BusinessMagazin

Tag: fermieri

  • Rapiţa se transformă într-o loterie de 250 de milioane de euro. “A fost întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme”

    În urmă cu zece ani puţini fermieri vorbeau despre rapiţă, pentru că florile galbene apăreau în primăvară pe o suprafaţă infimă în comparaţie cu cea dedicată grâului sau orzului. Piaţa rapiţei a crescut de şapte ori şi a ajuns să însemne un sfert din producţia de seminţe oleaginoase. Totul se datorează creşterii preţurilor pe fondul cererii venite din industria energetică.

    O loterie de 250 de milioane de euro este acum miza cu care pot fi comparate afacerile cu rapiţă ale fermierilor locali. Planta oleaginoasă este un pariu extrem de riscant pentru fermieri, dar mirajul marjelor mari îi determină pe aceştia să se urce an de an în acest carusel. Seceta, îngheţul, dăunătorii, ploile excesive din primăvară sau chiar vântul puternic pot nărui chiar şi într-o singură zi toate speranţele de profit. În anii norocoşi, agricultorii fac din rapiţă profituri chiar şi 1.000 euro/hectar, duble faţă de grâu, dar câştigul se poate transforma într-o pierdere la fel de mare în alţi ani.

    „Rapiţa e întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme„, spune Victor Chivu, fermier din Teleorman care are cultivate 390 de hectare de rapiţă. Toamna trecută fermierii au acoperit cu rapiţă în total 350.000 de hectare, de şapte ori mai mult decât acum zece ani, ceea ce înseamnă aproape un sfert din totalul însămânţat cu seminţe oleaginoase, categorie ce include floarea-soarelui şi soia. Piaţa este în creştere de trei ani, dar încă nu a revenit la vârfurile din 2009 şi 2010, atunci când suprafaţa a depăşit 500.000 de hectare.

    În ecuaţia producţiei de rapiţă aproape totul depinde de vreme având în vedere că cele mai mari riscuri apar pe parcursul iernii.

    Anul acesta, rapiţa a reuşit să depăşească momentele critice, pentru că iarna a fost blândă, şi se află în linie dreaptă pentru a umfla marjele de profit ale fermierilor. Se anunţă un an bun pentru rapiţă, iar prognozele din aprilie ale Comisiei Europene indică o recoltă totală de 700.000 de tone, ceea ce înseamnă încasări cumulate  de circa 230 de milioane de euro pentru producătorii care au mizat pe acest produs.

    În general, rapiţa este un produs de oportunitate pentru fermieri, o materie primă pe care preferă să o transforme imediat în cash şi pe care nu o stochează. Rapiţa se vinde de obicei cu livrare imediată, achizitorii intrând în fiecare vară într-o adevărată cursă pentru a prelua seminţele de la fermieri.

    Lupta se dă între procesatorii de seminţe şi traderii multinaţionali, iar interesele sunt divergente: primii aduc seminţele de rapiţă în fabrici şi le procesează pe liniile de producţie, iar traderii redirecţionează marfa către pieţe externe, cu precădere din Uniunea Europeană.

    În jocul rapiţei nimeni nu pierde: fermierii nu vând fără câştig, procesatorii câştigă din marjele realizate la transformarea seminţelor în ulei, iar traderii îşi pun de fiecare dată adaos atunci când livrează la export.

    Pentru fermieri, a planta rapiţă este asemănător cu a planta monezi, pentru că seminţele pot fi transformate rapid în lichidităţi. Acest lucru este posibil şi pentru că piaţa din România este una cheie în Uniunea Europeană, fiind pe locul al şaselea în funcţie de producţia estimată pentru această vară.

    Calculele agricultorilor sunt simple: costurile se ridică la 500 euro/hectar, iar, la o producţie de 3,5 tone la hectar, încasările pot ajunge la 1.300 euro, ceea ce înseamnă o marjă brută de profit de 60%, mult peste cea de la grâu sau orz.

    Elementele fundamentale ale pieţei europene a rapiţei rămân aproape neschimbate faţă de cele din sezonul anterior, cu o recoltă uşor peste 21 de milioane de tone pentru întreg blocul comunitar şi cu stocuri la final de sezon care se ridică la
    1 milion de tone. Aproape întreaga cantitate de rapiţă ajunge în cele din urmă în industrie, unde este transformată în ulei, folosit fie în industria alimentară, fie pentru biocombustibili.

