BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Orice român poate să devină acţionar al Dinamo: clubul de fotbal se listează pe platforma Seedblink. Eugen Voicu, acţionar Dinamo: Vrem să atragem 1,95 mil. euro

    Orice român poate să devină acţionar al clubului de fotbal Dinamo cu minimum 1.000 de euro, şi să susţină planurile de redresare ale echipei din Ştefan cel Mare, după ce noii acţionari au decis să listeze clubul de fotbal pe platforma Seedblink pentru a atrage finanţare.

    “Ne-am propus să atragem 1.948.000 de euro pentru toate nevoile clubului în momentul de faţă. Plecăm de la o bază, de la nişte servicii în cadrul clubului aproape de zero. Scenariul de exit în cinci ani este cu un multiplu de 2,6-4,3x estimat sau IRR de 19,6-31,8%”, spune pentru ZF Eugen Voicu, unul dintre acţionarii Dinamo.

    “Ni s-a părut că este un mod de a crea interes într-o formă comparabilă cu fenomenul „socios”, în care suporterii, fanii pot deţine acţiuni la club şi în felul acesta se pot implica mai direct în buna desfăşurare a clubului. Pentru că legislaţia nu permite deocamdată, ca în alte ţări, organizarea de cluburi de genul acesta, ni s-a părut că este o metodă similară prin care putem da acces celor interesaţi să facă parte din povestea Dinamo şi ce vrem noi să construim”.

    Listarea pe Seedblink o premieră pentru fotbalul românesc – apelarea la puterea financiară a fanilor şi investitorilor prin intermediul unei platforme de crowdfunding – cu o rundă de finanţare care începe în curând şi cu un tichet minim de 1.000 de euro.

    “Sunt şi nişte beneficii, cine vine cu mai mulţi bani va primi ulterior şi nişte servicii suplimentare. Urmează să comunicăm în curând. De exemplu, cine vine cu 50.000 de euro va avea un abonament gratuit pe următorii X ani. Poate avea o plachetă că este susţinător de top al Dinamo sau poate avea acces la întâlniri cu jucătorii.”

    În februarie 2023 Dinamo 1948 şi-a schimbat acţionariatul, Red&White 2022 Management (Eugen Voicu 58%, Andrei Nicolescu 38% şi Dan Gătăianţu Junior 4%) preluând 80% de la Lotus Perfect Product (72,8%) – controlat de Pavel Şerdean şi de la Peluza Cătălin Hâldan (8%).

    “Ca să construim am vrut să avem o paletă de acţionari din mai multe medii. Fiecare este binevenit, mai ales dacă vine cu anumite servicii sau cunoştinţe în anumite domenii.  Nu contează dacă sunt persoane fizice sau juridice”.

    Eugen Voicu, antreprenor care ere experienţă îndelungată pe piaţa de capital, spune că în anul cinci va evalua serios listarea Dinamo la Bursa de Valori Bucureşti. “Dar BVB este mult mai restrictivă şi nu este momentul în evoluţia clubului. Investitorii de pe SeedBlink au un apetit mult mai mare de risc şi investesc potenţialul unui business. În al doilea rând, investitorii de pe SeedBlink pot fi şi din afara ţării. Atractivitatea este mult mai mare pe o platformă de public funding decât ceea ce se poate face în momentul de faţă pe piaţa de capital, unde intervine ASF cu aprobări, avize”. Cum vor proceda cei care vor să-şi vândă acţiunile?

    “Platforma asigură după aceea tranzacţionare în structura ei. Dacă cineva va dori să îşi vândă acţiunile, platforma va pune la dispoziţie acest serviciu. Recuperarea poate să vină în urma unei asemenea tranzacţii sau, peste un număr de ani, în momentul în care listăm Dinamo la Bursă, aceste acţiuni pot deveni de fapt acţiuni la clubul Dinamo. Nu se poate momentan până nu ieşim din insolvenţă şi facem alte operaţiuni. Ne-am propus să ieşim din insolvenţă anul viitor şi probabil că lucrul acesta trebuie să se întâmple cât mai repede pentru că ne ajută foarte mult în colaborarea sportivă cu clubul Dinamo şi ne ridică nişte bariere foarte mari în organizarea clubului. Avem o conferinţă de presă pe 21 iunie la Muzeul Fotbalului”.

    Potrivit datelor din platforma Termene.ro, Dinamo 1948 a avut în 2022 afaceri de 10,2 mil. lei şi o pierdere de 8,4 mil. lei. În 2021 afacerile erau de 10,9 mil. lei iar pierderile se ridicau la 15,6 mil. lei. Cheltuielile totale în 2022 au fost de 18,7 mil. lei.

