BusinessMagazin

Tag: faliment

  • MITINGUL actorilor în Piaţa Victoriei. Rebengiuc: Doi golani au făcut un program de guvernare, pe un sistem Caritas, şi iată că falimentul e aici

    Printre protestatari se află şi marele actor Victor Rebengiuc.

    “Eu nu mă supăr că-i dă pe unii afară, probabil că sunt unii care stau degeaba, dar ăştia care au fost daţi acuma afară, care sunt angajaţi cu prestări servicii, ce fac ei, lumini, sonorizare, video, lucruri absolut necesare pentru un spectacol în secolul 21. Nu mai e spectacolul de la Comedia Franceză pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, când joci cu lumânări în sală şi cu cinci perdele. Am văzut un spectacol minunat la Naţional, “Pădurea Spânzuraţilor”, făcut de Afrim, multe, mult video în el, sunet extraordinar, lumini minunate. Suntem în alt secol. Rezolvarea? Să vină nişte oameni deştepţi, deci au făcut doi golani un program de guvernare, făcut pe un sistem Caritas şi iacătă, că falimentul e aici, a venit deja, şi au adus nişte proşti care să nu mişte în front să aplice acest program. Eu nu mai sper pentru mine că nu mai am ce să sper că azi-mâine pot să mor, am 86 de ani. Nu mă lupt pentru viitorul meu. Mă gândesc la nepotul meu, de exemplu, care o să fie obligat să plătească datoriile care se fac acuma şi să vedem dacă o să aibă de unde”, a declarat, pentru MEDIAFAX, actorul.

    Artiştii sunt nemulţumiri de tăierile de bugete.

    “Eu sunt actor independent, sunt colaborator în diferite teatre, sigur că nu am fost plătiţi luni de zile în teatrele unde colaborăm, am înţeles, am zis că vor veni banii cândva, nu e o problemă, numai că acum tearele au fost sfătuite să renunţe la colaboratori, ceea ce mi se pare nedrept. Noi am ajuns în teatre în urma unor audiţii, în urma unui concurs cu zeci, sute de oameni uneori şi regizorii, anumiţi regizori, au considerat că suntem potriviţi pentru aceste roluri. Este absurd să renunţi la colaboratori, să te trezeşti că, după ce ai jucat un an-doi spectacolul, să înlocuieşti colaboratorii. E nedrept. Acesta este unul dintre motive, celălat este că din cauza lipsei bugetelor, nu se mai fac noi producţii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Maria Obretin.

    “E prea mult şi prea josnic, ca să spun aşa. Pare o răzbunare undeva de găşti de clasa a doua aşa. “Ah, v-am mărit salariile şi acum strigaţi împotriva noastră? Lasă că vedeţi voi! Uite nu mai sunt bani în buget, tăiaţi, faceţi, rezolvaţi”. S-a ajuns mult prea departe. Nepriceperea lor, nici nu ştii dacă e nepricepere, doar rea-voinţă sau şi una, şi alta”, spune şi actorul Marius Florea Vizante.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii teatrelor româneşti PROTESTEAZĂ duminică în faţa Guvernului/ Ion Caramitru, directorul TNB, despre sistemul public: “Un faliment la vedere”

    Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, descrie situaţia în care se află instituţiile de cultură publice într-un comunicat remis MEDIAFAX, explicând concedierile de la TNB: “Falimentul ţine de proasta gospodărire a întregului sistem financiar românesc. Există un faliment la vedere”.

    Reprezentanţii Teatrului Naţional Bucureşti “I. L.Caragiale” (TNB) declară că se află pentru prima dată în situaţia în care nu pot promite ferm decât o singură premieră spectatorilor de teatru care aşteaptă ca stagiunea să reînceapă în forţă în septembrie.

    Potrivit comunicatului remis MEDIAFAX, instituţia se află la limita supravieţuirii artistice din cauza drasticelor restrângeri bugetare, asemenea multor altor instituţii de cultură. Managerul TNB, Ion Caramitru, a explicat echipei din instituţie motivele pentru care teatrul este obligat să îşi limiteze, deocamdată, activităţile.

    “Ceea ce trăim acum, nu numai în Teatrul Naţional, ci absolut în toate instituţiile care sunt acum în subordinea Ministerului Culturii, dar şi în instituţiile din subordinea Primăriei Generale, este fără precedent”, a afirmat Caramitru.