    Susţinerea din viitor a preţurilor pentru rapiţă depinde în bună parte şi de direcţiile dictate de Bruxelles având în vedere că Uniunea subvenţionează utilizarea de biocombustibili în carburanţi. Strategia, menită să reducă gradul de poluare, a stârnit controverse puternice în condiţiile în care contestatarii politicii au argumentat că subvenţiile reduc suprafeţele dedicate producţiei de alimente şi le măresc pe cele pentru plante energetice. Dezbaterea este însă departe de finalizare, iar investitorii nu se avântă în continuare în această industrie.

    În acest context, preţurile pentru uleiul de rapiţă sunt estimate să coboare cu 18% în această vară faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit estimărilor făcute în martie de FMI.

  • Cum arată adevăratele cizme UGG şi fabrica din Australia unde sunt produse – GALERIE FOTO

    Oricum ar fi fost inventate, au devenit o imagine obişnuită pe străzile tuturor oraşelor lumii şi una dintre mărcile cele mai imitate. În Australia încălţările sunt produse de “Australian UGG Original”, din piele şi blană de oaie, cu adaosuri de piele de căprioară, cusute de mână şi impermeabilizate. Cum arată fabrica şi procesul de producţie, în galeria foto ce urmează.

  • Agricultura pregăteşte o “listă neagră” cu fermieri şi instituţii care nu vor mai primi subvenţii

     “Se introduce un nou concept, conceptul de fermier activ, astfel încât nu mai pot beneficia de plăţi directe decât acei fermieri care înregistrează şi lucrează în agricultură. Exemple sunt numeroase, consiliile locale, aeroportul nu ştiu care din Bucureşti sau din alte zone care până acum cel puţin pe pajişti, pe administrarea corectă în bune condiţii agricole şi de mediu a pajiştilor, primeau aceste plăţi directe”, a spus ministrul.

    El a explicat că, nefiind fermieri activi, aceste instituţii şi fermieri vor figura pe “o listă neagră” şi nu vor mai putea primi plăţile pe suprafaţă.

    “Nu este o categorie foarte mare astfel încât să creeze probleme. Mai mult, acest lucru cred că aduce avantaje pentru cei care lucrează în agricultură”, a spus Daniel Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: Fermierii care fac şi producţie vor primi punctaj suplimentar la proiectele de finanţare

     “Avem datoria să introducem în circuitul de procesare toate aceste produse şi să exportăm din ce în ce mai mult valoare adăugată. Din acest punct de vedere, toate fondurile, toate proiectele pe viitorul PNDR vor avea punctaj suplimentar atunci când se integrează şi producţia”, a spus ministrul.

    El a afirmat că deşi în acest an exporturile de produse alimentare au depăşit pentru prima dată în ultimii 20 de ani importurile, cel mai mult s-a vândut în afara ţării grâu.

    “Aveţi o fermă de producţie vegetală şi vreţi să faceţi depozitare sau vreţi să faceţi procesare, cu siguranţă veţi avea punctaj suplimentar în faţa celui care face doar procesare, fără să aibă şi ferma respectivă. De asemenea, în zootehnie şi în toate celelalte zone, principiul de integrare a producţiei va fi punctat suplimentar, astfel încât să reuşim să-i stimulăm pe fermieri să nu mai exporte materie primă, ci să exporte materie primă procesată, după un lanţ de producţie foarte mare”, a mai spus Constantin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: Reintroducem certificatele de depozit la cereale, de care să beneficieze toţi fermierii

     “Săptămâna viitoare vom avea o iniţiativă guvernamentală, o Ordonanţă de urgenţă sau proiect de lege pentru reintroducerea certificatului de depozit. Într-un an în care producţia este mare avem nevoie de acel certificat de depozit care ajută fermierii să îşi ducă producţia într-un siloz şi beneficiază de un certificat pe baza căruia pot lua credit”, a spus ministrul.

    El spune că aşa cum este în prezent legislaţia favorizează un număr redus de persoane, în special marii fermieri.

    Schema de garantare a certificatelor de depozit pentru seminţe de consum a fost operaţionalizată începând cu anul 2009 şi a funcţionat până în aprilie 2013, când a fost suspendată.