    SeedBlink este o platformă de investiţii de risc specializată în tehnologie, care permite investitorilor individuali să finanţeze start-upuri şi scale-upuri europene de top, alături de investitori instituţionali. SeedBlink a mobilizat până în prezent prin intermediul reţelei sale de investitori 200 de milioane de euro în start-upuri tech din Europa.


     

     

  • Cristina Bâtlan şi Roberto Bâtlan, fondatorii Musette, investesc într-un start-up din zona proiectelor de energie fotovoltaică în sectorul industrial

    Cristina Bâtlan şi Roberto Bâtlan, fondatorii brandului de încălţăminte şi accesorii Musette, investesc în startup-ul Energoloop, fondat în parteneriat cu Eduard Fariseu, şi care funcţionează sub forma unui hub fotovoltaic care oferă soluţii entru finalizarea proiectelor de autoconsum în sectorul industrial, dar şi pentru parcurile fotovoltaice.

    Eduard Fariseu  a fost unul dintre tinerii antreprenori care au obţinut finanţare în cadrul emisiunii “Imperiul Leilor”, difuzată pe Pro TV.

    Energoloop a fost înfiinţată în urmă cu 6 luni şi a finalizat proiecte cu o putere totală instalată de aproximativ 6 MW, până la finalul anului fiind contractaţi încă 20 de megawaţi. Ţinta companiei pentru următorii doi ani este construcţia de cel puţin 100MW la sol pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile.

    Serviciul începe prin stabilirea, alături de management, a obiectivului de independenţă energetică, definind resursele de potenţial energetic disponibile şi oferind servicii complete de autorizare – proiectare, furnizare de echipamente, racordare, punere în funcţiune şi asistenţă în procesul de vânzare a energiei electrice produse.

    „Având în vedere realitatea actuală din piaţă, cu facturi mari la energie, vrem să ajutăm companiile să devină independente energetic, iar Energoloop este o soluţie <<one-stop-shop>> de servicii complete şi adaptate la dimensiunea şi cerinţele fiecărui proiect în parte, economisind timp şi bani în acest proces. Practic, oferim posibilitatea unui preţ mai redus, cu amortizare integrală a investiţiei pentru consumatori într-un interval de 3 – 3,5 ani, soluţii de finanţare directe către noi, timp de execuţie mic şi acoperire naţională pentru realizarea proiectelor fotovoltaice de orice dimensiune”, explică Eduard Fariseu, CEO şi co-fondator Energoloop, care deţine o specializare în energie regenerabilă şi peste 3 ani de experienţă în domeniu.

    Eduard Fariseu este unul dintre tinerii antreprenori de la emisiunea “Imperiul Leilor” care au obţinut finanţare. Cristina Bâtlan şi Dr. Wargha Enayati, investitori în cadrul aceleiaşi emisiuni, s-au asociat cu el pentru dezvoltarea afacerii Opvarmning, firma pe care o administrează împreună cu tatăl său şi care produce, la Teleşti, în judeţul Gorj, peleţi şi brichete din rumeguş pentru încălzirea locuinţelor. El a cerut 250.000 de euro pentru o nouă linie de producţie, în schimbul a 25% din afacere.

    „Ca business angel, dincolo de zona de lifestyle şi sănătate, mă preocupă şi am obiective ambiţioase şi în zona de mediu în general, de energie verde, de reciclare. Cred cu tărie că oamenii din business care investesc acum timp şi resurse în zona sustenabilităţii vor fi mult mai câştigaţi în viitor. Îmi doresc să contribui la construcţia unui viitor nelimitat de verde şi sustenabil pentru generaţiile viitoare”, spune Cristina Bâtlan.

    Brandul Musette a fost lansat în urmă cu peste 30 de ani, fondatorii având trei fabrici şi peste 600 de angajaţi.

     

  • O criză despre care nu vorbeşte nimeni prinde contur: Îmbătrânirea populaţiei la nivel global a început deja să creeze probleme. Cele mai mari agenţii de rating din lume avertizează că declinul demografic loveşte direct în ratingurile de credit ale guvernelor care vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor fi obligate să ceară mai mulţi bani de la cetăţeni

    Îmbătrânirea populaţiei la nivel global afectează deja finanţele publice din întreaga lume, iar agenţiile de rating sunt de părere că declinul demografic, în lipsa unor reforme radicale, va aduce guvernele lumii în situaţia vor putea obţine finanţare mult mai greu şi vor trebui să majoreze taxele cetăţenilor, scrie Financial Times.