    Managerul TNB a descris şi situaţia creată de întârzierea bugetului: “Conform legii, bugetul statului român ar fi trebuit să apară din noiembrie, anul anterior şi să fie votat pentru a deveni operaţional începând cu 1 ianuarie 2019. În realitate, el a fost aprobat abia în aprilie 2019, devenind operaţional abia în luna mai. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicuşor Dan: Tăierea a 600 milioane lei din bugetul Capitalei nu este de ajuns pentru a evita falimentul

    Deputatul independent Nicuşor Dan a anunţat, duminică, în conferinţă de presă, că datele financiare ale Primăriei Capitalei la jumătatea anului confirmă faptul că va avea venituri de 4 miliarde de lei, faţă de cele 7 miliarde prognozate la începutul anului iar anunţul tăierii a jumătate de miliard de lei din cheltuieli lasă neacoperite 2 miliarde şi jumătate lei.

    El transmite că riscul incapacităţii de plată este la fel de mare ca cel anunţat.

    “Problema este cât ar fi trebuit să încaseze Bucureştiul ca venituri proprii, aproape 1 miliard şi jumătate de lei şi ei au încasat 250 de milioane de lei, adică de şase ori mai puţin decât anticipaseră. Din acei 1 miliard şi jumătate ar fi trebuit să fie 720 milioane lei din concesiuni, închirieri şi dividende. Primăria a încasat 28 de milioane. Atenţie! Mergeţi undeva în privat unde un director spune că va încasa 700 de milioane şi el încasează 30 de milioane, de 20 de ori mai puţin. Ce face directorul ăla? Eu cred că a doua zi zboară din funcţie. Avem estimat 250 milioane lei din venituri din impozit pe operaţiuni de imobiliare. Au fost realizaţi 11 milioane, de 20 de ori mai puţin. Vânzări de bunuri şi servicii, estimat 123 milioane lei, realizat 3 milioane lei, de 40 de ori mai puţin. Subvenţii de la stat, 50%, bani europeni 50%. Concluzia este că dacă în cinci luni am încasat atât, cu regula de trei simplă în 12 luni, până la sfârşitul anului 2019 vom încasa doar 4 miliarde de lei, prin urmare lipsesc 3 miliarde lei”, a declarat Nicuşor Dan.

    De asemenea, Dan susţine că din cele 600 de milioane de lei care vor fi tăiaţi de la bugetul Bucureştiului, 300 milioane lei sunt tăieri “fictive”, din subvenţia Primăriei la încălzirea termică.

    “Primarul Gabriela Firea a spus că a început să reducă din cheltuieli, foarte bine ca intenţie, şi în proiectul de rectificare a bugetului Municipiului Bucureşti, care va fi dezbătut în Consiliul general de săptămâna viitoare, se prevede o tăiere atât a veniturilor cât şi a cheltuierilor de 600 de milioane de lei. Prima problemă e că 600 de milioane de lei e că nu sunt cei 3 miliarde care lipsesc. Din cele 600 de milioane lei, 300 de milioane lei sunt tăieri fictive. E vorba de o tăiere fictivă a subvenţiei la încălzire termică, oricare va fi societatea care va face încălzirea termică. Subvenţia care s-a acordat în 2018, executată, este de 700 de milioane, cifra realistă, trecută în bugetul pe 2019 era 800 de milioane lei. Acum din pix se taie 300 de milioane lei şi se trec 500 de milioane lei. Subvenţia se va duce la un nivel puţin mai mare decât a fost anul trecut”, a declarat acesta.

    “Celelalte cheltuieli se taie de la grădiniţe, piste de biciclete, mediu. Marea majoritatea a celor 300 milioane de lei care se taie sunt de la investiţii. Din cei 3 miliarde care lipsesc, chiar dacă se taie 1,5 miliarde lei în toate investiţiile, tot va lipsi jumătate. Dacă vrei să echilibrezi bugetul trebuie să tai şi din alte părţi decât de la investiţii”, a mai spus deputatul.

    Nicuşor Dan o acuză pe Gabriela Firea, primarul Capitalei, că minte când spune că este doar vina Executivului pentru lipsa banilor de la buget, prin diminuarea cotelor defalcate din impozitul pe venit, însă această tăiere nu acoperă şi restul deficitului bugetar.

    “Doamna Firea încearcă să ne ducă pe toţi în ideea că toate probleme astea vin din faptul că Guvernul a alocat prin cota defalcată din impozitul pe venit mai puţini bani primăriilor. E adevărat, asta s-a întâmplat. Prin diminuarea cotelor defalcate din impozitul pe venit au fost afectate investiţiile pe care autorităţile locale le fac. Minciuna constă în faptul că ponderea acestor reduceri este foarte mică din problema uriaşă pe care financiar Primăria Capitalei o are. Ce a tăiat Guvernul pe 2018, 400 de milioane de lei, nu este cele 3 miliarde de lei care lipsesc”, a spus Dan.

