BusinessMagazin

Tag: efecte

  • Dragnea: Iohannis este autorul moral al violenţelor de azi-noapte

    “Am dicutat împreună cu toţi colegii din ţară despre situaţia politică actuală. PSD e un partid care a câştigat alegerile în mod corect. În această lună de guvernare, Guvernul a exercitat puterea în mod legitim în baza votului primit în Parlament. Guvernul şi partidele care îl susţin sunt în continuare determinaţi să exercităm atât puterea executivă cât şi cea legislativă într-un mod legitim. Considerăm că orice încercare de subminare a activităţii guvernului e o tentativă de destabilizare a ordinii de drept din România. A fost şi un vot de încreedre pentru guvern. S-a reconfirmat susţinerea în unanimitate a PSD pentru guvernul Grindeanu”, a spus Dragnea. 

    “Campania de minciună practicată în ultimele zile. Şi eu dacă aş fi stat în ultimele zile la TV fără să mă uit la ce a adoptat Guvernul aş fi ieşit în stradă.

    E important ca aceste opinii să se exprime fără violenţă. Situaţia din Piaţa Victoriei nu cred că e situaţia pe care şi-au dorit-o cei care au ieşit. Rugămintea noastră este să se delimiteze de aceste grupări.

    Nu ştiu în mintea bolnavă a cui s-a născut acest plan pentru ca azi-noapte să se ajungă la violenţe.

    Vreau să felicit atât ministrul de Interne, cât şi Jandarmeria cât şi celelalte structuri ale MAI care au acţionat exemplar.

    Preşedintele României e autorul moral al violenţelor de azi-noapte”, a mai spus Dragnea.

    “OUG e în Parlament, cu siguranţă Parlamentul va lua cea mai bună (n.r – decizie). Îşi va produce efectele”, a declarat ministrul Justiţiei, Florin Iordache, la ieşirea de la şedinţă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Unde a avut loc primul exerciţiu NATO în Europa de Est după instalarea lui Trump. Care va fi viitorul Alianţei în viziunea noului preşedinte SUA

    Mii de militari americani au lansat, luni, primul exerciţiu NATO efectuat în Europa de Est după instalarea în funcţie a preşedintelui Donald Trump.

    “Întreaga putere a armatei americane se află în spatele acestor santinele ale libertăţii”, a declarat generalul Tim Ray, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Statele Unite au început pe 6 ianuarie consolidarea capacităţilor militare în Europa de Est, primele echipamente fiind transferate în Germania, de unde au fost trimise spre România, Polonia şi ţările baltice.

  • Primele efecte ale blocadei lui Trump: Şase persoane, împiedicate de autorităţile egiptene să ajungă în SUA

     

    Preşedintele american Donald Trump a semnat vineri un ordin executiv prin care se suspendă programul de primire a refugiaţilor timp de patru luni, iar a celor din Siria pe termen nedeterminat, declarând că scopul acestei acţiuni este de a preveni pătrunderea în ţară a “teroriştilor islamişti radicali”. Mai mult, au fost impuse controale mai dure pentru cetăţenii din mai multe state majoritar musulmane, cum ar fi Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan sau Yemen.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • ANALIZĂ De ce se fereşte Iohannis de cuvântul “graţiere” şi ce efecte va avea referendumul

    Şeful statului a declarat marţi, în drum spre Strasbourg, că la referendumul pe care l-a anuţat nu va folosi cuvântul graţiere, deoarece Constituţia nu lasă organizarea de iniţiative pe teme fiscale sau cele precum amnistia sau graţierea. În schimb, întrebarea poate fi legată de anticorupţie şi integritate.

    Klaus Iohannis a declanşat marţi procedura privind organizarea unui referendum naţional privind ”continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”. Scrisoarea a fost trimisă Parlamentului la câteva ore distanţă după anunţul făcut de şeful statului că va începe demersurile pentru un referendum privind graţierea.