    „În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody’s Investors Services.

    Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au majorat în această lună ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară încoace – ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernelor.

    „În timp ce evoluţiile demografice se produc într-un ritm lent, problema cauzată de acestea se agravează. Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimţite puternic în anumite ţări, iar problema pare să se agraveze în continuu”, a declarat Edward Parker, şeful global de cercetare pentru suverani şi supranaţionali la Fitch, care a retrogradat luna trecută ratingul de credit al Franţei.

    Agenţiile de rating spun că majorarea costurilor de împrumut impactează atât populaţia, cât şi finanţele publice, care se confruntă cu probleme pe fondul nevoilor de finanţare pentru sistemului de sănătate şi pensii.

    Acest lucru a afectat perspectivele de finanţare în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 20% în prezent la 30% până în 2050, precum şi în Japonia şi SUA.

    Marko Mrsnik, analist la S&P Global Ratings, a adăugat că o creştere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut ar creşte raportul dintre datorie şi PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit şi SUA cu aproximativ 40-60 de puncte procentuale până în 2060.

    „Aceasta este o creştere foarte importantă şi implică faptul că, pentru ca datoria publică să rămână sustenabilă, ar fi probabil necesare reforme care să abordeze fie problemele legate de îmbătrânire, fie alte reforme fiscale”, a declarat analistul.

    S&P a declarat în ianuarie că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atenua costurile generate de îmbătrânirea populaţiei.

    Agenţia a estimat că, în absenţa unor reforme ale politicilor fiscale legate de îmbătrânirea populaţiei, guvernele se vor confrunta cu un deficit de 9,1% din PIB până în 2060, o creştere uriaşă de la 2,4% în 2025.

    Analiştii spun că, la nivel mondial, ţările din Europa Centrală şi de Sud au printre cele mai proaste profiluri demografice, evidenţiind totodată Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte cu una dintre cele mai rapide rate la nivel mondial.

  • Sam Altman, omul din spatele revoluţiei ChatGPT, se pregăteşte să facă o nouă mutare: Fondatorul companiei care a creat cel mai cunoscut program de inteligenţă artificială din lume este pe cale să obţină o finanţare de o sută de milioane de dolari pentru un uriaş proiect cripto lăsat pe pauză

    Şeful OpenAI, Sam Altman, este aproape de a obţine o finanţare de aproximativ 100 de milioane de dolari pentru planul său de a utiliza tehnologia de scanare a irisului în scopul de a crea o criptomonedă globală numită Worldcoin. Dacă planul lui Altman va funcţiona, el va reprezenta o gură de aer pentru industria cripto, pentru care anul 2023 a însemnat doar turbulenţe şi probleme, scrie Financial Times.

    Potrivit unor persoane familiarizate cu această mişcare, Worldcoin se află deja în discuţii pentru obţinerea finanţării, în timp ce se pregăteşte de lansare, care ar putea avea loc în următoarele săptămâni.

    Printre cei care participă la acest proiect se numără atât investitori mai vechi precum Khosla Ventures şi fondul de criptomonede al Andreessen Horowitz, precum şi fondatorul FTX Sam Bankman-Fried şi antreprenorul de internet Reid Hoffman, cât şi nume noi.

    Worldcoin a fost fondată de Altman şi Alex Blania în 2019. Compania a ieşit de sub lumina reflectoarelor după succesul OpenAI, creatorul ChatGPT, care a încheiat un acord de mai multe miliarde de dolari cu Microsoft la începutul acestui an.

    Cu toate acestea proiectul este foarte ambiţios. La baza lui stă utilizarea tehnologiei de scanare a globilor oculari pentru a crea un sistem global de identificare care ar putea fi folosit pentru a obţine acces liber la propria sa monedă globală, Worldcoin.

    Cheia planurilor companiei este un un dispozitiv de scanare cu formă de  glob care „foloseşte biometria irisului pentru a stabili calitatea de persoană unică a unui individ, apoi creează un World ID digital care poate fi folosit ca şi cale de acces către o varietate de aplicaţii, fără a dezvălui identitatea utilizatorului”, potrivit reprezentanţilor Worldcoin.

    Odată ce utilizatorii şi-au stabilit identitatea, pot primi gratuit tokenuri Worldcoin, a precizat compania.