    În acest context, Nicuşor Dan susţine că Primăria se va afla în incapacitate de plată.

    “Ne îndreptăm către faliment. Dacă vrem să evităm acest faliment, trebuie să reducem cu adevărat cheltuielile din bugetul Bucureştiului, că de venituri nici nu poate fi vorba. Reducerile adevărate ar putea veni din companiile declarate ilegale în instanţă. Ar trebui închise şi recuperat investiţiile în capitalul lor. E vorba şi de câteva mii de anagajaţi. Din capitolele bunuri şi servicii, achiziţii, la tot ceea ce dvs aţi scris de-a lungul anului. Să ne uităm la ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti-n.red.), îmbunătăţiri de spaţii verzi, panseluţe, să ne uităm la statui, la administraţia străzilor, la borduri. Încet o să găsim cîteva sute de milioane pe care să le tăiem”, a spus politicianul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Este Primăria Generală a Bucureştiului în prag de faliment?

    „Niciodată Primăria Generală nu a avut venituri mai mari de 600 de milioane de euro“, a susţinut duminică-seară la România TV primarul general al Capitalei Gabriela Firea, într-o dispută violentă cu un alt fost primar general, Traian Băsescu. Acesta susţinea că Primăria Generală are venituri de un miliard de euro, prin urmare nu are de ce să intre într-un faliment nedeclarat, cum a susţinut în ultimele zile primarul în funcţie.

    Şi, totuşi, câţi bani are Primăria Generală? Execuţia bugetului primăriei pe 2018 indică venituri de 4,2 miliarde de lei, adică 900 de milioane de euro. Aceste venituri înseamnă doar 75% din programarea iniţială. Anul acesta bugetul votat de Consiliul General prevede venituri de 6,7 miliarde de lei, adică de 1,4 miliarde de euro.

    Dacă bugetul primăriei nu a avut niciodată mai mult de 600 de milioane de euro, cum susţine Gabriela Firea, cum apar cifrele de mai sus în documentele oficiale ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi de ce primarul a construit bugetul pe 2019 pe venituri atât de mari dacă ştia că „Primăria nu a avut niciodată venituri mai mari de 600 de milioane de euro?“

    Este un mister, singura certitudine este că, într-adevăr, primarul are de ce să se plângă. Pentru că cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. Când impozitul pe salarii a coborât de la 16% la 10% – o scădere de 37% – primăriile au pierdut sume enorme şi nu au fost compensate. Cam 1 mld. lei anual pierde municipali­tatea Bucureşti în urma scăderii acestui impozit. În plus, Primăria Generală nu are venituri din impozitul local, care se face venit la sectoare. Nu sunt venituri foarte mari, pentru că impozitele sunt mici, dar sunt nişte bani. Şi atunci supărarea este firească. Primarul general a ridicat de multe ori problema şi în ultima vreme a susţinut că Primăria Generală este în faliment nedeclarat şi că nu are de unde să-i plătească lui Costică Constanda 76 de milioane de euro pe care acesta le-a obţinut ca despăgubiri în instanţă de la municipalitate în scandalul Satului Francez şi al Parcului Bordei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este Primăria Generală a Bucureştiului în prag de faliment?

    „Niciodată Primăria Generală nu a avut venituri mai mari de 600 de milioane de euro“, a susţinut duminică-seară la România TV primarul general al Capitalei Gabriela Firea, într-o dispută violentă cu un alt fost primar general, Traian Băsescu. Acesta susţinea că Primăria Generală are venituri de un miliard de euro, prin urmare nu are de ce să intre într-un faliment nedeclarat, cum a susţinut în ultimele zile primarul în funcţie.

    Şi, totuşi, câţi bani are Primăria Generală? Execuţia bugetului primăriei pe 2018 indică venituri de 4,2 miliarde de lei, adică 900 de milioane de euro. Aceste venituri înseamnă doar 75% din programarea iniţială. Anul acesta bugetul votat de Consiliul General prevede venituri de 6,7 miliarde de lei, adică de 1,4 miliarde de euro.