    ”Această temă (a graţierii, n.r.) în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu”, a spus Iohannis, luni seara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş despre graţiere: Totul pentru ca o mână de indivizi să scape de lege. Simplu şi cinic

    ”Prin felul în care a fost făcut azi, demersul graţierii/amnistiei, în orice formă sau moment va fi el promovat, creează suspiciunea că obiectivul central al guvernării PSD-ALDE este altul: nu bunăstarea românilor, aşa cum au clamat înainte şi după alegeri, nu interesul public, cetăţenii sau mediul economic, nu interesul României într-un context geostrategic foarte dificil. Principalul obiectiv a fost şi rămâne acela de a se face scăpaţi de efectele legii penale”, a scris Cioloş pe Facebook.

    El mai susţine că ”nimic altceva nu contează”, ”niciun sacrificiu nu e prea mare: cetăţenii care respectă legea, ţara, credibilitatea ei, statutul european al României”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 2+0+1+7=10 ani de UE

    Ce efecte economice a avut primul deceniu petrecut în Uniunea Europeană? Cum s-a schimbat societatea românească în acest timp? Dar modul în care se face business? Cine a câştigat şi cine a pierdut? Care sunt aşteptările pentru viitorul apropiat şi mai îndepărtat din ecuaţia integrării? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care Business Magazin a încercat să găsească răspuns, lansând întrebări deopotrivă pentru reprezentanţi ai mediului de afaceri şi analişti.

    Uniunea Europeană a fost creată în 1993 odată cu semnarea Tratatului de la Maastricht, atunci în componenţă aflându‑se Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Spania şi Portugalia. Însă sub o formă sau alta, alianţa din aceste state membre există încă din perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial, când şase state au format Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Economică Europeană. În deceniile următoare, Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre. În 2004 a avut loc cea mai mare extindere a UE, când zece state – Cipru, Malta, Ungaria, Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia – s-au alăturat uniunii.

    Trei ani mai târziu a avut loc şi aderarea Bulgariei şi României. Ţara noastră şi-a câştigat statutul de stat asociat în 1995, după ce a depus candidatura la aderare, iar în 1997, după primirea acceptului din partea Consiliului European, România a primit finanţare pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga; negocierile pentru aderare au început la Helsinki în 2000 şi se refereau la reforme instituţionale, economice şi sociale. În 2005 s-a desfăşurat ceremonia de semnare a tratatului de aderare, care a intrat în vigoare în 2007.

    Aveam 17 ani când România a aderat la Uniunea Europeană şi chiar dacă nu am înţeles impactul evenimentului, ştiam că este un moment important, ce marca un punct în istoria ţării, şi mai mult, deschidea porţile României către „occidentul” mult dorit. La 10 ani distanţă, după ce economia românească a trecut printr‑un boom şi o criză, economia locală se află pe o pantă de creştere spectaculoasă, cea mai mare din UE.

    Majoritatea indicatorilor arată că efectele integrării au fost pozitive; prognozele pentru 2017 sunt optimiste, însă stau sub rezerva evoluţiilor ce pot fi generate de tensiunile cauzate de Brexit. În plus, tot mai multe semne de întrebare apar în legătură cu rămânerea Franţei şi Italiei în Uniune.

    Cu toate acestea, românii rămân eurooptimişti, cum au fost încă de la aderare. În prezent, potrivit celui mai recent sondaj Euromonitor, majoritatea românilor au încredere în UE (52%, faţă de 36% media europeană), mai mult decât în propriul guvern (29% în România, faţă de 31% media europeană). De asemenea, majoritatea românilor au o percepţie pozitivă cu privire la UE, 36% una neutră, iar 13% una negativă.

    Pe plan european, procentele înregistrate sunt 35% pentru percepţia pozitivă, 38% pentru cea neutră şi 25% pentru cea negativă. Despre integrarea în Uniunea Europeană, Ionuţ Simion, country manager partner al PwC România, spune că aceasta a maturizat mediul de business, semnalând faptul că în anii dinainte aderării „au presupus rate foarte ridicate de creştere economică, de majorări salariale, dar şi de acumulare graduală a unor dezechilibre economice”. În prezent, mediul de afaceri este văzut ca fiind „mult mai dinamic, mai competitiv şi mai pregătit pentru a face faţă competiţiei din celelalte state membre decât în 2007. În decurs de zece ani, PIB-ul României a crescut cu peste 75%, ajungând la aproape 169 de miliarde euro, iar exporturile ţării s-au dublat în acelaşi interval”, adaugă Simion.