    Worldcoin s-a transformat în ţinta criticilor mai ales pe fondul faptului că în general scanările biometrice prezintă riscuri şi întrebări legate de confindenţialitatea utilizatorilor. Potrivit propriului website: „compania nu va stoca datele biometrice preluate în urma scanărilor, iar dispozitivul nu va afecta ochii utilizatorilor”

    După ce a funcţionat anterior într-o versiune creată pentru teste, compania se pregăteşte acum să îşi lanseze protocolul blockchain şi să înceapă să înregistreze tranzacţiile în următoarele şase săptămâni.

    Worldcoin a refuzat să comenteze cu privire la strângerea de fonduri.

  • Cum puteţi lua bani de la stat pentru a cumpăra un calculator

    Programul “Euro 200” de acordare a unui ajutor financiar elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de calculatoare va continua în acest an cu o serie de modificări.

    Conform Hotărârii nr. 395 din 4 mai 2023 privind modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004 au apărut o serie de modificări ale programului.

    De acest ajutor vor putea beneficia elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut pe membru de familie mai mic sau egal cu 500 lei.

    Programul “Euro 200” se derulează începând cu anul 2004. Cuantumul bonului valoric reprezintă echivalentul în lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziţiei.

    Sunt considerate calculatoare personale şi dispozitivele mobile de tip calculator personal cum ar fi laptopul, notebookul, ultrabookul sau dispozitivele echivalente.“

    Configuraţia minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se acordă ajutor financiar este următoarea:

    a) pentru desktop-procesor cu frecvenţă nominală minimum 3.0 GHz; HDD minimum 500 GB sau SSD minimum 240 GB; RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB; monitor LCD sau LED cu diagonală minimum 18.5“ şi rezoluţie minimum 1.920 x 1.080; tastatură, mouse optic; cameră web;

    b) pentru laptop, notebook, ultrabook şi dispozitive echivalente – procesor cu minimum 2 nuclee; RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB; HDD minimum 500 GB sau SSD minimum 240 GB; diagonală minimum 14“; rezoluţie minimum 1.366 x 768; cameră web.(2^1) Calculatoarele definite la alin. (2), a căror achiziţionare se realizează prin ajutor financiar potrivit Legii nr. 269/2004, cu modificările şi completările ulterioare, vor cuprinde în mod obligatoriu un sistem de operare licenţiat.

     

  • Quicklegal, un marketplace pentru servicii juridice, a ridicat o finanţare de peste 230.000 euro. „Fondurile vor fi investite în extinderea funcţionalităţilor platformei prin crearea unui robo-avocat”

    Quicklegal, un marketplace pentru servicii juridice care îşi propune să pună în legătură avocaţii cu potenţialii clienţi folosindu-se de tehnologie, anunţă ridicarea unei finanţări în valoare de 236.000 euro – formată dintr-un grant de 199.000 euro acordat de EEA & Norway Grants prin Innovation Norway şi 36.000 euro de la investitori privaţi, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    „Ne bucurăm de sprijinul acordat de EEA & Norway Grants prin grantul Innovation Norway. Fondurile vor fi investite în extinderea funcţionalităţilor platformei prin crearea unui robo-avocat care va oferi instant informaţii juridice utilizatorilor, dar şi prin dezvoltarea unui birou de avocatură virtual care va permite interacţiunea exclusiv online cu avocaţi specializaţi”, a spus Luminiţa Buşuricu, CEO-ul QuickLegal.

    Utilizând tehnologia, în particular inteligenţa artificială, QuickLegal simplifică accesul la serviciile juridice româneşti, au mai transmis reprezentanţii companiei. De asemenea, pentru a încuraja utilizarea platformei, primele 15 minute de discuţie cu un avocat sunt gratuite. Până în prezent, 100 de avocaţi au devenit colaboratori QuickLegal, iar platforma numără peste 100 de clienţi.

    „Ne adresăm companiilor fără departament juridic sau care doresc să reducă costurile aferente acestuia. Totodată, venim în sprijinul avocaţilor care vor să îşi deschidă cabinete individuale ori care vor să îşi crească baza de clienţi”, a adăugat Luminiţa Buşuricu.

    QuickLegal este un marketplace de servicii juridice care permite conectarea cu avocaţi specializaţi şi oferă o gamă largă de servicii juridice personalizate, prin integrarea tehnologiilor de ultimă generaţie. Proiectul este finanţat cu sprijinul granturilor acordate de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin mecanismul financiar SEE 2014-2021, în cadrul „Programului Dezvoltarea IMM-urilor din România”. De asemenea, EEA şi Norway Grants sprijină eforturile pentru o Europă verde, pentru incluziune şi competitivitate.