    Dacă bugetul primăriei nu a avut niciodată mai mult de 600 de milioane de euro, cum susţine Gabriela Firea, cum apar cifrele de mai sus în documentele oficiale ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi de ce primarul a construit bugetul pe 2019 pe venituri atât de mari dacă ştia că „Primăria nu a avut niciodată venituri mai mari de 600 de milioane de euro?“

    Este un mister, singura certitudine este că, într-adevăr, primarul are de ce să se plângă. Pentru că cea mai mare parte a veniturilor administraţiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii şi venit. Când impozitul pe salarii a coborât de la 16% la 10% – o scădere de 37% – primăriile au pierdut sume enorme şi nu au fost compensate. Cam 1 mld. lei anual pierde municipali­tatea Bucureşti în urma scăderii acestui impozit. În plus, Primăria Generală nu are venituri din impozitul local, care se face venit la sectoare. Nu sunt venituri foarte mari, pentru că impozitele sunt mici, dar sunt nişte bani. Şi atunci supărarea este firească. Primarul general a ridicat de multe ori problema şi în ultima vreme a susţinut că Primăria Generală este în faliment nedeclarat şi că nu are de unde să-i plătească lui Costică Constanda 76 de milioane de euro pe care acesta le-a obţinut ca despăgubiri în instanţă de la municipalitate în scandalul Satului Francez şi al Parcului Bordei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a reuşit să dea faliment cel mai BOGAT OM DIN ŢARĂ. Avea o avere estimată la aproape 5 miliarde de dolari şi peste 5.500 de angajaţi iar acum este plin de datorii

    Sean Quinn s-a născut în familia unor fermieri, şi în adolescenţă mergea să vândă produse printre localnici. Aşa i-a venit ideea de a pune bazele companiei Quinn Cement, care s-a extins apoi în diverse domenii, de la producţia de consumabile pentru hoteluri, la asigurări şi material plastice.

    La sfârşitul lui 2008, avea peste 5.500 de angajaţi şi o avere estimată între 3,75-4,75 de miliarde de dolari fiind cel mai bogat om din Irlanda. Din păcate, Quinn nu a ştiut să gestioneze succesul atât de bine. Cum a reuşit însă acesta să dea faliment? 

    În timp ce alţi miliardari ajung faliţi aruncând bani în stânga şi-n dreapta pe alcool şi droguri, în cazul lui Quinn o bancă se face vinovată de prăbuşirea financiară a acestuia. El a făcut investiţii riscante în acţiuni în cadrul băncii Anglo. Bazându-se pe averea acestuia, Anglo a continuat să îi ofere lunar împrumuturi enorme, cu care el şi-a putut plăti creditorii.

    În 2008, Quinn a luat un împrumut de peste 350 de milioane de euro, împrumuturile sale la Anglo ajungând la circa 2,34 de miliarde de dolari. Quinn a sperat că preţurile acţiunilor bancare, pe baza bulei de credit, vor continua să crească. Dacă ar fi crescut, ar fi chiar mai bogat decât până atunci.

    Totuşi, lucrurile nu au stat aşa cum şi-ar fi dorit investitorul, aşa că, după că, după câteva luni de litigii juridice în diferite instanţe din mai multe ţări, a fost nevoit să declare falimentul, nemaiputând să îşi plătească datoriile.


    Reprezentanţii Anglo, denumită în prezent Irish Bank Resolution Corporation sau IBRC spun că intenţionează să continue să-l urmărească pentru a-şi recupera banii.


     

  • Imperiul construit de faimosul bucătar Jamie Oliver, în pragul FALIMENTULUI. 1.300 de oameni pot rămâne fără un loc de muncă

    Conducerea celor 23 de unităţi, alături de cea a restaurantelor Fifteen şi Barbecoa, a fost cedată companiei de consultanţă KPMG, şi circa 1.300 de angajaţi riscă să rămână fără un loc de muncă.

    „Sunt profund întristat de acest rezultat şi aş dori să mulţumesc tuturor, personalului şi furnizorilor noştri, care şi-au pus inimile şi sufletele în această afacere de peste un deceniu. Înţeleg cât de dificil este acest lucru pentru toţi cei afectaţi. Aş dori, de asemenea, să mulţumesc tuturor clienţilor care ne-au sprijinit în ultimul deceniu, a fost o adevărată plăcere să vă servim”, a spus Oliver.

    Grupul a pornit în căutarea cumpărătorilor în ultimele luni, după ce Oliver a decis să vândă, în contextul concurenţei acerbe din piaţă, reprezentată de lanţuri de restaurant precum Carluccio, Byron Burger şi Gourmet Burger Kitchen.