    „Marele câştig al integrării în UE este eliminarea necesităţii vămuirii mărfurilor comunitare. Înainte de integrare, orice transport din sau înspre Uniune, trebuia vămuit, ceea ce ducea de cele mai multe ori la numeroase bariere de ordin birocratic, administrativ. Să nu mai vorbim de corupţie sau abuzuri”, spune Rareş  Măcinică, managing director al companiei de logistică Lagermax AED Romania.

    Victor Iancu, senior manager la KPMG, vede aderarea ca un moment strategic esenţial pentru dezvoltarea economică şi menţionează faptul că aceasta a adus accesul nerestricţionat la o piaţă de 500 milioane de consumatori, dar şi înscrierea ţării într-un program informal de creştere în care fondurile nerambursabile joacă un rol important. „Conform unor statistici oficiale guvernamentale realizate de Ministerul Fondurilor Europene, efectul implementării fondurilor la nivelul economiei a fost o creştere a PIB‑ului real cumulat în perioada 2008-2015 de peste 10%, comparativ cu scenariul în care aceste fonduri nu ar fi existat. De altfel, conform aceloraşi surse, o serie de alţi indicatori macroeconomici importanţi resimt creşteri procentuale importante, atunci când sunt luate în calcul fondurile europene (de exemplu consumul privat, rata şomajului sau nivelul salariului mediu)”, spune Victor Iancu. El precizează că „beneficiul apartenenţei la UE nu este încă unul exploatat la capacităţi optime, potenţialul şi oportunităţile rămânând în continuare uriaşe”.

  • Ce spun românii din Marea Britanie după şase luni de la Brexit

    La şase luni de la referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE, efectele sunt resimţite şi de românii aflaţi în această ţară, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Brexitul a adus cu sine incertitudine şi nelinişte privind viitorul, privind statutul emigranţilor, iar deprecierea lirei sterline a majorat preţurile şi a scăzut puterea de cumpărare. MEDIAFAX a chestionat doi români despre efectul Brexit, unul care se află de 10 ani în Marea Britanie, şi un student la Oxford, aflat în primul an, şi care a ajuns în această ţară în octombrie.

    Claudiu Avram, un român stabilit în Londra de zece ani, şi care a participat la campania Gândul „Romanians adopt Remainians”, a declarat, la şase luni de la referendumul din 23 iunie, că în perioada scursă până acum nu prea s-au făcut paşi concreţi privind ieşirea efectivă a Marii Britanii din UE.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii din Marea Britanie spun că, după şase luni, Brexit se simte în buzunarul fiecăruia

    Brexitul a adus cu sine incertitudine şi nelinişte privind viitorul, privind statutul emigranţilor, iar deprecierea lirei sterline a majorat preţurile şi a scăzut puterea de cumpărare. MEDIAFAX a chestionat doi români despre efectul Brexit, unul care se află de 10 ani în Marea Britanie, şi un student la Oxford, aflat în primul an, şi care a ajuns în această ţară în octombrie.

    Claudiu Avram, un român stabilit în Londra de zece ani, şi care a participat la campania Gândul „Romanians adopt Remainians”, a declarat, la şase luni de la referendumul din 23 iunie, că în perioada scursă până acum nu prea s-au făcut paşi concreţi privind ieşirea efectivă a Marii Britanii din UE.

