BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Peste zece judeţe impun purtarea măştii şi în aer liber. În ce zone ale ţării ar putea fi extinsă măsura?

    Masca de protecţie devine obligatorie, în mai multe judeţe, şi în spaţiile aglomerate în aer liber.

    Pieţele, târgurile, obiectivele turistice şi chiar străzile aglomerate sau faleza mării, printre locurile în care vei purta mască în următoarea perioadă. În plus, gata cu dansurile la terase, baruri şi cluburi în aer liber.

    Purtarea măştii de protecţie în spaţiile deschise aglomerate devine obligatorie în tot mai multe judeţe din România, după ce Guvernul a împuternicit comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă să decidă când şi unde se vor aplica noile restricţii în perioada următoare.

    Până acum, masca devine obligatorie şi în aer liber, în majoritatea cazurilor de la 1 august, în următoarele 11 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Galaţi, Braşov, Vâlcea, Iaşi, Călăraşi, Prahova, Buzău, Constanţa şi Vrancea. Dacă Argeşul a fost primul judeţ care a adoptat o astfel de măsură, Vrancea este ultimul care se înscrie pe această listă.

    Primarii, în calitate de preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, sunt cei care stabilesc exact locurile în care masca va deveni obligatorie. Astfel, dacă mergi la mare în acest weekend, să ştii că de sâmbătă vei fi obligat să porţi mască pe faleză sau în zonele de promenadă, în toate staţiunile de pe litoral, între orele 18:00 şi 24:00.

    Nici la munte nu vei scăpa de masca facială. Şi la Braşov, începând de mâine, masca va fi obligatorie în pieţe şi târguri, dar şi pe străzile circulate intens de pietoni. Măsura ar putea fi impusă, de la începutul săptămânii viitoare, şi în Centrul Vechi din Bucureşti. O decizie în acest sens va fi luată luni, în şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţie de 8 mil. euro pentru extinderea centrului de recuperare medicală respiratorie a spitalului de boli infecţioase din Timişoara

    Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumofitiziologie dr. V. Babeş, instituţie subordonată primăriei Timişoara, va investi 37,5 mil. lei (aproximativ 8 mil. euro) pentru extinderea centrului de recuperare medicală respiratorie, prin realizarea a două corpuri principale (A şi B) articulate prin corpuri de legătură între ele şi cu construcţia existentă. Investiţia presupune o serie de lucrări de construire noi, precum şi desfiinţarea unor construcţii auxiliare.

    În cadrul noului ansamblu se vor construi un număr de 13 de saloane, 2 saloane de studii clinice, 5 cabinete medicale, sală de conferinţe de 50 de persoane, sală de curs 70 persoane, săli de kinetoterapie, aerosoli, salină, saună, spaţii cu destinaţii speciale. Durata de implementare a proiectului este de 24 luni.

     

     

     

     

     

  • Grupul Continental, cel mai mare producător de componente auto din România, a finalizat extinderea centrului de cercetare-dezvoltare din Iaşi, o investiţie de 27 milioane euro

    Grupul Continental, cel mai mare producător de componente auto din România, a finalizat extinderea centrului de cercetare-dezvoltare din Iaşi, o investiţie de 27 milioane euro.

    Clădirea are 8 niveluri, a fost proiectată pentru o capacitate de până la 1.700 de locuri,  şi cuprinde o zonă de testare şi validare completă a produselor dezvoltate în cadrul companiei, precum şi spaţii de relaxare, săli de conferinţă, bucătării.

    “Prin extinderea centrului de cercetare şi dezvoltare deja existent, rădăcinile pe care le avem în Iaşi devin mai puternice, mai stabile. Este o dovadă şi o promisiune atât faţă de noi cât şi faţă de comunitatea locală şi regională că suntem aici, la bine şi la greu. Contextul actual este unul deosebit, imposibil de prevăzut în orice analiză de risc, însă am reuşit să finalizăm tot ce ne-am propus. De acum suntem împreună, în acelaşi loc, toţi cei 2000 de colegi din Continental Iaşi”, spune Marian Petrescu, managerul locaţiei Continental Iaşi.

    Extinderea sediului din Iaşi a început în aprilie 2019, iar în luna aprilie a acestui an au avut loc primele mutări.

    Centrul dezvoltă soluţii pentru industria auto, inclusiv unităţi de control a geamurilor şi trapei, aplicaţii de navigaţie şi multimedia. De asemenea, se lucrează şi la primul sistem de frână vacuumless brake „one box design” din lume, care sporeşte eficienţa procesului de frânare.

    În parteneriat cu mediul universitar local şi internaţional, specialiştii din Iaşi lucrează la proiecte dedicate oraşelor şi maşinilor inteligente, capabile să crească eficienţa, siguranţa şi confortul condusului.

    Continental deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de inginerie în Timişoara, Sibiu, Carei, Nădab, Braşov şi Iaşi. În 2019, Grupul a investit în 2019 aproximativ 200 mil. euro în ope­ra­ţiu­nile sale, potrivit datelor com­pa­ni­ei. 