    “Noua formă a legii favorizează toţi fermierii. E un proiect discutat cu fondurile de garantare şi cu băncile. Săptămâna viitoare sper să intre pe ordinea de zi a guvernului”, a mai spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Constantin: Consultanţii pentru proiecte agricole vor fi acreditaţi, ca să nu “amăgească” fermierii

     “În luna mai vom avea 150 de milioane de euro, prima sesiune – suntem primul minister care deschide pachetul financiar 2014-2020. Avem câteva priorităţi, şi anume investiţii în utilajele agricole, investiţii în fermele de reproducţie, fermele de creştere, dar şi fermele de familie. Vom da pentru toţi fermierii mici, cei care nu au posibilitatea şi care probabil că au fost şi amăgiţi la un moment dat de consultanţi, vom da posibilitatea să aibă acces la proiecte tip, care pe lângă că sunt puse gratuit la dispoziţie vor beneficia şi de o garantare pentru cofinanţare de 80%”, a spus ministrul.

    El a arătat că fermierii au fost “amăgiţi” câteodată de consultanţi şi au suportat costuri mari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Agriculturii: Ioana Băsescu va primi subvenţii de 46.000 de euro pe an pentru terenul agricol

     “Ioana Băsescu a făcut o afacere bună pentru că e foarte greu astăzi în România să mai găseşti 290 de hectare compacte. Terenurile sunt fărâmiţate, iar aceasta este una din problemele pe care le are agricultura. Este un caz fericit că doamna Ioana Băsescu a găsit acel teren. Din acel punct de vedere e o afacere bună”, a spus Constantin.

    El a afirmat că pentru orice ministru al Agriculturii dacă şeful statului s-ar orienta către activitatea agricolă ar fi o confirmare că agricultura este un sector al economiei care s-a dezvoltat destul de bine şi are viitor.

    Ministrul a spus că Ioana Băsescu va primi aceeaşi subvenţie ca toţi fermierii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Libra Internet Bank a lansat trei produse de credit pentru fermieri

    Prin creditul agricol Gospodar, banca acordă fermierilor finanţări pentru activitatea curentă sau investiţii, garantate prin Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) sau FNGCIMM. Restituirea creditului se poate face pe o perioadă de până la 60 luni.

    Creditul Hotar este un credit multifuncţional garantat cu teren agricol. Fermierii pot să utilizeze banii pentru a cumpăra terenuri agricole ori pentru alte investiţii (maşini şi utilaje agricole, instalaţii de irigaţii, silozuri şi spaţii de depozitare, solarii, alte ferme), restituindu-i în maximum 180 de luni, sau pot să îşi finanţeze activitatea curentă a fermei, cu rambursare in maximum 84 de luni.

    Pentru fermierii care lucrează o suprafaţă agricolă de minimum 500 ha, Libra Internet Bank a lansat linia de credit AgriVIP pentru finanţarea capitalului de lucru. Fermierul poate utiliza linia de credit prin trageri şi rambursări pe toată perioada creditării, în limita plafonului aprobat. La sfârşitul perioadei de creditare, fermierul poate restitui integral sumele datorate sau poate opta pentru prelungirea facilităţii. Perioada creditării poate fi de până la 12 luni, cu posibilitate de prelungire, în functie de momentul în care banca oferă finanţarea şi de perioada recoltei.

    “Ajutăm fermierii să primească bani pentru lucrările agricole şi achiziţia de utilaje sau terenuri agricole, pe care îi pot restitui pe baza unui plan stabilit cu banca, în rate sezoniere pe perioada recoltei şi rate 0 în alte luni ale anului. Specialiştii băncii sunt oameni cu experienţă în finanţarea agriculturii şi chiar absolvenţi de facultăţi cu profil agricol”, a declarat Emil Bituleanu, preşedintele Libra Internet Bank.

    De asemenea, pentru agricultorii care solicită fonduri europene, banca acordă consultanţă şi cofinanţare pentru partea nerambursabilă necesară efectuării cheltuielilor eligibile până la rambursarea banilor de la Autoritatea de Management, pentru finanţarea contribuţiei proprii a beneficiarului sau pentru finanţarea cheltuielilor neeligibile.

    Libra, o bancă de talie mică, controlată de grupul de investiţii New Century Holdings, a încheiat anul 2012 cu active de aproape 684 mil. lei şi un profit net de aproape 6 mil. lei. După prima jumătate a anului în curs, activele băncii au crescut la 857 mil. lei.
     

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Ministrul Agriculturii: Vrem să deschidem unele măsuri din PNDR mai devreme decât este stabilit în calendar

     “PNDR nu va fi gata foarte repede. Avem un calendar bine stabilit, până în ianuarie 2014 să trasmitem forma finală a programului spre Comisie, iar la jumătatea lui 2014 să deschidem măsurile pentru depunerea proiectelor în a doua jumătate a anului viitor. Dacă regulamentul de tranziţie ne permite, pe măsurile care vor cunoaşte o prelungire şi prin regulamentele europene, încercăm pe răspunderea statului membru chiar în prima parte a anului să deschidem anumite măsuri şi în special mă refer la măsurile de investiţii, la explotaţiile agricole sau modernizarea exploataţiilor agricole”, a declarat joi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Agriculture.

    Ministrul a arătat că pe 30 septembrie se va da votul pe reforma agricolă în Comisia de Agricultură a Parlamentului European, urmând ca pe octombrie Consiului Special pe Agricultură să adopte regulementele şi apoi să se treacă la regulamentele de tranziţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Porumbul şi floarea soarelui urcă România pe locul al doilea în UE

    CU O PRODUCŢIE DE CEREALE ÎNCADRATĂ PE UN TREND ASCENDENT DE CÂŢIVA ANI, România începe să îşi creioneze pretenţiile pentru statutul de putere agricolă regională, deşi volatilitatea generată de vreme poate muşca adânc din productivitate în anii secetoşi.

    Puţin ştiu că România reuşeşte deja să fie al doilea producător de porumb şi floarea-soarelui din UE şi între primii şapte la grâu, orz şi rapiţă. Spaţiul de creştere rămâne în continuare enorm având în vedere că deşi România are printre cele mai mari suprafeţe însămânţate, în acelaşi timp productivitatea este printre cele mai scăzute din blocul comunitar.
    Miliardele din agricultură nu i-au lăsat indiferenţi pe managerii din agro-multinaţionale, astfel că furnizorii au ajuns să se lupte „la baionetă„ pentru banii strânşi în ultimii ani în conturile fermierilor.

    În acelaşi timp a început şi lupta pentru terenuri arabile, astfel că fondurile de investiţii s-au năpustit să facă plasamente în terenurile agricole româneşti în speranţa că majorarea de productivitate din agribusiness le va duce în sus randamentele.
    „Anul acesta am terminat cu o lună mai devreme tot ce aveam de recoltat pentru că au fost ploi în primăvară şi o vară călduroasă şi totul s-a copt ca la microunde. Am şi vândut o parte din marfă, dar şi stochez. Nu am pus porumb deloc, pentru că în zona mea este secetă şi am pierdut bani anii trecuţi. Am mers în schimb pe coriandru şi muştar„, explică Gheorghe Lămureanu, administrator al companiei Agroterra Import Export din Constanţa, care exploatează 1.200 de hectare de teren arabil.

    CU APROAPE ÎNTREAGA CANTITATE DE CEREALE ŞI SEMINŢE OLEAGINOASE DEJA CONTRACTATĂ PENTRU VÂNZAREA ÎN VIITOR SAU STOCATĂ ÎN SPERANŢA PREŢURILOR MAI MARI DIN IARNĂ SAU DIN PRIMĂVARĂ, fermierii îşi fac calculele de afaceri pentru a-şi putea construi planurile pentru sezonul următor.

    „A trecut mult, mult timp de când nu a mai fost nevoie să apelăm la credite. Am luat acum o linie de finanţare ca să ne acoperim nevoia de cash-flow”, mai spune Lămureanu. Deşi aproape toţi fermierii au hambarele pline ochi cu cereale, ei nu se văd mulţumiţi cu marje de profit mai mici decât cele de anul trecut, chiar dacă atunci seceta a muşcat adânc din productivitate. Bursele de mărfuri din întreaga lume sunt de luni bune pe minus ca urmare a cantităţilor mari de grâu sau de porumb produse în Statele Unite, America de Sud sau în regiunea Mării Negre.

    Totuşi, fermierii preferă de obicei să treacă printr-un an bogat şi cu preţuri în scădere decât prin secetă şi productivităţi reduse, dar cu preţuri în creştere. În agricultura românească, volatilitatea va rămâne şi în următorii ani cuvântul de ordine având în vedere că rezultatele aproape de vârfuri se datorează aproape în exclusivitate vremii bune. Fără irigaţii, agricultorii nu au niciun fel de protecţie în faţa secetei, iar reabilitarea infrastructurii rămâne doar un subiect de discuţie teoretic în birourile din Ministerul Agriculturii. Acum, mai puţin de 2% din terenul arabil beneficiază de irigaţii.

    MARELE CÂŞTIGĂTOR AL CONDIŢIILOR METEO FAVORABILE ESTE ÎN ACEST SEZON PORUMBUL, o cultură la care România este al doilea jucător pe piaţa din Uniunea Europeană şi în regiunea Mării Neagre, unde marfa locală concurează cu cea rusească şi ucraineană.