     

  • Atenţie că şi finanţarea în euro devine din ce în ce mai scumpă: dacă anul trecut dobânzile la lei au explodat, anul acesta dobânzile la euro cresc exponenţial, iar cei care au împrumuturi în euro plătesc din plin tensiunile externe, creşterea riscurilor şi majorarea ratelor

    Anul trecut toată lumea era cu ochii pe dobânzile la lei, care au crescut de trei ori în mai puţin de un an, din cauza exploziei inflaţiei.

    În octombrie 2022, ROBOR la trei luni, indicatorul de referinţă cel mai urmărit şi cel mai folosit de către companii şi persoanele fizice la stabilirea dobânzilor la credite, a atins un maxim de 8,2%. De la acel nivel ROBOR a început să scadă, mai ales după ce Banca Naţională a slăbit politica monetară şi a lăsat mai mulţi lei în piaţă spre finalul anului, pentru ca băncile, economia şi Ministerul Finanţelor, care are nevoie continuă de bani, să nu aibă probleme. Scăderea a intervenit şi ca urmare a prognozelor legate de reducerea inflaţiei, care urmează să se vadă mai evident începând cu luna aprilie. BNR crede că de la 16%, inflaţia va ajunge în decembrie la 7%, iar acest lucru a determinat Banca Naţională să nu mai majoreze dobânda de referinţă, care a ajuns la 7% la începutul anului.

    Vineri, pe 21 aprilie, ROBOR a fost cotat la 6,78%, care este un nivel al dobânzii destul de rezonabil, având în vedere condiţiile din piaţă.

    Pentru că anul trecut dobânzile la euro erau mult mai mici decât cele la lei, companiile au început să-şi treacă creditele din lei pe euro, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a ajutat mult acest lucru. Plus că băncile locale aveau destul de multă lichiditate în euro, în timp ce pe lichiditatea în lei aveau deficite şi trebuiau să majoreze dobânzile.

    Dar de la finalul anului trecut şi împrumuturile în euro au început “să ardă”, odată ce dobânzile la euro au început să crească susţinut. De la un minus de 0,176% în iunie (acum mai puţin de un an dobânzile la euro erau în continuare negative), vineri, 21 aprilie, EURIBOR la trei luni a ajuns să fie cotat la 3,26%, deci costul finanţării în euro a crescut şi el de peste trei ori.

    În România 70% din finanţarea bancară este în lei, iar 30% este în valută, dintre care cea mai mare parte este în euro.

    Problema este că această creştere nu se va opri aici: Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat pieţele să se aştepte la o nouă creştere a dobânzii de referinţă, de la 3% cât este acum spre 3,25%, dacă nu chiar 3,5%, ceea ce va însemna că EURIBOR va ajunge la 3,7%-3,8%.

    Dacă inflaţia în Europa nu va da semne evidente de scădere iar economia europeană nu va fi în recesiune (analiştii cred că fără recesiune inflaţia nu are cum să scadă), ne putem trezi şi cu o dobândă de referinţă a BCE de chiar 4% la euro.

    Acelaşi lucru se întâmplă şi pe piaţa americană, dar acolo dobânzile sunt deja şi mai mari: dobânda de referinţă la Fed – Banca Centrală Americană, este acum de 4,75-5%, iar ultimele date indică faptul că Fed va majora din nou dobânda de referinţă la 5-5,25%, având chiar o perspectivă de 5,25-5,5%.

    Aşa că finanţarea este, dar va şi deveni din ce în ce mai scumpă. La dobânzile de referinţă ale băncilor centrale, la dobânzile de pe piaţă – EURIBOR sau LIBOR, încep să se adauge din ce în ce mai mult tensiunile şi mai ales riscurile de pe pieţele financiare. Nicăieri nu este linişte. Nici în birourile bancherilor.

    Criza bancară din America, criza bancară din Europa, care a dus la salvarea in extremis a Credit Suisse, a doua mare bancă a Elveţiei, se vede din ce în ce mai mult în risc şi în dobânzile pe care le cer investitorii de la cei care vor să ia bani.

    Banca Transilvania, prima bancă de pe piaţă, a ieşit vineri după-amiază pe pieţele externe, unde a vândut obligaţiuni de 500 de milioane de euro, dar pentru care trebuie să plătească un randament/dobândă efectivă de 9% pe an.

    Este adevărat că aceste obligaţiuni au un regim special – MREL, adică pot fi convertite în capital, dacă este nevoie.

    9% nu este chiar deloc o dobândă mică, dar acesta este preţul actual, care include tensiunile de pe pieţe, creşterea riscului şi continuarea trendului de creştere a dobânzilor la euro.

    În februarie, CEC Bank a plătit o dobândă de 7,5% pe an pentru a lua 119 milioane de euro de pe piaţa externă, tot în obligaţiuni de tip MREL.

    Ministerul Finanţelor plăteşte dobânzi între 7-7,5-8% la euro dacă vrea să se împrumute de pe piaţa externă.

    Pe piaţa internă Ministerul Finanţelor a plătit la emisiunea de obligaţiuni Fidelis pe un an adresată populaţiei o dobândă de 3,7% pe an şi 5,8% pe an, dar la titluri Fidelis pe trei ani.

    Creşterea dobânzilor plătite la depozite, la titlurile Fidelis sau dobânzile pe care trebuie să le plătească Banca Transilvania bineînţeles că bucură deponenţii şi investitorii.

    Pe de altă parte, cei care au credite sau care trebuie să ia credite simt că le arde buzunarul. Finanţarea este din ce în ce mai scumpă şi s-ar putea ca şi accesul la finanţare să fie puţin mai complicat, mai ales pentru cei care nu stau prea bine la evaluarea riscului.

    Foarte multă lume crede că aceste dobânzi vor fi pasagere, iar odată ce inflaţia va scădea, războiul din Ucraina se va temina iar tensiunile geopolitice se vor diminua, lumea şi pieţele vor reveni acolo unde erau înainte.

    Dar nu va fi aşa, iar dobânzile vor rămâne mari (comparativ cu ceea ce a fost în ultimul deceniu) mult mai mult timp decât se aşteaptă lumea.

    Pe piaţa românească companiile, în speciale cele româneşti, antreprenorii români, resimt această creştere a dobânzilor şi încep din ce în ce mai mult să ceară intervenţia statului, intervenţia guvernului ca să “plătim dobânzi mai mici”. Pentru asta trebuie să ne luăm băncile înapoi – este retorica care se aude din ce în ce mai mult.

    De unde să ofere statul/guvernul credite cu dobânzi mai mici (cele de acum fiind considerate înrobitoare) dacă statul, dacă băncile – iar Banca Transilvania şi CEC sunt bănci româneşti – plătesc dobânzi mari pentru a face rost de finanţare pentru buget şi pentru capitalul propriu, cum este cazul băncilor?

  • Cifrele din spatele afacerii Revolut: 1 mld. de dolari venituri şi o marjă de profit de peste 80%. În România, banca digitală are 2,6 mil. clienţi, dintre care 500.000 au făcut solicitări pentru a lua un credit

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Galaţi poate să devină un pol regional de fabricare a hidrogenului verde printr-un proiect finanţat de Comisia Europeană. Dan Nica, europarlamentar: Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pentru a da drumul unor industrii strategice, mâine poate să fie târziu

    Galaţi ar putea deveni un centru regional important de fabricare a hidrogenului verde printr-un proiect gestionat la nivelul Consiliului Judeţean Galaţi în parteneriat cu primăria oraşului, Combinatul Siderurgic Liberty Steel, APDM, operatorul feroviar Grampet şi Universitatea Dunărea de Jos, care ar urma să fie finanţat direct de Comisia Europeană, susţine europarlamentarul Dan Nica, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) a Parlamentului European.

    “Există un consorţiu format din Primăria Galaţi, Combinatul Siderurgic Liberty Steel, APDM, operatorul feroviar Grampet şi Universitatea Dunărea de Jos, la care se vor adăuga şi alte entităţi din afara României, pentru a crea acest proiect – Galaţi Hydrogen Valley.  Grantul Comisiei Europene ar urma să se asigure o finanţare de 20 mil. euro”, a spus Dan Nica în cadrul conferinţei  ZF/Liberty Galaţi Green Valley – noul pol de investiţii pentru viitor, organizată recent de ZF şi Liberty.

    Proiectul ar putea fi inclus în strategia mai amplă a Comisiei Europene în care hidrogenul joacă un rol major în reducerea emisiilor de carbon, ca parte a Fit for 55, pachetul de politici menite să pună pe drumul neutralităţii climatice blocul european.

    “Săptămâna viitoare este termenul de depunere al proiectului şi am convingerea că o să primească finanţarea, pentru că este foarte bine făcut. Semnalul dat de la Galaţi ar trebui să fie receptat şi de alte zone din ţară. Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pentru a da drumul unor industrii strategice, mâine poate să fie târziu”, a mai spus Dan Nica.