  • Strategia austriacă din piaţa asigurărilor

    Primul trimestru din anul 2020 a adus o creştere pe piaţa asigurărilor de circa 10% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la subscrieri de aproape 3 mld. lei. Cu toate acestea, trimestrul II al anului 2020, cel mai probabil, va arăta adevăratul impact pe care l-a avut asupra businessurilor asigurătorilor pandemia în perioada în care măsurile de restricţie erau la cote maxime.
    „În ciuda unui început de an foarte bun din perspectiva vânzărilor, aşteptarea mea este că piaţa de asigurări va încheia anul acesta, cel mai probabil, la acelaşi nivel ca în anul precedent. Scăderea vânzărilor de maşini noi, precum şi pierderile masive înregistrate de anumite industrii importante ale economiei precum HoReCa, turism, transport vor genera un impact semnificativ şi asupra pieţei asigurărilor. De asemenea, ne aşteptăm ca scăderea nivelului de trai, ca urmare a măsurilor luate de anumite companii afectate de această criză, să ne influenţeze în mod direct şi pe noi, asigurătorii”, a spus Paul Cazacu, CFO al Uniqa Asigurări, parte a grupului austriac cu acelaşi nume, specializată pe asigurări generale.
    Din punctul de vedere al gestionării perioadei în care s-a impus starea de urgenţă de către autorităţi, Uniqa Asigurări de Viaţă, parte a aceluiaşi grup austriac, cu specializare pe segmentul asigurărilor de viaţă, a decis la nivelul boardului Uniqa ce este de făcut în contextul în care ne aflăm.
    „Am decis la nivelul boardului Uniqa să acoperim riscul de pandemie pentru poliţele în vigoare şi am comunicat clar şi concis cu clienţii noştri în legătură cu acest aspect. În ceea ce priveşte activitatea de instrumentare a daunelor, am adoptat acceptarea documentelor în format electronic şi am asigurat acelaşi nivel de răspuns pe care îl înregistram înainte de începerea crizei sanitare. Totodată, am făcut demersuri de informare a clienţilor cu privire la acoperirile şi beneficiile asigurării în această perioadă”, a spus Valentin Coroiu, CEO al Uniqa Asigurări de Viaţă.
    Până în acest moment, Uniqa Asigurări de Viaţă a înregistrat 36 de solicitări de despăgubire pentru evenimente COVID-19 asigurate, aferente poliţelor de asigurare de viaţă şi sănătate.
    CEO-ul Uniqa Asigurări de Viaţă a explicat în continuare că odată cu pandemia a început şi proiectul de automatizare a fluxului de instrumentare a daunelor pentru produsele de asigurare de viaţă cu ajutorul asistentului digital ANA, urmând modelul măsurilor implementate anterior în zona de asigurări generale.
    În contextul în care Uniqa Asigurări şi Uniqa Asigurări de Viaţă fac parte din acelaşi grup internaţional austriac, soluţia digitală ANA dezvoltată cu precădere pentru asigurările generale, a fost preluată şi personalizată şi pentru asigurările de viaţă.
    „Alături de măsurile pentru includerea riscurilor asociate COVID-19 în produsele de asigurare existente, am dezvoltat un nou produs de asigurare de viaţă de grup pentru COVID-19, United Protect. Produsul a fost lansat de Uniqa la jumătatea lunii mai, odată cu primul val al măsurilor de relaxare prin sprijin financiar în cazul infectării cu noul coronavirus”, a mai spus Paul Cazacu.  CFO-ul Uniqa Asigurări a mai adăugat faptul că plata primelor de asigurare a fost un serviciu extrem de accesat, fiind susţinut în zona online prin plăţi directe în cadrul website-ului, dar şi prin transfer bancar online, utilizând aplicaţiile de internet banking sau mobile banking.
    „Acţionăm, mai departe, în baza unui plan de măsuri, cu ajutorul căruia procesul de adaptare la ceea ce numim deja «noua normalitate» se va desfăşura gradual, cu maximă prudenţă, conectat la evoluţia situaţiei şi cu aceeaşi grijă faţă de oameni”, susţine Paul Cazacu.
    În această perioadă, Uniqa Asigurări a propus soluţii clienţilor pentru a putea depăşi perioada dificilă generată de pandemia de COVID-19, care au inclus amânări la plată sau suspendarea acoperirii unor riscuri.
    „În zona asigurărilor generale, deşi incidenţa nu a fost una semnificativă, am preluat şi soluţionat toate aceste solicitări adresate punctual de către clienţii noştri”, susţine CFO-ul Uniqa Asigurări.
    În ceea ce priveşte asigurările de viaţă, au avut solicitări în principal pe segmentul bancassurance, ca urmare a măsurilor legislative de amânare a plăţilor în zona creditelor bancare. „Soluţiile avute în vedere au fost discutate şi agreate cu băncile partenere şi implementate în mod diferit, în funcţie de specificul fiecărui produs şi au presupus, de la caz la caz, atât creşterea acoperirii în asigurare, cât şi amânarea pentru plata primei”, a adăugat Valentin Coroiu.
    Cu toate acestea impactul nu a fost unul foarte pronunţat, întrucât un volum important din activitatea Uniqa Asigurări de Viaţă este reprezentat de asigurările cu primă unică.
    Din punctul de vedere al investiţiilor pe care cele două entităţi le vor face în perioada următoare se numără optimizarea asistentului digital ANA, extinderea platformei integrate de instrumentare a daunelor, portalul pentru clienţi şi web shop, portalul de vânzări şi extinderea actualei platforme de ofertare şi semnătura grafometrică.
    „Vrem să ducem mai departe eforturile întreprinse în zona de digitalizare, astfel încât asistentul digital ANA va avea capabilităţi noi şi vom calibra algoritmii şi procesele în mod continu pentru a ne adapta la nevoile, comportamentele şi aşteptările clienţilor în ceea ce priveşte interacţiunea cu Uniqa. De asemenea, vom continua să extindem platforma integrată de instrumentare a daunelor pentru ca specialiştii noştri să poată administra dosarele de daună rapid şi eficient”, a mai spus CFO-ul.
    Pe de altă parte, în zona asigurărilor de viaţă, Uniqa Asigurări de Viaţă are în vedere dezvoltarea de noi produse şi reviuirea celor existente.
    „Avem în vedere dezvoltarea de noi produse şi revizuirea celor existente în ceea ce priveşte asigurările de viaţă. Este un proces pe care l-am demarat încă de anul trecut, prin lansarea unui concept inovator pentru asigurările de viaţă la nivelul pieţei din România, care îi ajută pe clienţi să aleagă protecţia de care au nevoie în funcţie de etapa şi stilul de viaţă care îi reprezintă la momentul alegerii soluţiei de asigurare”, susţine Valentin Coroiu.
    În afara asigurărilor de călătorie, deocamdată nu s-a văzut un impact semnificativ la nivelul unei linii de business, consideră Paul Cazacu. Cu toate acestea, pe segmentul asigurărilor de viaţă s-au înregistrat scăderi importante ale vânzărilor noi pe perioada stării de urgenţă, a mai adăugat Valentin Coroiu.
    „În primele cinci luni din 2020, marcate de măsurile de restricţie legate de pandemie, evoluţia pe segmentul asigurărilor generale a însemnat pentru Uniqa o creştere de 1,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Am continuat să ne concentrăm mai degrabă pe creşterea profitabilităţii şi, în acelaşi timp, pe accelerarea diversificării portofoliului. Astfel, am înregistrat creşteri semnificative pe segmentul asigurărilor nonauto, în timp ce segmentul auto a continuat să se restrângă, influenţat şi de măsurile de restricţionare a traficului, aplicate în contextul stării de urgenţă”, a explicat Paul Cazacu.
    El a mai spus în continuare că în perioada următoare, segmentul asigurărilor generale al companiei Uniqa Asigurări este aşteptat să evolueze în linie cu anul precedent. Concentrarea va rămâne pe segmentul nonauto, unde aşteptările sunt pe un trend ascendent asemănătoare cu primele cinci luni din 2020, iar pe segmentul auto se va păstra aceeaşi notă prudenţială.
    „În această perioadă, ne-am concentrat, în continuare, pe zona asigurărilor nonauto, unde, chiar şi în contextul pandemiei şi restricţiilor de mobilitate, am reuşit să ne extindem semnificativ, înregistrând o creştere de 21%, cu un aport important din partea segmentului corporate. Pe segmentul RCA, am continuat să ne restrângem semnificativ, cu 35% în scădere faţă de anul precedent, în acord cu obiectivul nostru strategic de diminuare a ponderii acestei clase de asigurări în totalul portofoliului”, a spus CFO-ul.
    Potrivit rezultatelor aferente lunii mai 2020, clasa RCA are o pondere de 8% în portofoliul de asigurări generale al companiei, comparativ cu 12%, nivel la care se situa în aceeaşi perioadă a anului trecut.
    „Segmentul de asigurări Casco a înregistrat o restrângere uşoară, cu 6% în scădere faţă de anul precedent, pe fondul scăderii vânzărilor de maşini noi, dar şi ca urmare a măsurilor active de îmbunătăţire a calităţii portofoliului prin adresarea clienţilor cu daunalitate mare”, a mai adăugat Paul Cazacu.     
    Din punctul de vedere al daunalităţii, segmentul RCA a înregistrat o scădere semnificativă a vânzărilor.
    „Săderea a venit mai degrabă în concordanţă cu strategia Uniqa de restrângere a dependenţei de segmentul asigurărilor auto, decât pe fondul restricţiilor de trafic din perioada pandemiei”, crede Paul Cazacu.
    Daunalitatea pe acest segment a înregistrat o apreciere continuă în ultimii trei ani, ca urmare a scăderii incidenţei pe vătămări corporale precum şi a numărului de daune întâmplate în afara ţării.
    „În ultimii trei ani, am înregistrat constant un run-off pozitiv al rezervelor înregistrate pe acest segment, ca urmare a creşterii predictibilităţii în evaluarea valorilor de despăgubire. În perioada stării de urgenţă, am identificat o scădere a numărului daunelor noi notificate, dar impactul acestei scăderi nu a influenţat în mod semnificativ segmentul RCA în cazul companiei noastre, îmbunătăţirea rezultatelor fiind datorată scăderii semnificative a volumelor înregistrate în ultima perioadă pe segmentele cu risc ridicat”, a mai explicat CFO-ul Uniqa Asigurări.
    În ceea ce priveşte asigurările de viaţă, „după primul trimestru, care a adus o creştere de 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, perioada stării de urgenţă a avut un impact semnificativ asupra vânzărilor de poliţe noi, în special pe canalul bancassurance. Astfel, am încheiat primele cinci luni din 2020 cu o scădere de 11% a volumului de vânzări din activitatea de asigurări de viaţă, comparativ cu aceeaşi perioada a anului precedent”, a explicat Valentin Coroiu.
    CEO-ul Uniqa Asigurări de Viaţă a mai spus că odată cu relaxarea măsurilor, se vede o revenire uşoară a vânzărilor, dar aşteptările pentru finalul anului 2020 sunt de o scădere cu aproximativ 5% sub nivelul anului precedent, pornind de la prezumţia că vor continua măsurile de relaxare la nivelul economiei.
    „Segmentul asigurărilor de sănătate a înregistrat o creştere spectaculoasă în ultimii ani şi, având în vedere nivelul redus al expunerii, aşteptarea mea este că va continua să crească mai accelerat decât celelalte segmente, mai ales în contextul frământărilor create de noua criză medicală. De asemenea, în perioada următoare, anticipez o creştere mai accentuată a asigurărilor dedicate clienţilor mici şi mijlocii, pe fondul reconsolidării acestui segment al economiei după criza generată de pandemie”, a mai adăugat Valentin Coroiu.
    Uniqa Asigurări şi Uniqa Asigurări de Viaţă au încheiat primul trimestru din 2020 cu un volum cumulat al subscrierilor de circa 115,2 mil. lei, cu 6,3% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    Uniqa Asigurări, specializată pe segmentul asigurărilor generale, a înregistrat la finalul primelor trei luni din 2020 un volum al primelor brute subscrise pe segmentul de asigurări nonauto de circa 42 mil. lei, în scădere cu 3,4% faţă de perioada similară din 2019.
    La nivelul companiei Uniqa Asigurări de Viaţă, volumul primelor brute subscrise la finalul primelor trei luni din 2020 a ajuns la 22,2 mil. lei, în scădere cu 4,1% faţă de perioada similară a anului 2019.

  • Loredana Butnaru, director general, Miele România: „Într-o lume a bărbaţilor prezenţa feminină devine oarecum exotică şi apreciată”

    Sub conducerea Loredanei Butnaru, magazinele de electrocasnice Miele România şi-au crescut vânzările cu 20% până la 60% anual, consecutiv din 2013 şi până astăzi, concomitent cu extinderea magazinelor companiei. De altfel, creşterile de cel puţin 20%, precum şi menţinerea motivării echipei se numără printre priorităţile Loredanei Butnaru şi anul acesta. Industriile în care a lucrat au fost industrii în care activează predominant bărbaţi, fiind atrasă mereu de partea tehnică a produselor pe care le-a vândut sau de specificul companiilor în care a lucrat. „De la maşini, raliuri şi până la, astăzi, electrocasnice, eram mereu o raritate în meetinguri, întruniri etc. Nu m-am simţit deloc dezavantajată, chiar din contră, într-o lume a bărbaţilor prezenţa feminină devine oarecum exotică şi apreciată; astfel pot spune că a fost un lucru pozitiv”, îşi descrie ea evoluţia ca lider feminin în business. Totuşi, crede că nu a avut niciodată un avantaj sau dezavantaj real pentru că este femeie. În ceea ce priveşte oportunităţile, ea este de părere că echipele mixte funcţionează mai bine. Loredana afirmă că echilibrul este greu de realizat pe termen lung. Chiar dacă sunt momente în care îl putem obţine, nu putem avea în acelaşi timp şi maxim profesional, şi personal: „Ambele zone necesită timp şi nu îl putem avea. Trebuie să alternăm timpul investit în ambele zone, iar după un interval, când tragem linie, să fim mulţumiţi că am avut această alternare. În 24 de ore nu se poate să avem şi o carieră de top, şi un maxim de timp alocat vieţii personale. Cred că cel mai important este să fim satisfăcuţi la jumătatea sau la sfârşitul anului cu alocarea timpului nostru în ambele zone şi să fim mulţumiţi de alegerile pe care le facem, indiferent unde înclină balanţa. Suntem diferiţi şi pentru fiecare acest echilibru, acest lucru înseamnă altceva”.

    Profilul Loredanei Butnaru a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat în luna martie. 

  • Accelerarea spre online, forţată de context

    Fondat în 2010 de doi parteneri de business de origine germană, Andreas Schneider şi Reinhard Grzesik, brandul Mercari a intrat pe piaţa locală în urmă cu cinci ani. Decizia de extindere a fost,  potrivit lui Andreas Schneider, care ocupă totodată şi funcţia de CEO al companiei, una „logică, determinată de faptul că România este următoarea piaţă importantă de lângă ţara de origine, conexiunea cu Bucureştiul cu ajutorul maşinii şi al avionului este, la rândul său, facilă”, un alt argument fiind perspectiva foarte bună de creştere economică a ţării. „În ultimii 10 ani, Mercari a evoluat de la o companie de tip outlet la un retailer bine structurat”, spune executivul.
    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania a înregistrat în piaţa locală o cifră de afaceri de 9,2 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Principalele provocări întâmpinate în dezvoltarea businessului local, spune Schneider, au fost legate de operare, de a găsi „calea potrivită pentru a face lucrurile cum trebuie”.
    Operaţiunile din România au început cu două magazine, iar înainte de apariţia pandemiei de COVID-19, businessul ajunsese la o reţea de
    12 unităţi, planurile de creştere organică vizând pentru anul acesta alte patru deschideri în Bucureşti, Constanţa şi Cluj.
    Odată cu apariţia noului context de piaţă, reprezentanţii afacerii au fost însă nevoiţi să închidă trei magazine locale, mai ales că „majoritatea proprietarilor de spaţii comerciale nu au vrut să micşoreze chiriile”. În ciuda provocării neaşteptate, ei s-au reorientat rapid, lansând, în aprilie, platforma mercari.ro, „ca reacţie la blocajul impus”. Cu toate că este prea devreme pentru a oferi nişte cifre relevante, executivul spune că observă totuşi o creştere de 20% a vânzărilor, impulsionată de deschiderea magazinului virtual.
    „În Bulgaria, situaţia a fost mai uşoară, deoarece nu a trebuit să închidem magazinele. La drept vorbind, a fost mai bine aşa, deoarece am putut avea încasări. În România am fost total blocaţi. Mai bine să ai încasări de 20% şi să ţii lucrurile în mişcare, decât să nu ai deloc”, descrie Andreas Schneider diferenţele apărute pe fondul pandemiei de COVID-19 în funcţionalitatea celor două filiale ale businessului pe care îl conduce. În Bulgaria, compania deţine 19 unităţi, după ce, tot din cauza pandemiei, a trebuit să închidă două magazine, şi are o echipă de peste 100 de angajaţi. Pentru echipa locală, care numără 50 de persoane, executivul spune că au apelat la sprijinul acordat de stat dar, prin prisma problemelor apărute în special cu plata chiriilor, au fost nevoiţi să facă anumite reduceri de costuri. „Primul pas a fost să oprim bonusurile salariale, pe care le vom reintroduce însă în curând. Salariul de bază nu a fost afectat.”
    În piaţa locală compania are circa 800.000 de clienţi, majoritatea femei (85%), cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani şi cu venituri de 700-1.500 de euro/ lună, iar valoarea medie a unei comenzi este de 200 de lei. În prezent, în portofoliul companiei se regăsesc în jur de 3.000 de branduri, dintre care Nike şi Adidas sunt cel mai căutate. Anul trecut, businessul a vândut, în ambele pieţe pe care operează, peste 500.000 de produse, iar numărul celor care au trecut pragul magazinelor Mercari a depăşit 3,8 milioane.
    Este greu de estimat cu exactitate ce impact va avea pandemia asupra evoluţiei companiei, spune Schneider. „Criza se regăseşte, cu preponderenţă, în mintea şi în buzunarul clienţilor noştri. În planul nostru de intern business, estimăm o scădere de 40%, pe fondul celor două luni de blocaj din România şi al crizei economice aşteptate. Nu ne aşteptăm la un alt blocaj în toamnă, dar suntem pregătiţi pentru această variantă, cu speranţa însă că nu va avea loc.” Pentru moment, el spune că e posibil să înceapă să relocheze o parte din magazine, iar în viitorul mediu reprezentanţii companiei vor să reia planurile de extindere, primele state vizate fiind Grecia şi Ungaria.

  • Altex va angaja 1.000 de oameni pentru a susţine extinderea reţelei. Retailerul electro-IT are peste 3.500 de angajaţi şi este unul dintre cei mai mari angajatori cu capital privat românesc

    Retailerul electro-IT Altex, controlat de Dan Ostahie, lansează un proces de recrutare pentru a susţine extinderea şi modernizarea reţelei de magazine la nivel naţional, având în plan angajarea a peste 1.000 de persoane.

    Poziţiile deschise sunt disponibile în magazinele din toată ţara, dar şi în centrele logistice: casieri, consultanţi vânzări, responsabili service, responsabili online, şef raion, responsabil financiar, director de magazin, director adjunct de magazin, picker, stivuitorist, manipulant marfă etc. 

    Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe, retailerul avea la finele anului trecut 3.546 de angajaţi. 

    „Într-o pe­rioadă plină de incer­t­i­tu­­dini, cu blo­­ca­­je fi­nan­­ci­are pe toa­te pa­li­e­rele, ne-am asu­mat res­­­pon­sabilitatea de a susţine re­dresarea economiei româ­neşti prin continuarea planului investiţional şi accelerarea procesului de angajare. Pentru noi, evoluţia businessului este prioritară, alo­când peste 27 de milioane de euro din fon­duri proprii pentru a deschide noi centre de retail în toată ţara şi, implicit, peste 1.000 de noi locuri de muncă“, a declarat Edvin Abdu­l­achim, director comercial la Altex România.

    Compania are 125 magazine deschise în ţară sub mărcile Altex şi Media Galaxy şi două magazine online, câte unul pentru fiecare brand în parte. Retailerul construit de antreprenorul Dan Ostahie a avut afaceri de 4 mld. lei anul trecut după o creştere de aproape 15% şi un profit net de peste 75 milioane de lei, în urcare cu 19%.

    Altex a anunţat anterior că va investi în 2020 peste 27 de milioane de euro din fonduri proprii şi credite în extinderea reţelei, în modernizarea infrastructurii şi în tehnologie.

    Piaţa de electro-IT, evaluată la 3,5 mld. euro anul trecut, este puternic polarizată, cu jucătorii specializaţi Altex şi Flanco la vârf. Cele două reţele, cu peste 200 de magazine împreună, au o cotă de piaţă cumulată de circa o treime, arată calculele ZF.

     

  • De ce a decis un comerciant de mobilă prezent în online să se extindă cu magazine fizice când majoritatea retailerilor au probleme

    O bună parte dintre retailerii tradiţionali care nu aveau în paralel dezvoltat şi canalul digital de vânzare au fost nevoiţi să-şi deschidă magazine online peste noapte ca să supravieţuiască după instaurarea restricţiilor impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului, nu doar în România, ci şi în alte ţări din Europa şi din lumea întreagă. Unii jucători online însă, aşa cum este retailerul ceh de mobilă şi decoraţiuni interioare Bonami, au mers contra curentului şi au început extinderea în offline în plină pandemie.

    Anul trecut am decis să ne lansăm offline, aşa că am început cu un punct de ridicare a produselor la Praga, dar avem planuri şi mai ambiţioase pentru acest an: deschiderea câtorva magazine, astfel încât clienţii să poată într-adevăr să descopere produsele. Anul acesta dorim să ne concentrăm pe gama de produse, dezvoltarea offline şi calitatea serviciilor, ceea ce presupune atât magazinele şi punctele de ridicare, cât şi creşterea capacităţii depozitului”, a declarat pentru Business Magazin Pavel Vopařil, CEO-ul Bonami. Retailerul online a fost înfiinţat în 2013 în Cehia de către antreprenorul în serie Vaclav Strupl şi Miton, un grup de investiţii care a construit unele dintre cele mai importante mărci online din zona central-europeană. În prezent, grupul ceh este prezent pe piaţa locală şi cu alte businessuri, precum GLAMI (motor de căutare de fashion) şi BIANO (motor de căutare online pentru mobilă, decoraţiuni interioare şi accesorii pentru casă).
    „La momentul respectiv existau destul de mulţi jucători similari, cum ar fi fab.com sau Westwing. Era perioada în care multe persoane în Cehia aveau interioare foarte asemănătoare, deoarece toată lumea cumpăra de la IKEA. A existat o cerere ridicată pentru produse de design şi pentru diversitate, astfel încât, indiferent de gust sau de buget, să existe posibilitatea de a-ţi personaliza casa într-un mod special şi unic”, a povestit Pavel Vopařil. El s-a alăturat companiei în calitate de venture partner al Miton în 2017, iar anul trecut în luna mai a preluat conducerea Bonami, după ce, în 2018, a condus exitul Slevomat, o vânzare ce a atins o valoare de aproape 60 milioane de euro, cea mai mare din istoria grupului. Anterior, Pavel Vopařil a lucrat în managementul editurii Economia şi al Centrum.cz, precum şi la firma de consultanţă McKinsey.
    După lansarea pe piaţa-mamă din Cehia, Bonami a început să se extindă şi în ţările din jur – Slovacia şi Polonia, iar apoi, în 2016 a intrat şi pe piaţa din România, iar doi ani mai târziu a adăugat în portofoliu şi piaţa din Ungaria.
    „Extinderea în România a reprezentat un pas logic. Este o piaţă mare, foarte modernă, unde comerţul electronic se dezvoltă rapid. Nu a fost o decizie complicată, atuurile ţării fiind clare de la început. România a înregistrat o creştere rapidă din 2016 şi este cea mai promiţătoare dintre toate pieţele unde există Bonami”, a subliniat el cu privire la extinderea Bonami pe piaţa locală, adăugând că retailerul şi-a dezvoltat un sistem complex pentru modul în care se lansează pe o piaţă nouă.
    „Compania operează după un model centralizat, ceea ce înseamnă că efectuăm toate operaţiunile de la biroul nostru din Praga. Acest lucru ne permite să păstrăm spiritul, cultura Bonami şi, cel mai important, să acţionăm şi să ne adaptăm rapid la condiţiile pieţei. Prin urmare, costurile sunt de sute de mii de euro, în principal pentru marketing şi personalul din ţările unde suntem prezenţi.”
    Investiţia iniţială pentru lansarea businessului Bonami s-a ridicat la câteva milioane de euro. Atât Vaclav Strupl, fondatorul Bonami, cât şi Miton au vândut anterior cu succes mai multe companii, astfel încât au avut resurse pentru a acoperi finanţarea noului business.
    „Bonami şi-a construit întotdeauna afacerea pe principiul autofinanţării, fiind profitabilă din 2015. După investiţia iniţială, compania a utilizat doar finanţarea bancară pentru a-şi susţine creşterea, folosită în principal pentru mărirea stocului. Investiţia iniţială a fost utilizată în principal pentru dezvoltarea platformei tehnologice şi ulterior pentru marketing”, a subliniat el.
    Bonami a început ca un startup no name şi a trebuit să-şi construiască baza furnizorilor în timp, de la zero. „Astăzi colaborăm cu sute de furnizori de pe mai multe continente şi avem un total de 65.000 de unităţi de stocare.”
    Cum diferă România faţă de restul pieţelor din regiune? „În general, nu diferă de celelalte pieţe central-europene. Există o cerere puternică pentru design de calitate, pe măsură ce veniturile populaţiei cresc. Avem o mulţime de planuri pentru a rafina sortimentul disponibil şi pentru a-l adapta mai bine nevoilor clienţilor români.”
    În principal, românii comandă de pe Bonami.ro gadgeturi inteligente, practice, care le simplifică viaţa de zi cu zi, cum ar fi produsele organizaţionale şi mobilierul multifuncţional prin care se economiseşte spaţiu în casă. De asemenea, românii comandă foarte mult şi covoare şi lenjerie de pat.
    „Românii adoră reducerile. Acest lucru este ceva mai evident în România în comparaţie cu celelalte ţări”, a punctat CEO-ul Bonami.
    În medie, valoarea unei comenzi realizate pe Bonami.ro se situează la 70 euro şi este în continuă creştere. Românii comandă de asemenea de pe aplicaţia de mobil Bonami, care a fost lansată pe plan local la sfârşitul anului 2017, iar în prezent are peste 15.000 de utilizatori în România.
    „Clienţii au câştigat mai multă încredere în brandul nostru în ultimii trei ani. În plus, am lansat o politică de returnare de 365 de zile la sfârşitul anului trecut, astfel încât românii să se simtă în siguranţă pentru a comanda ceea ce îşi doresc.”
    În perioada 2018-2019, Bonami a înregistrat per total o creştere a vânzărilor de 26%, ajungând astfel la o cifră de afaceri 55 de milioane euro. „Anul trecut am alocat multe resurse pentru a analiza îndeaproape produsele atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al preţurilor. De asemenea, am negociat condiţii mai bune cu unii dintre furnizori şi am renunţat la unele parteneriate. Acesta este cu siguranţă un proces continuu, deoarece dorim să oferim tot ce este mai bun clienţilor noştri. Avem o echipă desemnată care merge regulat la târguri de design, căutând mereu cele mai noi tendinţe şi produse de top. Cu siguranţă, vom îmbunătăţi categoriile de mobilier şi decoraţiuni pentru exterior. Simultan analizăm ce îşi doresc clienţii pentru a ne adapta rapid.”
    În România, Bonami a înregistrat anul trecut vânzări în valoare de 6,3 milioane euro, sub ţinta propusă iniţial de 10 milioane euro.
    „Bonami se transformă într-un retailer omnichannel ceea ce necesită multă energie şi am decis să ne concentrăm eforturile în principal pe Cehia, Slovacia şi Ungaria în 2019. Având în vedere acest aspect şi concurenţa foarte agresivă, nu ne-am atins ţinta în 2019, prognoza era oricum destul de ambiţioasă. Este un rezultat care, având în vedere condiţiile pieţei, ne mulţumeşte”, a menţionat Pavel Vopařil.
    Primul pas din strategia omnichannel este deschiderea magazinelor offline în mai multe locaţii din Cehia, dar şi în alte ţări în care retailerul online este prezent deja. Primul magazin fizic Bonami a fost deschis recent într-o zonă comercială din Praga în urma unei investiţii de circa 40.000 euro.
    „În situaţia actuală, este posibil ca această inaugurare să pară neaşteptată, însă, pentru noi, face parte dintr-o strategie pe termen lung şi o vedem ca pe o oportunitate excelentă. Principala noastră preocupare este să oferim clienţilor posibilitatea de a atinge produsele şi de a se convinge de calitatea lor. Magazinul fizic este doar una dintre soluţiile noastre pentru a crea o experienţă omnichannel completă”, a precizat CEO-ul Bonami.
    În timpul achiziţiei, pentru simplificarea procedurii de comandă, clienţii vor avea la dispoziţie tablete. Scanând codul QR al produsului selectat, acestea afişează toate informaţiile disponibile, precum şi articole conexe. Magazinul propune colecţii în diverse stiluri şi variante de preţ, astfel încât să existe o ofertă largă, pentru orice public.
    „Magazinele fizice nu înseamnă doar vânzări. Ele oferă, de asemenea, posibilitatea de a ridica mărfurile, de a returna produsul sau doar de a solicita sfatul asistentului de vânzări.”
    Retailerul ceh are în plan să deschidă magazine fizice şi în alte capitale din regiune, primele pe listă fiind Bratislava şi Budapesta. „Luăm în considerare să deschidem magazine şi în Polonia sau România, dar nu ştim exact când se va întâmpla acest lucru”, a spus Pavel Vopařil.
    În prima jumătate a acestui an Bonami s-a axat şi pe investiţii pentru extinderea depozitului cu 5.000 mp capacitate de depozitare suplimentară, pe care o foloseşte în principal pentru mobilier şi produse de sezon. „Scopul nostru este de a vinde 90% din toate produsele din stoc la sfârşitul anului 2020. Aceasta este o schimbare uriaşă. Anul viitor dorim să ne concentrăm în principal pe conţinut, design interior şi consultanţă, ca serviciu pentru clienţii noştri.”
    De la lansarea businessului în 2013, Bonami are un spaţiu amplu pentru depozitare aproape de Praga, în Cehia, de unde livrează în ţările în care activează. „Acesta a cunoscut multe schimbări în ultimii şapte ani, pe măsură ce compania a crescut şi s-a extins în alte ţări, iar clienţii au solicitat mai multe produse cu livrare rapidă. Chiar dacă în prezent avem aproape 22.000 de produse unice disponibile pe web, cu termene de livrare de 4-6 zile, totuşi intenţionăm să investim în continuare o sumă considerabilă pentru a eficientiza depozitul şi pentru a mări oferta de produse disponibilă, astfel încât livrarea să fie rapidă.”
    Pe termen lung, pe lângă deschiderea magazinelor fizice în ţările pe care deja activează, Bonami are în plan să intre pe alte cinci pieţe noi.
    „Am aşteptări foarte mari cu privire la următorii cinci ani, deoarece mă bazez pe o echipă talentată, de profesionişti, pe care pot conta şi, să fiu sincer, până în 2025 cred că vom dubla numărul de pieţe unde Bonami este prezent. Am învăţat mult din expansiunile noastre anterioare şi acum o putem face mai inteligent şi mai rapid”, a conchis CEO-ul Bonami. 

  • Cine este tânăra care conduce un business românesc de peste 50 de milioane de euro din Rădăuţi

    Daniela Bîzgan conduce, din rolul de director general, compania de distribuţie de electrocasnice Marelvi Impex, înfiinţată de familia sa în Rădăuţi. În 2018, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, businessul Marelvi genera venituri de peste 256 de milioane de lei.

    „Extinderea companiei pe zona de logistică a fost una dintre priorităţile noastre. Am făcut noi investiţii în extinderea spaţiilor de depozitare din Rădăuţi şi Bucureşti, dar am investit şi în noi utilaje şi echipamente IT. Creşterea cifrei de afaceri la un nou istoric şi încheierea de noi parteneriate cu branduri de renume au fost de asemenea importante realizări atât pentru mine, cât şi pentru întreaga echipă Marelvi”, descrie Daniela Bîzgan cele mai recente reuşite ale businessului Marelvi. Acesta este cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice din România, clădit de tatăl Danielei Bîzgan, Dumitru Mihalescul. „Femeile au încercat de-a lungul timpului să-şi îmbunătăţească poziţia în societate şi au reuşit de nenumărate ori să obţină rezultate remarcabile, însă cu multe sacrificii. O femeie are mult mai multe responsabilităţi, iar multe dintre ele sunt conexe activităţii de business. Din dorinţa de a îndeplini cât mai multe sarcini, femeia modernă trebuie să fie multitasking – trebuie să fie manager, mamă şi soţie în acelaşi timp”, spune Daniela Bîzgan. Chiar dacă atunci când au loc discuţii în zona de business nu simte că ar fi tratată diferit, se simte în dezavantaj atunci când au loc diverse activităţi ce ţin de zona de recreere sau de activităţile sportive în care socializarea poate aduce un plus businessului. „De cele mai multe ori abordarea businessului de către femei şi bărbaţi este foarte asemănătoare, însă diferenţierea o face stilul de conducere. Dacă bărbaţii se orientează mai mult pe acţiune, femeile sunt mai receptive şi iau decizii bazate atât pe experienţă, cât şi pe intuiţie, reuşind să empatizeze mai bine”, spune ea.
    Crede că „întocmirea unui plan este esenţială – un plan bun face cât o mie de calcule” şi le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep cariera să ţină cont de acest lucru: „Dacă planul este bun, o va ajuta să îşi construiască o viziune care să îi fie de folos pe termen lung. Perseverenţa, răbdarea şi prioritizarea acţiunilor sunt la fel de importante – acestea o vor ajuta să îşi construiască o strategie de succes”.

    Profilul Danielei Bîzgan a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business realizat de Business MAGAZIN şi publicat anul acesta.

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Roxana Maftei, Proprietar, Farmacia Tei

    Businessul Farmaciei Tei a pornit de la o singură farmacie deschisă de antreprenoarea Roxana Maftei în Bucureşti, în 1992, iar în prezent a ajuns pe locul al cincilea în retailul farmaceutic cu şase locaţii, care au generat afaceri de 600 de milioane lei în 2019, în creştere cu 33% faţă de anul anterior.

    Roxana Maftei a pus bazele Farmaciei Tei la 25 de ani, după ce înainte a deţinut pentru scurt timp un magazin de tip plafar. Compania se bate la nivel de vânzări cu reţele naţionale cu peste 100 de farmacii. Strategia companiei a fost încă de la început aceea de a se poziţiona pe segmentul low cost al retailului farmaceutic.
    Ea a precizat într-un interviu pentru ZF că în 2020 vizează extinderea cu noi unităţi în Bucureşti, dar este în discuţii şi pentru locaţii în afara Capitalei.