    Noua administraţie preia controlul după ce vânzările companiei au scăzut cu aproape 11% anul trecut, la 101 milioane de lire sterline, închizând 12 restaurante şi concediind aproape 600 de angajaţi. Lanţul a fost salvat de la faliment doar cu o investiţie a lui Oliver de 13 milioane de lire sterline, pentru a menţine restaurantele pe linia de plutire.

    Oliver a devenit cunoscut după ce un echipaj de televiziune l-a văzut în timp ce lucra la River Cafe din Hammersmith în 1997. De aici, el a ajuns să aibă primul show de televiziune – The Naked Chef (Bucătarul dezbrăcat). De atunci a construit un imperiu din apariţii la TV, deschiderea celebrelor restaurante şi din publicarea cărţilor de bucate.

    În 2015 însă, Oliver a închis ultima unitate a Recipease – lanţul său de magazine de gastronomie – iar ultimul dintre cele patru restaurante Union Jacks au avut acelaşi destin doi ani mai târziu. În octombrie 2017, revista sa, Jamie, a încetat să fie publicată după aproape 10 ani. Imperiul lui Jamie Oliver a înregistrat anul trecut o pierdere de aproape 20 de milioane de lire sterline, iar lanţul său de restaurante a fost forţat să închidă o duzină de magazine în februarie. KPMG a refuzat să comenteze.

  • De la afaceri de 70 mil. lei, la faliment. Constructorul care încearcă să acopere din datorii prin vânzarea unor active de câteva mii de euro

    Sumele sunt foarte mici şi reprezintă încercarea administratorului judiciar de a acoperi o parte din datoriile constructorului aflat în faliment.

    Astfel, este scos la vânzare un teren de 7.500 de metri pătraţi în localitatea Merişani din judeţul Argeş, la 16 kilometri de Piteşti, pentru o sumă de 6.750 de euro, potrivit datelor de pe site-ul CITR, administratorul judiciar al Building Astrom. Terenul are o destinaţie rezidenţială, potrivit aceleiaşi surse, şi poate fi accesat folosindu-se un drum comunal.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Se întâmplă şi la ei: Celebrul lanţ de retail Sears aflat în pragul falimentului acuză propriul acţionar şi pe actualul ministru american de Finanţe că au sifonat miliarde de dolari prin companie

    Lanţul de retail Sears, care acum se bate în pragul falimentului, îi dă în judecată pe Eddie Lampert şi fondul său de investiţii de tip hedge fund ESL Investments şi pe Steve Mnuchin, fostul şef al fondului şi actual ministru de Finanţe al Statelor Unite, acuzându-i că ar fi sifonat active de miliarde de dolari prin intermediul retailerului, grăbindu-i sfârşitul, potrivit Wall Street Journal.

    Procesul a fost intentat de reorganizatorul judiciar al Sears care gestionează ce a mai rămas din celebrul retailer american.

    Cei doi sunt acuzaţi că i-ar fi forţat pe executivii Sears să lanseze proiecţii şi estimări extrem de pozitive în perioada 2011-2014, deşi compania a acumulat datorii de 7 miliarde dolari în acest timp.

    Pe fondul proiecţiilor extrem de favorabile dar deloc realiste, cei doi şefi au putut să transfere active în valoare de 2 miliarde de dolari pe numele lui Lampert şi a altor şefi din Sears.

    Pe lângă Lampert şi Mnuchin – care este astăzi secretarul Trezoreriei – printre acuzaţi se mai numără Kunal Kamlani, actual executiv în cadrul Sears şi Bruce Berkowitz de la Fairholme Capital Management, unul dintre cei mai mari acţionari şi creditori ai Sears.

     

  • Una dintre cele mai mari companii româneşti îşi anunţă FALIMENTUL

    „Consorţiul de administratori judiciari ai Oltchim S.A. anunţă că a depus în data de 23.04.2019 la Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 887/90/2013, Raportul privind stadiul de implementare a planului de reorganizare a activităţii Oltchim S.A. prin care se solicită instanţei să ia act că durata de implementare a planului de reorganizare a expirat la data de 22.04.2019 şi să dipună deschiderea procedurii falimentului faţă de Oltchim S.A. Mentionăm că astăzi Raportul va fi publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă. Următorul termen procedural este pe 08.05.2019”, se arată în raport.
     
    Oltchim a vândut recent activele de bază către Chimcomplex Borzeşti Oneşti, companie controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza, într-o tranzacţie de circa 127 milioane de euro, ceea ce înseamnă că activitatea de bază a combinatului chimic s-a mutat la Chimcomplex.