    Specificaţiile tehnice ale proiectul indică o capacitate de 20 MW, care ar genera o producţie anuală de 2.500 – 3.000 de tone de hidrogen. Sursa de energie regenerabilă urmează să fie asigurată de parcului fotovoltaic pe care Liberty vrea să-l construiască pe actualul amplasament al haldei de zgură.

    “Liberty Galaţi se pregăteşte de o tranziţie către oţelul verde, o tranziţie liniară. Compania ştie că nu va mai putea ultiliza gaze foarte mult timp sau nu în cantităţile de azi. În plus şi partea de energie ar putea să ridice probleme, de aceea a decis să  facă tranziţia graduală către producţia de oţel curat (verde), care înseamnă să elimini utilizarea gazelor de la furnal şi să le înlocuieşti cu hidrogen, de exemplu”.

    După depunerea proiectului, termenul de evaluare şi aprobare este de două-trei luni, astfel încât partea de implementare ar trebui să debuteze în perioada august-septembrie, fiecare membru al consorţiului având rolul său în proiectul ce ar urma să devină operaţional în aproximativ doi ani.

    Din perspectiva lui Dan Nica, potenţialii utilizatori de hidrogen pot fi combinatele siderurgice precum Liberty Galaţi, hidrogenul fiind un substitut foarte bun al gazului metan pentru procesele tehnologice cu ardere înaltă, companiile care activează în zona traficului feroviar-locomotivele alimentate cu hidrogen dezvoltă o putere mai mare şi pot să înlocuiască locomotivele tradiţionale care utilizează motorina sau alte tipuri de combustibili, companiile din transportul public- primăriile, companiile din transportul naval, etc.

    “Ceea ce s-a întâmplat în 2022, când 40 mil. tone de capacitate în industria oţelului au fost închise, este un fenomen care nu este ireversibil. Dimpotrivă, se doreşte reversibilitatea acestui fenomen. La fel, şi pentru industria aluminiului, a cimentului, industria chimică, cea a îngrăşamintelor, etc.  Există scheme de finanţare care să-i sprijine pe toţi cei care au nevoie să producă în condiţii de consum mare”.

    Proiectele de tip “Hydrogen Valley”, printre cele mai ambiţioase avute în vedere de Comisia Europeană, vizează accelerarea dezvoltării şi implementarea unui lanţ valoric european pentru tehnologiile pe bază de hidrogen curat, cu focus pe producţia, distribuţia şi stocarea de hidrogen, precum şi pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat.

     

     

     

     


     

     

  • Cum expune creşterea ratelor dobânzilor slăbiciunile băncilor: Prăbuşirile recente din SUA şi Europa scot în evidenţă noile ameninţări la adresa creditorilor şi răstoarnă tacticile convenţionale ale specialiştilor

    Începutul creşterii ratelor de dobândă a fost prezentat ca o veste bună pentru bănci, care câştigă mai mulţi bani pe măsură ce diferenţa dintre sumele cerute clienţilor şi cele plătite pentru finanţare se măreşte. Dar crizele recente de pe ambele maluri ale Atlanticului arată că realitatea este mult mai complexă de atât, răsturnând tacticile convenţionale ala specialiştilor, scrie Financial Times.

    Unele bănci, în special în Europa, rămân blocate cu portofolii mari de credite la ratele dobânzilor fixate mult sub nivelurile actuale. Altele, cu o pondere mai mare a portofoliului lor la rate variabile, pot percepe imediat mai mult pentru împrumuturile restante, riscând, totuşi, un val de neplată din partea debitorilor care nu-şi mai pot permite să îşi plătească datoria.

    Apoi, există problema obligaţiunilor de stat, caz în care băncile au deţinut tot mai multe lichidităţi după ce reglementările impuse post criza financiară le-au limitat asumarea de riscuri. Obligaţiunile cumpărate în urmă cu un an şi-au pierdut din valoare deoarece oferă dobânzi mai mici decât cele vândute în prezent, un fapt favorabil în contextul în care băncile nu sunt obligate să le vândă pentru a satisface cererile deponenţilor.

    Un alt motiv de îngrijorare este comportamentul imprevizibil al deponenţilor, care caută locuri mai profitabile pentru a-şi ţine banii, inclusiv fonduri de piaţă monetară şi criypto, dacă băncile întârzie să crească ratele pentru economii.

    Iată o prezentare generală a modului în care toate aceste situaţii se desfăşoară în sucursale şi săli de tranzacţionare, de la Londra la New York.

     

    Pierderi în portofoliile de obligaţiuni

    Băncile cumpără în mod obişnuit datorii guvernamentale foarte sigure ca modalitate de a îndeplini cerinţele de reglementare necesare deţinerii unei cantitaţi suficiente de active lichide de înaltă calitate. Creşterea ratelor a dus la scăderea bruscă a valorii acestor obligaţiuni.

    Rezerva Federală a SUA a declarat că băncile americane aveau la sfârşitul anului 2022 pierderi nerealizate de 620,4 miliarde de dolari în portofoliile lor de titluri de valoare, inclusiv 340,9 miliarde de dolari pentru obligaţiuni pe care nu intenţionau să le vândă. Conform normelor americane, creditorii nu trebuie să ia în considerare pierderile la preţul pieţei în câştigurile lor sau în ratele de capital, astfel că majoritatea băncilor nu şi-au luat măsuri împotriva acestei posibilităţi.

    Atunci când o bancă se află în criză de lichidităţi pentru a face faţă retragerii de capital, aşa cum s-a întâmplat cu Silicon Valley Bank, aceasta poate fi nevoită să vândă o parte din portofoliul său „păstrat până la scadenţă”, cristalizând pierderile, fapt care ar putea speria atât investitorii, cât şi deponenţii.

    Regulile sunt diferite pentru băncile din Europa, unde capitalul de reglementare reflectă deja efectul ratelor dobânzilor în vigoare pentru majoritatea obligaţiunilor. În Marea Britanie, analistul Numis Jonathan Pierce spune că cele şase mari bănci britanice au 600 de miliarde de lire sterline de titluri de creanţă, din care două treimi sunt deja evaluate la valoarea justă.

     

    Împrumuturi cu dobândă fixă

    Creşterea ratelor reprezintă o dublă provocare pentru partea de creditare a portofoliilor de active ale băncilor.

    Băncile care au reuşit să transfere creşterile de rate către clienţi prin intermediul împrumuturilor cu rată variabilă s-au bucurat de o creştere a veniturilor în 2022. Împrumuturile cu rată fixă au mai puţine şanse de neplată, dar reprezintă, de asemenea, o povară pentru profitabilitatea băncilor ale căror costuri proprii de finanţare vor creşte.

    Ratele mai mari duc, de asemenea, la mai multe rate neperformante, deşi creditele de această natură rămân la niveluri scăzute în UE, unde doar 1,5% dintre creditele ipotecare au fost clasificate drept credite neperformante în luna septembrie, arată cele mai recente date disponibile ale Autorităţii Bancare Europene.

     

    Împrumuturile imobiliare comerciale

    Împrumuturile imobiliare comerciale se află în mod special în atenţia băncilor. Pe lângă creşterea bruscă a ratelor dobânzilor, investitorii imobiliari se confruntă cu evaluări mai mici din cauza schimbărilor generate de pandemie în ceea ce priveşte modelele de muncă şi obiceiurile de cumpărare.

    Puţin peste două cincimi din creditele CRE din SUA sunt deţinute de bănci, potrivit JPMorgan.

    Preşedintele Fed, Jay Powell, a declarat săptămâna trecută că banca centrală „este conştientă” de concentrarea creditelor CRE, dar a subliniat că nu crede că această problemă este comparabilă cu alte presiuni asupra băncilor.

    Expunerea băncilor europene la proprietăţi imobiliare comerciale a fost identificată ca fiind o „vulnerabilitate cheie” de către BCE. Cu toate acestea, CRE reprezintă doar aproximativ 6% din portofoliile de credite europene, potrivit administratorului de active DWS.

     

    Creşterea costurilor de finanţare

    Deşi sunt disponibile şi alte surse de finanţare, acestea devin mai scumpe atunci când ratele cresc, deoarece investitorii cer randamente mai mari.

    Recenta decizie a autorităţii elveţiene de reglementare Finma de a şterge 16 miliarde de franci elveţieni (17 miliarde de dolari) de obligaţiuni suplimentare de rangul 1 ca parte a preluării Credit Suisse de către UBS va creşte şi mai mult costurile de finanţare ale băncilor europene.

    În medie, băncile europene deţin o expunere AT1 echivalentă cu 2,2% din activele lor ponderate la risc, deşi ponderea în cauză este semnificativ mai mare la unii creditori, cum ar fi Julius Baer, cu 7,2%, şi Barclays, cu 3,9%.