    „Au trecut 6 luni de la referendumul prin care Marea Britanie a votat să părăsească UE. A fost o perioadă de nelinişte pentru majoritatea populaţiei, de incertitudine cu privire la ceea ce va urma. Probabil că această stare continuă, încă, deoarece s-au spus multe, dar nu s-a făcut aproape nimic oficial cu privire la ieşirea efectivă din Uniune. Această situaţie se resimte în societate, economie şi, nu în ultimul rând, financiar în buzunarul fiecăruia dintre noi. Aceasta în condiţiile în care câteva mari brand-uri, precum companii aeriene, de telecomunicaţii, bănci, şi-au stopat planurile de investiţii către Marea Britanie cel puţin pentru o perioadă, pentru a se stabiliza piaţa şi a duce la bun sfârşit aşa-numitul Brexit. Preţurile au crescut uşor deoarece lira sterlină a scăzut la un minim istoric în ultimii 30 de ani iar puterea de cumpărare în faţa altor monede internaţionale este, de asemenea, scăzută iar acest element este resimţit de către populaţie”, a spus Avram.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă categorie de produse

    Producătorul de mobilier Lemet şi-a propus să dezvolte o nouă linie de producţie, pentru a adăuga noi game de produse. Utilajele au fost achiziţionate de la producători europeni de maşini-unelte, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:
    Compunerea fluxurilor de producţie.

    EFECTELE INOVAŢIEI:
    Identificarea nevoilor din piaţă, desenarea fluxurilor, îmbinarea echipamentelor au dus la reducerea costurilor şi controlul calităţii finale printr-un proces propriu asimilat de Lemet. Compania poate produce acum  scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Tot la capitolul efectelor se înscriu creşterea a cifrei de afaceri a companiei şi a exportului cu peste 10 procente şi crearea a 27 de locuri noi de muncă.

    DESCRIERE:
    Demararea investiţiilor a fost declanşată de nevoia de a diversifica producţia de mobilier în acord cu evoluţia cererii din piaţa de profil şi cu tendinţele descoperite la nivel european. Compania urmărea să adauge o nouă categorie de produse: mese şi scaune. Pentru a le produce, Lemet avea nevoie de două fluxuri de noi de producţie, care să încorporeze tehnologie de cea mai nouă generaţie şi să răspundă obiectivelor de business ale companiei. Pentru a realiza acest lucru, Lemet a achiziţionat utilajele de la producători de maşini-unelte europeni din Italia şi Germania, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    „Graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea considerabilă a costurilor de producţie şi lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similare; Realizarea internă a activităţii de lăcuire a reperelor din MDF/PAL destinate fronturilor plane şi profilate pentru bucătării, camere de zi, dormitoare, mobilier de baie face ca elasticitatea fabricilor de pe platforma Lemet să crească considerabil”, declară Alexandru Rizea, director general al Lemet. Producătorul de mobilă are acum 820 angajaţi, o cifră de afaceri la nouă luni de 214,3 milioane lei, în creştere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În reţeaua de magazine Lem’s, numărul de angajaţi se apropie de 850; lanţul reuneşte 100 de magazine de mobilă şi are la nivel naţional o suprafaţă de vânzare cumulată de peste 70.000 mp. 73 din cele 100 de magazine sunt operate în sistem de franciză şi 18 sub branduri locale, nouă sunt propriu; reţeaua are şi un centru logistic.
    La finalul investiţiei au rezultat două noi fabrici cu patru fluxuri noi de producţie, cu un grad înalt de tehnologizare şi automatizare, capabile să producă: scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Mai mult, graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea costurilor de producţie şi de lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similar. Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de şapte luni şi a fost finanţat din fonduri proprii şi din bani europeni, valoarea totală a proiectului fiind de peste 23,35 milioane de lei.
     

  • De ce consumăm alcool dacă ştim ce efecte negative are asupra noastră? Experţii au găsit răspunsul

    Odată cu venirea sărbătorilor, oamenii vor începe să consume mai multe băuturi alcoolice decât în restul anului. Dar de ce consumăm alcool dacă ştim că are efecte negative asupra organismului?

    Alcoolul produce dificultăţi în vorbire, pauze de memorie, precum şi senzaţie de ameţeală. În ciuda acestor efecte, oamenii nu renunţă la consumul de alcool. 

    Mecanismul intoxicaţiei cu alcool este destul de confuz. O mică moleculă numită etanol distruge membrana celulară a neuronilor pe termen lung sau scurt.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro