri, care erau folosite în proporţie de doar 19%. Prin comparaţie, în Paris, 69% dintre muncitori folosesc transportul în comun.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro