BusinessMagazin

Tag: firme

  • Preşedintele Iohannis: „Plata ratelor se amână cu până la 9 luni, atât pentru companii, cât şi pentru oamenii simpli”

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a revenit astăzi cu declaraţii referitoare la contextul actual.

    „Am constatat că la nivelul Guvernului există multe proiecte foarte bune, multă implicare şi dorinţă de a rezolva problemele astfel încât românii şi firmele româneşti să treacă bine prin această criză. Este nevoie de măsuri speciale în vremuri speciale. Am înţeles că românii au probleme imense, dar şi firmele. Dorim să revenim cu soluţii şi pentru oamenii simpli, dar şi pentru economia românească, pentru firmele româneşti, pentru a nu sacrifica mai mult decât este absolut necesar în această criză. Criza se va termina şi ne dorim ca atunci să repornim economia, să revenim la o viaţă normală pe care ne-o dorim cu toţii.”

    Preşedintele Iohannis spune că a convenit cu Guvernul asupra a două măsuri:

    1. Se conturează o rectificare bugetară extraordinară care se face în această stare de urgenţă pe două paliere: – rectificare bugetară pentru a aloca mai mulţi bani pentru sănătate; – apoi, vor fi alocaţi bani pentru românii care nu mai pot merge la serviciu – este nevoie de bani pentru a veni în sprijinul oamenilor, pentru a suplini banii care se acordă pentru şomaj tehnic;

    2. Guvernul este pregătit ca mâine să dea Ordonanţă de Urgenţă care permite amânarea plăţii ratelor la bancă – pe de o parte, petnru persoane fizice, dar şi pentru firmele din România. La cererea celor care au datorii la bănci, plata se poate amâna până la 9 luni – până la finalul anului. „Suntem convinşi că până atunci economia îşi va reveni”, a spus Preşedintele României.

  • Cum pot face firmele afectate de pandemia actuală să primească de la stat banii de şomaj tehnic. Care sunt paşii de urmat şi ce acte sunt necesare?

    În data de 21 martie 2020, în Monitorul Oficial nr. 231, a fost publicată Ordonanţa de urgenţă nr. 29/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, spune Şerban Pâslaru, partener al casei de avocatură ţuca Zbârcea & Asociaţii şi coordonatorul departamentului de dreptul muncii.

    În data de 18 martie 2020, ordinea de zi din cadrul şedinţei de Guvern a cuprins şi proiectul de hotărâre privind adoptarea certificatelor de urgenţă (CSU) de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS–CoV-2. Unul dintre cele mai de interes subiecte pentru operatorii din turism, dar nu numai, este cel al şomajului tehnic ce ar urma să fie plătit de către stat.

    “Aşa-numitul „şomaj tehnic” este o un instrument prevăzut de Codul Muncii, prin care angajatorul poate decide suspendarea raporturilor de muncă cu salariaţii în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. În aceste cazuri, angajatorul trebuie să plătească salariaţilor o indemnizaţie de minimum 75% din salariul lor de bază”, explică avocatul.

    În contextul actual, pentru salariaţii având contractele suspendate, Guvernul va suporta din bugetul asigurărilor de şomaj indemnizaţia plătibilă acestora, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut ca referinţă de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 (câştigul amintit este in cuantum de 5.429 lei brut). Diferenţa până la minimul de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătibilă salariaţilor conform Codului Muncii, atunci când există, se va suporta în continuare de către angajator, mai spune Şerban Pâslaru.

    “Indemnizaţia amintită este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii. Angajatorul va realiza calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Angajatorul va depune declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate potrivit dispoziţiilor Codului Fiscal.”

    Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 29/2020, pe toată durata stării de urgenţă, companiile urmează să beneficieze de sprijin privind indemnizaţia plătibilă salariaţilor ale căror contracte sunt suspendate ca urmare a întreruperii sau reducerii activităţii. 

    “În acest scop, angajatorii afectaţi trebuie să obţină Certificatul de Situaţii de Urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, prevăzut la art. 12 din Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020.”

    Alternativ, vor putea beneficia de facilitatea amintită, pentru cel mult 75% din salariaţii cu contracte de muncă active, şi angajatorii care înregistrează o reducere a încasărilor lunare de minim 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020 şi nu au capacitatea financiară de a plăti toţi salariaţii. “în asemenea cazuri, facilitatea se va putea acorda fără a fi necesară deţinerea Certificatului de Situaţii de Urgenta, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere privind încadrarea în condiţiile amintite”, adaugă avocatul.

    Plata sumelor se va realiza în baza cererii şi a documentelor justificative anexate acesteia, care se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. Plata efectivă se face în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentelor. 

     

  • Marian Alecu, antreprenorul care a adus McDonald’s în România, donează 5% din veniturile firmelor controlate de familia sa luptei împotriva coronavirusului

    „Am decis să donăm 5% din cifra de afaceri din martie şi aprilie a tuturor firmelor controlate de familia mea către sănătatea românească, fie Institutului Matei Balş, fie altor institute din sistemul de sănătate românesc, în funcţie de nevoile sesizate”, a spus Marian Alecu.

    Antreprenorul spune că a fost inspirat de o iniţiativă a Intesa Sanpaolo care a anunţat că donează până la 100 de milioane de dolari luptei Italiei împotriva epidemiei de coronavirus. De asemenea, instituţia financiară a anunţat că pune la dispoziţia companiilor afectate de epidemie de pe piaţa italiană împrumuturi în valoare totală de până la 5 miliarde de dolari.

    Atât fratele lui Marian Alecu, cât şi fiul său sunt acţionari în diferite afaceri, în varii domenii: HoReCa, bijuterii, fashion, consultanţă, imobiliare.  

    Potrivit interviurilor acordate anterior Business MAGAZIN, timp de 16 ani numele lui Marian Alecu a venit la pachet cu cel al McDonald’s România, lanţ de restaurante al cărui prim angajat a fost şi pe care l-a condus până în 2009.

  • De ce nici măcar 2 din 10 firme din România nu pot apela la bănci pentru a accesa finanţare

    Accesul la finanţarea bancară este încă limitat pentru multe companii din România, astfel încât nici măcar 2 din 10 firme nu pot apela la bănci. Între rigiditatea băncilor şi lipsa de viziune a companiilor, de unde trebuie să vină schimbarea?

    Doar 15% dintre companiile din România sunt bancabile, adică pot accesa finanţare de la bănci, ceea ce conturează atât o problemă a antreprenorilor şi a businessurilor în ceea ce priveşte capitalizarea afacerilor de pe piaţa locală, cât şi o problemă de înţelegere din partea băncilor, crede Vlad Năstase, CEO al companiei de consultanţă în restructurare de business Concilium Consulting. „Ca procent nu sunt multe companii atractive. Doar 15% dintre companii sunt bancabile după indicatorii pe care îi raportează an de an.

    Dintre acestea, foarte puţine sunt cele care au o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, adică doar vreo 10.000, fiind astfel singurele care pot accesa un credit mai mare. Restul sunt companii care au sub 1 milion de euro cifră de afaceri, de aceea plasamentele sunt mai mici”, spune Vlad Năstase.

    Dar într-un context în care economia creşte şi afacerile băncilor cresc în continuare, de ce nu sunt mai multe companii bancabile? În ianuarie 2020, creditele în lei luate de firme şi populaţie totalizau 181,4 miliarde lei, dintre care creditarea către firme reprezintă 72 miliarde lei, în creştere cu 4,5% faţă de ianuarie 2020.

     „Băncile caută companii profitabile. Evident că nu vor credita o companie care a fost pe pierdere sau una care nu are viziune de business, pe care nu o explică astfel încât să fie sustenabilă şi care nu spune exact ce vrea să facă cu banii respectivi. Companiile româneşti sunt destul de puţin capitalizate pentru că antreprenorul român nu a avut acest exerciţiu de a capitaliza afacerea lui, iar această capitalizare este un proces care se întâmplă în timp”, declară specialistul.

    În acelaşi timp, băncile se uită la indicatorii legaţi de capitalizare şi la modul în care antreprenorii înţeleg şi privesc în perspectivă aceşti indicatori. Mai mult, durata de viaţă a unei companii poate fi importantă.

    Astfel, companiile mici sau ideile antreprenorilor la început de drum, de tip start-up, nu reprezintă principalele plasamente ale băncilor pentru că nu generează câştiguri la fel de mari ca o companie de dimensiuni medii sau mari. „Economia românească trece astăzi printr-un schimb de generaţii pe care toţi cred că îl observăm şi este un schimb care vine şi cu provocări. În consecinţă, băncile şi companiile trebuie să înţeleagă foarte bine care este ecosistemul în care se desfăşoară astăzi creditarea şi businessul. Probabil că start-up-urile sunt doar o investiţie în viitor, pentru că la un start-up nu poţi plasa prea mulţi bani, ca bancă”, consideră el.

    Deşi start-up-urile au nevoie de un istoric care să le probeze ideea de business, băncile nu ar trebui să ignore aceste businessuri, în contextul în care antreprenorii români au început să livreze proiecte din ce în ce mai scalabile. 

    În acest proces, intervine o „curbă de învăţare”, aşa cum o numeşte specialistul. Astfel, start-up-urile pot învăţa paşii în acest tango în care intră cu băncile, iar instituţiile de creditare se pot educa în ceea ce priveşte „postura” – cum îi aşteaptă pe aceşti antreprenori. „Aici este o curbă de învăţare, inclusiv pentru bănci, pe care o pot aplica în analiza acestor startup-uri. Pentru că antreprenorul este cel care ştie cel mai bine tendinţele în industria în care activează, el trebuie să ştie să explice mai departe această industrie, ceea ce se poate concretiza într-o experienţă pe care banca o poate dobândi pe industria respectivă şi pe care o poate folosi de acum înainte în modelul de risc pe care îl are”, consideră el.

    Rolul băncii în ecosistemul de finanţare
    În ţările cu un mediu de business mai dezvoltat şi în care ecosistemul de finanţare a căpătat maturitate, banca are un rol important în finanţarea companiilor, alături de structurile de venture capital şi private equity.
    „Cred că în primul rând trebuie să discutăm despre diferenţa dintre companiile bancabile şi companiile finanţabile. Cele bancabile au atractivitate pentru bănci, iar cele finanţabile pot avea atractivitate şi pentru private equity”, crede Năstase. El spune că în România sunt în continuare puţine fonduri de investiţii active, iar acestea se concentrează doar pe anumite segmente. În acelaşi timp, fondul se poate oferi să cumpere şi datorie, dar şi o participaţie în companie, iar unele companii nu vor să vândă decât datorie, pentru că nu au nevoie decât de împrumut. „Un fond de investiţii poate intra în două moduri. Poate da credit cumpărând practic datorie, poate cere şi equity, sau poate cere o combinaţie. Banca vrea doar datorie, adică plasează bani pentru o dobândă. Dobânzile de la fondurile de private equity sunt mai mari decât la bănci. Mai mult, trebuie ca antreprenorul să îşi dorească să intre un fond de private equity în acţionariat”, a explicat şeful Concilium. Năstase crede că finanţarea bancară va continua să rămână o provocare pentru companiile la început de drum în România, dar în cazul unor planuri de afaceri bine puse la punct şi cu o mentalitate educată a băncii, chiar şi aceste finanţări se pot dovedi un succes. „Dacă vorbim de antreprenori la început de drum este o provocare şi va rămâne o provocare, dar cu un plan de afaceri, alegând banca potrivită, poate chiar din al doilea an de experienţă ar putea apela la bănci. Provocarea devine mai interesantă pentru companiile care au şi dimensiune şi activitate. Companiile trebuie să îşi dimensioneze activitatea şi în funcţie de produsele băncii. Spre exemplu, dacă în activitatea ta foloseşti factoringul ca produs, trebuie să mergi spre o bancă care are produsul respectiv în portofoliu şi pe care îl face bine”, a spus el.
    Acesta spune că băncile locale ar trebui să încerce din ce în ce mai mult să accepte astfel de finanţări şi să ceară în mod proactiv un plan de business cât mai bine documentat din partea antreprenorului. Mai mult, băncile trebuie să creadă în viziunea pusă pe hârtie de antreprenor. „Când o astfel de practică ajunge să aibă maturitate şi obişnuinţă şi pe partea băncii, şi pe cea a antreprenorului, ajungem la un nivel mai avansat de înţelegere şi educaţie financiară de ambele părţi.”
    De cealaltă parte a mesei, companiile ar trebui să aibă o viziune pe termen mediu, cel puţin, deoarece termenul scurt este „viclean”, aşa cum îl numeşte Vlad Năstase. „Companiile trebuie să aibă o viziune pe termen mediu, pentru că termenul scurt este extrem de viclean. O viziune pe termen mediu trebuie să fie o preocupare a antreprenorilor. Această preocupare trebuie ancorată în factorii care pot influenţa businessul lor şi care sunt externi. Cu cât înţeleg mai bine acest ecosistem, cu atât vor reuşi să fie mai credibili la rândul lor, atât faţă de partenerii de business, cât şi faţă de băncile de la care cer împrumut”, a adăugat el. Specialistul consideră că băncile nu pot combate fenomenul creditului furnizor, care prinde amploare de la an la an în economia românească şi atrage atenţia că acesta generează o bulă din cauza căreia ar putea avea de suferit întreaga economie. „Băncile nu pot combate creditul furnizor. În cel mai bun caz pot să îl forţeze pe antreprenor să fie mai diligent decât este. Preocuparea trebuie să fie a companiilor. Vorbim de o bulă, care dacă se sparge, cu toţii vor avea de suferit. Un management mai riguros al creanţelor comerciale este o preocupare pe care antreprenorul trebuie să o aibă pentru sănătatea afacerii lui. În general creditul furnizor este nepurtător de dobânzi. Fiecare SRL a ajuns un fel de mică bancă pentru ecosistemul în care activează”, atrage atenţia şeful Concilium.
    Piaţa de creditare către firme din România ar putea fi aruncată în aer de intrarea pe piaţă a unor jucători din industrii noi. Spre exemplu, gigantul Amazon a anunţat că va începe să crediteze firme în SUA, o mişcare similară cu creditele acordate de gigantul chinez Alibaba pentru IMM-uri. Vlad Năstase crede că şi piaţa din România ar putea cunoaşte astfel de jucători noi şi consideră că o astfel de mutare ar putea fi făcută chiar de jucătorii din industria de telecom, care au mult capital la dispoziţie. „Ar putea intra mai mulţi jucători în piaţă, inclusiv companiile din telecom iau în calcul această variantă pentru că au foarte mult cash. Au mult cash, au platforme online dezvoltate, au o bază de clienţi existentă, deci este un tip de creditare care nu porneşte de la zero. Dar până să ajungă şi în România la un anumit nivel de expunere cred că va trece ceva timp”, spune el.

  • Companiile lumii nu sunt pregătite pentru Coronavirus. Ce trebuie să faceţi pentru a vă pune businessul la adăpost

    Companiile nu sunt pregătite pentru criza provocată de extinderea Coronavirusului, încât acestea ar trebui să fie implicate proactiv, explică specialiştii Marsh, una dintre cele mai mari firme de asigurări din lume.

    Chiar dacă responsabilitatea pentru măsurile de prevenţie aparţine autorităţilor, companiile trebuie să gestioneze propriile riscuri şi să ia măsuri pentru a-şi proteja atât angajaţii, cât şi integritatea financiară.

    „Este esenţial pentru organizaţii să aloce resursele necesare pentru a-şi revizui strategiile şi planurile de continuitate a activităţii şi de reacţie în astfel de situaţii. În absenţa măsurilor preventive, efectele asupra companiilor nepregătite vor fi mult mai mari, vor întârzia recuperarea post-criză şi vor creşte costurile de răspuns, agravând efectele deja perturbatoare ale unui eveniment pandemic”, afirmă Cristian Fugaciu, CEO al Marsh România.

    Unele companii iau în calcul scenarii pentru situaţii de urgenţă care pot afecta continuitatea activităţii.

    Cu toate acestea, majoritatea organizaţiilor nu sunt pregătite pentru a face faţă efectelor asociate unei epidemii, precum: afectarea stării de sănătate a angajaţilor, îngreunarea operaţiunilor, a lanţului de aprovizionare şi modificarea contextului macroeconomic, consideră specialiştii Marsh România.

    Firma de asigurări recomandă companiilor să acţioneze acum, să îşi protejeze angajaţii, să aibă grijă de interesele de business ale companiei şi să îşi securizeze lanţul de aprovizonare, fiind tot timpul la curent cu planurile colaboratorilor.

  • Banca Europeană de Investiţii: Activitatea investiţională din România rămâne una dintre cele mai scăzute din UE

    Ponderea companiilor din România care fac investiţii este printre cele mai scăzute din UE, doar 71% dintre firmele active pe piaţa locală alocând fonduri în acest sens în ultimul exerciţiu financiar, faţă de o medie de 85% la nivelul Uniunii, arată un sondaj realizat de BEI.

    În plus, majoritatea firmelor româneşti rămân departe de frontiera productivităţii UE, diferenţele de productivitate fiind accentuate. Statistica arată că cea mai mare parte a firmelor din România rămân cu performanţe reduse şi doar 14% reuşesc să crească semnificativ productivitatea.

    Principalele bariere în calea investiţiilor sunt incertitudinea cu privire la viitor, infrastructura neadecvată şi indisponibilitatea personalului calificat.

    Potrivit BEI, după contracţia activităţii investiţionale în 2018, investiţiile în România au crescut în 2019, iar aşteptările corporative s-au îmbunătăţit. Cu toate acestea, mediul macroeconomic în următorii ani va deveni mai dificil, având în vedere temperarea creşterii economice şi înrăutăţirea balanţei fiscale.

    Dar, chiar şi cu un spaţiu fiscal limitat, prioritizarea investiţiilor publice faţă de cheltuielile curente şi predictibilitatea fiscală mai bună ar stimula investiţiile private, necesare tranziţiei la o economie ecologică, circulară şi inteligentă.

    În paralel, investiţia firmelor rămâne concentrată pe extinderea capacităţii de producţie şi înclinată spre active corporale. Peste 76% din investiţii sunt destinate activelor fixe corporale (63% din UE). În schimb, investiţiile în cercetare şi dezvoltare şi alte imobilizări necorporale sunt mai mici. O privire mai atentă asupra activităţii de inovare a firmelor din România arată că, printre inovatori, o pondere mai mare se bazează pe adopţie şi nu pe dezvoltare. De asemenea, firmele româneşti rămân în urma întreprinderilor din UE când vine vorba de adoptarea de tehnologii digitale cheie.

    „În general, UE duce lipsă de lideri mondiali din sectoarele noi şi, în mod similar, firmele româneşti rămân în urmă faţă de UE în sectoarele inovatoare. Crearea mediului de afaceri adecvat şi îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru firmele de tip start-up şi scale-up reprezintă una dintre cele mai bune modalităţi de a crea lideri, de a stimula inovaţia şi productivitatea”, a declarat Debora Revoltella, directorul departamentului economic al BEI.

    În România, aproximativ una din zece firme se confruntă cu restricţii financiare, iar dependenţa de surse de finanţare interne rămâne ridicată. Accesul la finanţare externă este o problemă mai mare decât în ​​alte ţări ale UE, iar firmele care ajung la frontiera productivităţii se confruntă cu dificultăţi şi mai mari în a obţine finanţarea externă.

    Rezultatele din România au fost obţinute pe baza interviurilor cu 482 de firme din ţară, în perioada aprilie-august 2019. Cercetarea face parte din Sondajul anual de investiţii al BEI, realizat la nivelul UE, în cadrul a 12.500 de firme.

  • TPA România: Mai multe inspecţii fiscale inopinate în 2019. Ce categorii de firme riscă să primească vizita organelor fiscale în 2020?

    ANAF a desfăşurat anul trecut un număr în creştere de inspecţii fiscale inopinate având ca tematică preţurile de transfer, un tip de control care a devenit tot mai frecvent începând cu 2018. Ne aşteptăm ca şi în 2020 organul fiscal să controleze cu precădere anumite categorii de contribuabili, în funcţie de rezultatele analizei de risc efectuate.

    Din ceea ce am putut observa în cursul anului precedent, printre firmele verificate au fost cele care înregistrează pierderi recurente sau cele care au avut o sumă importantă de TVA de recuperat de la buget şi nu au rambursări frecvente.

    „Criteriile de risc şi modul în care se realizează selecţia firmelor ce vor fi controlate nu sunt însă transparente. Noi, în calitate de consultanţi fiscali, putem observa tendinţe, dar nu le putem spune clienţilor cu certitudine dacă şi când vor fi controlaţi”, afirmă Sorana Cernea, partener al TPA România şi coordonatorul biroului din Cluj al firmei de consultanţă şi audit.

    În general, nu putem vorbi despre sectoare de activitate vizate mai des de inspecţiile inopinate, sesizându-se totuşi o frecvenţă a controalelor mai ridicată în rândul firmelor de construcţii, la care au avut loc verificări în special în legătură cu tratamentul fiscal al diurnelor acordate salariaţilor.

    Putem însă identifica anumite categorii de contribuabili care prezintă riscuri, probabilitatea ca aceştia să primească vizita organelor fiscale fiind mai mare în anul 2020. Printre aceşti contribuabili se numără:

    • firmele cu pierderi, mai ales companiile ce fac parte dintr-un grup şi care au tranzacţii cu părţile afiliate;
    • companiile ce deţin solduri mari de bani în casierie sau sume importante acordate ca avans spre decontare şi care nu distribuie dividende;
    • firmele ce raportează sume mari de TVA de recuperat, dar care nu solicită rambursarea o perioadă lungă de timp.

    “Firmele profitabile, care îşi achită la zi datoriile faţă de stat, sau cele care au controale recurente de rambursare de TVA şi nu au avut sume semnificative refuzate la rambursare, nu au fost controlate, fapt ce ne conduce la concluzia potrivit căreia organul fiscal efectuează analize de risc şi ţine cont de acestea atunci când alege contribuabilii ce vor fi controlaţi”, concluzionează Sorana Cernea.

  • Este oficial: ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al patrulea trimestru al anului 2019

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2019, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2019 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2019.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Un antreprenor din România a început o afacere într-un chioşc. Cum a reuşit ca după un sfert de secol să îl transforme într-un business de 50 de milioane de euro

    „Principala investiţie pe care a făcut-o Casa Auto (parte a Grupului Tester, care se ocupă de businessul auto reprezentând 13 mărci) în anul 2019 este Centrul Tehnic, prima caroserie-vopsitorie robotizată din România şi Europa de Sud-Est. A fost o decizie îndrăzneaţă, în care top managementul Casa Auto m-a încurajat şi în care, pe lângă suma consistentă investită, de 2,5 milioane de euro, procesul tehnologic este total nou – linia de producţie şi roboţii făcând posibilă o calitate ridicată a reparaţiilor într-un timp de cinci ori mai rapid decât într-o tinichigerie clasică”, descrie Bogdan Piţigoi cele mai recente realizări.

    Şeful Tester Grup notează şi că afacerea lucrează cu cei mai reprezentativi asigurători din România, cu o parte dintre ei având încheiate convenţii pentru autoconstatare, ceea ce scurtează mult timpul necesar întocmirii documentaţiei necesare unei reparaţii de tinichigerie-vopsitorie.

    Cum se diferenţiază însă showroomurile Casa Auto de cele ale competitorilor? „Încă din anul 2001 am început să cred în conceptul de showroom multibrand, ceea ce presupune ca showroomurile mai multor mărci să fie în aceeaşi clădire, sub acelaşi acoperiş, dar în acelaşi timp în interiorul lor să păstreze atmosfera şi universul caracteristic fiecărei mărci în parte”, explică Bogdan Piţigoi.
    Şeful Tester Grup speră ca anul 2020 să fie la fel de bun ca şi 2019, atât din punctul de vedere al pieţei auto, cât şi la nivelul întregii economii a României. Cu acest gând, el a bugetat o altă investiţie importantă: primul mall auto din România.

    Acesta va consta într-o clădire pe două etaje cu o suprafaţă desfăşurată de 3.200 mp, în care vor fi amplasate opt dintre mărcile reprezentate de Casa Auto. Clădirea va fi amplasată pe o suprafaţă de teren de 12.000 mp, în apropierea unui showroom multibrand cu alte cinci mărci din portofoliul companiei. „În acelaşi loc avem şi service-uri de reprezentanţă pentru operaţiunile mecanice şi electrice, o spălătorie nouă şi modernă împreună cu un service de ultimă generaţie ce oferă servicii de reglare unghiuri, echilibrare şi schimbare roţi, precum şi un hotel de anvelope”, notează Piţigoi. Pe scurt, spune el, Mallul Casa Auto va oferi clienţilor vânzări, service şi nu numai pentru toate mărcile pe care le reprezintă.

    Piaţa auto locală de astăzi s-a maturizat şi este în echilibru cu potenţialul real al României, crede Bogdan Piţigoi, acesta situându-se în opinia sa în intervalul 150.000-200.000 de maşini noi pe an. Faţă de ultimii ani, el observă o creştere a cererii pentru maşini de clasă medie, tendinţă normală raportată la creşterea clasei sociale medii în România. „Clienţii au un grad mai înalt de cunoaştere a maşinilor şi sunt mult mai hotărâţi referitor la tipul de maşină de care au nevoie”, spune şeful Tester Grup. „De asemenea, ei au cunoştinţe şi aşteptări mari referitoare la service şi, pe bună dreptate, îşi doresc servicii de calitate în toate domeniile.”

    Casa Auto a comercializat în 2019 un număr de 4.000 de maşini, oferind servicii after sales pentru 52.000 de clienţi. În ceea ce priveşte bussinessul imobiliar, un alt segment important pentru grup, au fost prelungite contractele de închiriere pentru clienţi importanţi cum ar fi Oracle, Sonovision, KPMG sau Geberit şi au fost semnate noi contracte de închiriere cu clienţi importanţi precum SCC, Softvision, Buck, Ipsos sau Digitex. „În concluzie, cei doi piloni importanţi ai Grupului Tester (Casa Auto pentru segmentul auto şi Ideo, Centro respectiv Solo Park pentru domeniul real estate) au fost în creştere evidentă de bussiness, ceea ce ne dorim şi pentru anul 2020.”
    Bogdan Piţigoi crede că piaţa locală este „în cea mai fastă perioadă economică a ei şi sunt convins de potenţialul României de a se dezvolta accelerat în continuare”.

  • ANAF va publica “lista ruşinii” în această lună. Verificaţi dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2019, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2019. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2019 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2019. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI