BusinessMagazin

Tag: educatie

  • CSR 2023. LifeLab

    Motivaţie: În România, nivelul educaţiei financiare este cel mai scăzut din Europa. Prin educaţia financiară, elevii învaţă cum să ia decizii legate de bani, pentru un start cu dreptul în viaţă şi carieră, şi îşi dezvoltă abilităţi de comunicare şi muncă în echipă. 99% dintre profesori cred că e nevoie de predarea educaţiei financiare în şcoli de către profesorul de la clasă (Şcoala de Bani, 2022). Profesorii au nevoie de conţinut cât mai practic, cu exemple şi exerciţii care să îi ajute să integreze educaţia financiară în discuţiile cu elevii, indiferent de materia pe care o predau. BCR, prin programul Şcoala de Bani, urmăreşte o intervenţie amplă prin care să le ofere românilor de toate vârstele acces la educaţie financiară. „Pentru că banii sunt un element care interacţionează cu toate aspectele vieţii, credem că educaţia financiară trebuie introdusă în cât mai multe dintre materiile care sunt deja predate. De exemplu, la matematică, în loc să vorbim de mere şi pere putem să vorbim despre bani”, spun reprezentanţii BCR.

    Descrierea proiectului: Proiectul LifeLab a fost lansat în 2022, ediţia pilot desfăşurându-se pe parcursul anului şcolar 2022-2023. La acesta au luat parte profesorii, elevii si comunităţile (familii) din jurul Colegiului Naţional „Dinicu Golescu”, Câmpulung Muscel şi Şcolii Generale Nr. 1 – Poiana Mărului, dar şi experţi şi traineri din cadrul BCR şi al Şcolii de Bani, FabLab şi Asociaţiei Edupedu.  Profesorii din cele două instituţii de învăţământ au beneficiat de formare pe educaţie financiară, comunicare şi metode de predare din partea experţilor educaţionali şi a trainerior din cadrul Şcolii de Bani, pentru a introduce noţiuni financiare la majoritatea materiilor, de la grădiniţă până la liceu. Profesorii au dat cunoştinţele mai departe către elevi, care au învăţat noţiuni financiare esenţiale, cum să ia decizii legate de bani, să gestioneze un buget şi au deprins abilităţi de viaţă. A fost folosită metodologia DISC, ce presupune înţelegerea şi abordarea elevilor în funcţie de tipul de personalitate, pentru ca stilul de predare să corespundă nevoilor, aşteptărilor şi motivaţiilor lor. Pe parcursul anului şcolar au fost făcut mai multe măsurători pentru a înţelege impactul diferitelor acţiuni şi eventualele blocaje care pot apărea în proces. În faza pilot au fost necesare peste 500 de ore din partea echipei de coordonare şi un budget de aproape 400.000 de euro.

     

    Rezultate: În primul an au luat parte la proiect peste 50 de profesori, care au beneficiat de 15 cursuri de pregătire, şi 1.200 de elevi, fiind folosite 100 de materiale educaţionale dezvoltate de profesorii de la LifeLab. Cunoştinţele de educaţie financiară ale elevilor s-au îmbunătăţit considerabil: de la 46% la 65% (ciclul gimnazial) şi de la 40% la 55% (ciclul liceal). În plus, 93% dintre elevi vor să înveţe cât mai multe noţiuni financiare practice şi aplicabile. Profesorii au dezvoltat o relaţie mai bună cu elevii discutând despre provocările din viaţa reală, iar elevii apreciază nivelul practic pe care programul l-a adus în curricula clasică şi vor să afle mai multe despre educaţia financiară. Obiectivele viitoare vizează extinderea programului în toate şcolile din ţară, „astfel încât să contribuim la o Românie inteligentă financiar”.

  • CSR 2023. We STEM Day

    Motivaţie:

    Ideea proiectului a pornit de la constatarea că domeniul STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Matematică) prezintă un interes tot mai scăzut în rândul copiilor şi tinerilor. „Scopul a fost să îl promovăm într-un mod atrăgător şi să demonstrăm că ştiinţa poate fi distractivă. Publicul este format din elevi din clasele I-XII, studenţi şi profesorii lor de la unităţi de învăţământ din judeţul Cluj, dar şi din angajaţii noştri şi familiile lor. Astfel, reuşim să le oferim copiilor o experienţă educaţională memorabilă, să inspirăm profesorii să folosească activităţi similare la orele lor şi să creăm un context în care echipa Emerson şi familiile lor să descopere lucruri noi şi să petreacă momente frumoase împreună”, conform reprezentanţilor Emerson, companie globală de tehnologie şi software, parte a concernului american cu acelaşi nume.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul a fost lansat în 2019, iar numărul de participanţi a crescut de la 600 la peste 2400, la ediţia din 2023. Anul acesta au participat 1.400 de elevi şi profesori de la 32 de şcoli, şi peste 1.000 de angajaţi ai Emerson, împreună cu familiile lor. Pe parcursul zilei participanţii au avut parte de activităţi diverse, de la experimente de fizică, chimie şi biologie, la securitate cibernetică, robotică, inginerie prin LEGO, un simulator de autism cu VR, spectacol de magie, demonstraţii ale tehnologiilor Emerson şi vizite în fabrică.

    „Partenerii noştri în acest proiect au fost peste 150 de voluntari din şase organizaţii studenţeşti şi cinci ONG-uri”, afirmă reprezentanţii companiei. Mai mult, peste 270 de voluntari din cadrul companiei s-au implicat în organizare, de la gestionarea echipelor de voluntari, întâmpinarea şi ghidarea invitaţilor, la oferirea detaliilor despre soluţiile Emerson.

    Bugetul evenimentului a fost de 30.000 euro, iar planificarea a început cu şase luni înainte.

     

    Rezultate:
    Evenimentul a avut un ecou important pe social media, cu peste 70 de postări şi peste 650 de reacţii la postarea de pe pagina de LinkedIn a companiei.

    „Observăm un interes din ce în ce mai mare pentru acest domeniu, prin solicitări de colaborări cu asociaţii studenţeşti, ONG-uri şi instituţii locale”, conform reprezentanţilor Emerson. 

    Din feedbackul primit de la profesorii participanţi reiese impactul educaţional şi distractiv al evenimentului: „A fost o experienţă unică de învăţare. Elevii noştri au fost superîncântaţi de tot ce s-a întâmplat acolo (…). Atelierele bine gândite, atmosfera şi surprizele au făcut din această zi o amintire de neuitat”, a declarat un profesor participant de la Şcoala Gimnazială Ioan Opriş, Turda.

    „Pe viitor, ne propunem ca, prin colaborarea cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi cu ONG-urile partenere, să ajungem la mai multe şcoli din mediul rural. Această iniţiativă presupune atât participarea la evenimentul We  STEM Day, cât şi iniţiative STEM în şcolile respective”, adaugă reprezentanţii Emerson.

    În opinia lor, implicarea companiilor în proiecte de CSR este importantă pentru crearea unei societăţi mai echitabile, mai responsabile şi pentru dezvoltarea economiei locale.  „Prin contribuţia la o comunitate mai sănătoasă, mai educată şi cu spirit civic, companiile pot contribui la dezvoltarea profesională şi personală a oamenilor şi la stabilirea unui climat de afaceri mai sustenabil”, conchid reprezentanţii Emerson.

  • CSR 2023. Ghidul Gustul care face bine

    Motivaţie:

    „La baza ghidului a stat îngrijorarea generată de cifrele alarmante care se referă la rata obezităţii în România, un viitor ce se clădeşte astăzi şi care nu se conturează drept unul benefic, atunci când ne uităm la statistici”, declară Daniel Bitere, preşedinte al Asociaţiei Agricola Neam de Gospodari, susţinută de grupul Agricola, care reuneşte Agricola Internaţional, Salbac, Europrod, Avicola Lumina, Aicbac. Tot el mai spune că, de la bun început, asociaţia şi-a propus să dezvolte proiecte care să aibă un impact pozitiv aupra calităţii vieţii.

     

    Descrierea proiectului:

    În perioada 2022-2023, în cadrul poiectului „Gustul care face bine”, Asociaţia Agricola, susţinută de grupul de firme Agricola, „am dezvoltat un nou material, un ghid, destinat familiei, privind prevenţia în obezitatea infantilă, cu recomandări şi informaţii, reţete de preparate sănătoase şi gustoase”, declară Daniel Bitere. Proiectul este susţinut prin implicarea unor specialişti din diverse arii de competenţă: bucătar chef, nutriţionist, medic pediatru şi profesori cu pregătiri profesionale de specialitate în psihologie, ştiinţele mişcării, sport şi kinetoterapeuţi.

    „Scopul principal al ghidului este de a creşte gradul de conştientizare în legătură cu modul în care stilul de viaţă şi contextul actual ne determină să facem alegeri cu impact pe termen lung asupra sănătăţii. Sedentarismul, alimentaţia nesănătoasă şi lipsa unei educaţii emoţionale determină un stil de viaţă neechilibrat, care conduce la anumite patologii. Credem că soluţiile stau în abordarea integrată şi soluţii care să vizeze organismul ca un întreg, susţinând dezvoltarea copilului şi a familiei din punct de vedere nutriţional, psihologic şi al unei vieţi active”, punctează Daniel Bitere.

    Ghidul cuprinde principii, sfaturi şi recomandări privind alimentaţia copiilor, avantajele conturării unui plan alimentar şi benefiiciile activităţilor în aer liber, dar şi un meniu săptămânal format din 29 de reţete – mic dejun, prânz, cină şi desert. Toate aceste preparate sunt gătite de un maistru în arta culinară; imaginile sunt realizate de un fotograf atestat la nivel internaţional în fotografia culinară. Durata de implementare a proiectului a fost de opt luni, cu începere din 1 ianuarie 2022, iar din luna septembrie a anului trecut a intrat în faza de promovare, realizată prin diverse canale, cum ar fi intervenţii live la emisiuni de specialitate (radio Itsy Bitsy – emisiunea Matinalul Happy Music, PRO TV – emisiunea Vorbeşte Lumea şi UMANI, al 5-lea simţ), platformele proprii (Creator de poftă şi Asociaţia Agricola), colaborări cu bloggeri / influenceri care promovează un stil de viaţă sănătos, organizarea conferinţei „Familia creşte împreună” (iunie 2023), axată pe teme de nutriţie şi viaţă sănătoasă.

     

    Rezultate:
    Pe parcursul unui an, de la 1 septembrie 2022, ghidul de alimentaţie echilibrată şi dezvoltare armonioasă, a marcat cca 5.500 de utilizatori. În plus, ghidul a fost descărcat de peste 1.100 de ori. „Ne propunem să continuăm această direcţie şi să abordăm nişa copiilor care fac sport de performanţă. Considerăm că actorii economici au obligaţia morală de a participa activ la procesul de îmbunătăţire a calităţii vieţii în ansamblul său”, afirmă Daniel Bitere.

  • CSR 2023. Întâlnirile JTI*

    MOTIVAŢIE:
    Întâlnirile JTI au fost lansate pentru a marca identitatea japoneză a companiei. Potrivit filosofiei companiei-mamă JT „a face afaceri nu înseamnă nimic altceva decât a avea o serie de întâlniri cu oamenii, natura şi arta”. Sunt dedicate mai ales dansului contemporan, pentru că este un domeniu care nu e sprijinit suficient în România.
     
    DESCRIEREA PROIECTULUI:
    Prima ediţie a  Întâlnirilor JTI a avut loc în anul 2000 şi a avut ca invitată compania de dans Bejart Ballet Lausanne. Încă de la prima ediţie, „colaborăm cu Fundaţia Art Production condusă de dl Valerian Mareş, cu o experienţă foarte valoroasă în domeniul organizării de evenimente, precum şi cu omul de televiziune, pasionată şi cunoscătoare a dansului, Silvia Ghiaţă. Şi pentru noi, şi pentru partenerii noştri, deviza este excelenţa”, declară Gilda Lazăr, director corporate affairs şi comunicare la JTI România, Moldova şi Bulgaria. Ca urmare, Întâlnirile JTI găzduiesc artişti care nu au mai fost niciodată pe o scenă românească sau spectacole prezentate în premieră publicului din România.
    De-a lungul timpului, au fost invitaţi ai Întâlnirilor JTI companii celebre de balet şi dans: Nacho Duato şi Compania Nacional De Danza, Cullberg Ballet, Joaquin Cortes, Alvin Ailey American Dance Theater, Tango Pasion, Les Ballets de Monte-Carlo, Sylvie Guillem şi Russell Maliphant, Gigi Căciuleanu şi Baletul Naţional din Chile, Alonzo King Lines Ballet, Vortice Dance Company, Maria Pagés şi Sidi Larbi Cherkaoui, Akram Khan Company, Quartet Gala-Mats Ek, Ana Laguna, Susanne Linke şi Dominique Mercy, în 2017 Noism, cea mai importantă companie de dans contemporan din Japonia, în 2018 compania de dans Martha Graham, iar în 2019 compania IT Dansa, din cadrul Institutului de Teatru din Barcelona. Întâlnirile JTI din 2020 şi 2021 au fost amânate din cauza pandemiei, desfăşurându-se cu un decalaj de un an. Ediţia din 2020, care a avut loc în 2021 i-a avut ca invitaţi pe Wynton Marsalis, cel mai mare trompetist contemporan, şi Jazz at Lincoln Center Orchestra. În 2022, a avut loc ediţia amânată în 2021, cu compania de dans Jean-Claude Gallotta, care a prezentat My Ladies Rock la Bucureşti şi Sibiu, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Ultima ediţie a avut ca invitată Aterballetto, cea mai mare companie italiană de dans, care a prezentat spectacolul Don Juan.

    REZULTATE:
    Anual participă direct la Întâlnirile JTI între 800 şi 2.000 de spectatori şi alţi zeci de mii de telespectatori, pentru că spectacolele eveniment sunt preluate de TVR.
    Evenimentele au devenit un brand cultural naţional pentru dansul contemporan. Cum inspirat comenta criticul Dumitru Avakian, „Întâlnirile JTI – şi astăzi şi în trecut – au dat consistenţă vieţii noastre artistice”. Schimbările în bine generate de astfel de evenimente se cuantifică greu în cifre, cu toate că se bazează pe cifre. „Parteneriatele noastre culturale sunt incluse în bugetul companiei an de an, iar managementul înţelege că sustenabilitatea, un cuvânt la modă în aceste vremuri, înseamnă mai ales a oferi înapoi celor din jur o parte din succesul pe care-l obţii”, adaugă Gilda Lazăr.
    Tot ea spune că recunoaşterea şi, uneori, recunoştinţa sunt repere care „ne oferă certitudinea că mergem în direcţia potrivită, dar şi impulsul de a continua. Ştim că am devenit un reper al excelenţei în cultură pentru că, de ani buni, lumea nu mai întreabă cine vine la Întâlnirile JTI, ci când vor fi următoarele Întâlniri, iar critica de specialitate şi publicul aşteaptă an de an o nouă Întâlnire.
    Cât despre obiective de viitor, în curând vom anunţa invitaţii celei de-a XXIV-a ediţii a Întâlnirilor JTI. Ne dorim să continuăm acest proiect şi în anii următori, iar reacţiile iubitorilor de dans contemporan ne confirmă ceea ce simţim şi noi, şi anume că facem bine ceea ce facem şi că trebuie să mergem mai departe”.


    * Pentru cele două entităţi din România: J.T. International (Romania) SRL şi JT International Manufacturing SA
     

  • Ciolacu: Ministerul Educaţiei şi sindicatele caută soluţiile tehnice pentru eliminarea inechităţilor

    Programele de susţinere a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, derularea investiţiilor în educaţie şi eliminarea inechităţilor salariale pentru personalul din învăţământ au fost subiectele discutate luni de premierul Marcel Ciolacu cu reprezentanţii sindicatelor din domeniul educaţiei.

    „Facem tot ce ne-am asumat în domeniul educaţiei pentru a ajuta copiii să meargă la şcoală în condiţii cât mai bune şi să oferim tuturor şansa la educaţie. Deopotrivă, suntem preocupaţi să avem cadre didactice motivate, iar în acest sens avem în vedere îndreptarea inechităţilor salariale într-un termen cât mai scurt”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

    În cadrul consultărilor de la Palatul Victoria, prim-ministrul şi reprezentanţii sindicatelor au analizat stadiul implementării programelor din educaţie, care îi au drept beneficiari direcţi pe copiii din învăţământul preuniversitar, precum şi pe studenţi, cu accent asupra celor destinate combaterii abandonului şcolar şi susţinerii celor din medii vulnerabile.

    De asemenea, au discutat despre proiectele de investiţii din domeniul educaţiei, destinate îmbunătăţirii condiţiilor de învăţământ atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.

    În ceea ce priveşte eliminarea inechităţilor salariale pentru personalul din învăţământ, din dispoziţia premierului Ciolacu, începând de marţi, Ministerul Educaţiei şi sindicatele din domeniu vor lucra pentru identificarea soluţiilor tehnice.

    Ulterior, acest mecanism de lucru va fi extins cu reprezentanţi ai Ministerelor Muncii şi Finanţelor pentru elaborarea propunerilor de modificare legislativă prin a căror aplicare să fie îndreptate inechităţile salariale din educaţie. Aceste propuneri vor fi analizate, la nivelul Guvernului, cu reprezentanţii sindicatelor din educaţie, la următoarea întrevedere.

  • La cât a ajuns să câştige un barman, care nu pleacă acasă fără 10.000 de lei pe lună, net, îmi vine să mă fac eu barman şi să îl las pe el să fie patron în locul meu, ca să vadă cum e şi cu ce probleme mă confrunt

    Toată lumea, toate companiile, toţi patronii, toţi directorii pun pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lipsa oamenilor. Nu au cu cine să lucreze, nu-i găsesc, iar dacă-i găsesc aceştia nu au chef să muncească, se supără din orice şi pleacă imediat, nu poţi să le spui nimic (mai ales celor din noua generaţie), nu au cultura muncii, nu au respect pentru patroni, pentru cei care le plătesc salariul etc. Cum am ajuns în această situaţie, este o problemă de bani, adică salariile sunt prea mici în România? Nu, răspund patronii, chiar deloc. Salariile au crescut mult în România în ultimii ani şi cresc în continuare. Sandu Ion, proprietarul P.A.B., o firmă de construcţii din Arad, spune că „la mine, un inginer constructor câştigă peste 5.000 de euro pe lună”. Românii în continuare cred că în afară se câştigă mai bine, dar dacă iei în considerare cu cât rămâi în mână în străinătate după ce plăteşti chiria, maşinile, după ce mănânci, este mai puţin faţă de cât poţi să câştigi în România. În domeniul serviciilor, iar cel mai expus domeniu este HoReCa, situaţia este groaznică. Toţi proprietarii de cafenele şi restaurante se plâng de angajaţi, de modul cum aceştia lucrează, de faptul că aceşti angajaţi, începând de la la barman, ospătar/chelner, până la femeia de serviciu, ajung să câştige foarte mulţi bani, fără a da prea mult înapoi. Mihaela Popescu, patroana unui restaurant din Piaţa Amzei din Bucureşti, Viena Brasserie, a spus la ZF Live că un barman a ajuns să câştige şi peste 10.000 de lei pe lună (salariu, bacşiş, comenzi speciale), dar dacă îl superi cu ceva, a doua zi nu mai vine. Îmi vine să mă fac eu barman şi să îl las pe el în locul meu să fie patron, să vadă cu ce probleme mă confrunt, a menţionat ea. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ospătari/chelneri, iar o femeie de serviciu a ajuns să ceară 4.000-5.000 de lei pe lună, şi tot consideră că este puţin, a adăugat ea. Aceeaşi situaţie este valabilă în toate restaurantele şi cafenelele. Patronii spun că au ajuns să plătească ca în Vest, dar fără să primească la schimb munca pe care o depune un angajat acolo. Şi mulţi se întreabă de ce. De ce un român care se duce în afară munceşte, iar în ţară acelaşi job îl face în sictir, stă toată ziua pe telefon, dacă îi spui ceva, dacă îi atragi atenţia, a doua zi nu mai vine la muncă, reclamă patronii. Sandu Ion spune că nu mai există o cultură a muncii, iar asta vine din educaţie, din şcoală, din ceea ce învaţă copiii. La şcoală nu se face educaţie antreprenorială, nu se face educaţie de business, iar ei nu înţeleg cum se câştigă banii, din ce vin banii pe care îi primesc ca salariu, a adăugat el. Toţi cred că a fi patron este ceva tare, dar nimeni nu ştie cu ce se confruntă un patron, care sunt problemele lui, începând de la a vinde un produs sau un serviciu, a încasa banii şi a reuşi să plătească salariile. Ca să nu mai vorbim de relaţia cu statul, cu autorităţile, care tot timpul pun beţe în roate celor care fac business, susţin patronii. Această situaţie se regăseşte în toate sectoarele din economie, nu numai în HoReCa. Din ce în ce mai mulţi patroni încearcă să rezolve problema oamenilor, problema personalului, cu muncitori asiatici, dar nu toate poziţiile din organigramă se pretează pentru acest lucru.

    Este adevărat că muncitorii asiatici vin pe salarii mai mici, au un anumit respect la început pentru cel care i-a adus şi îi plăteşte, dar şi aceştia încep să preia atitudinea angajaţilor români după un an de zile, menţionează patronii. Nu toate lucrurile pot fi rezolvate prin salariu, prin creşterea lui, pentru a atrage mai mulţi candidaţi pentru un anumit job. Chiar dacă salariile cresc, atitudinea este aceeaşi. Este exact situaţia din sectorul medical, acolo unde medicilor li s-au majorat substanţial salariile, dar cu toate acestea unii dintre ei continuă să ia şpagă. Nimeni nu are o soluţie în privinţa atitudinii faţă de muncă, dar toţi indică şcoala ca fiind principala problemă a societăţii româneşti, iar de aici, acest lucru se răsfrânge peste tot. Dacă nu eşti cu nervii tari, dacă nu ai suficientă determinare, dacă nu reuşeşti să treci peste toate problemele care apar în fiecare zi, este destul de greu să fii patron în ziua de astăzi, cel puţin în HoReCa.  

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • CSR-ul, ca parte din business sau business în sine

    La ediţia de anul acesta a catalogului dedicat proiectelor de responsabilitate socială, a cincea deja, iniţiativele de Corporate Social Responsibility sunt deja obligatorii şi pentru companiile din România – a devenit obligaţia companiei de a susţine oameni, comunităţi şi lumea per ansamblu. Să fii responsabil social înseamnă nu doar să respecţi obligaţiile legale, dar şi să mergi mai departe de atât, să investeşti în capitalul uman, în mediu şi în relaţiile cu toţi cei implicaţi în business.

    Astăzi, iniţiativele de CSR nu mai sunt văzute doar ca un angajament filantropic, ci ca o strategie integrată în operaţiunile zilnice ale companiilor. Aceasta implică angajamentul faţă de angajaţi, mediu, comunitate şi guverne, având ca scop crearea unui  impact pozitiv şi durabil asupra societăţii. Care este esenţial, de altfel, şi în viitorul unui business. Per ansamblu, citind proiectele de la an la an, am ajuns la concluzia că CSR-ul face societatea nu doar mai bună, ci şi mai creativă. Ca particularitate a acestui an am observat că educaţia a fost direcţia înspre care s-au îndreptat cele mai multe dintre companii – drept urmare şi ele cred că viitorul depinde de nivelul de educaţie al viitorilor colegi, lideri, clienţi. Un alt aspect care a apărut pentru prima dată între proiectele înscrise fii responsabil nu înseamnă neapărat să faci donaţii (ceea ce nu este de neglijat), dar poate să fie un business în sine, cum este cazul celor de la Ultragreens, pentru care sustenabilitatea a devenit plan de afaceri. Sperăm să vă găsiţi inspiraţia în proiectele de anul acesta şi să vedem în ediţiile următoare iniţiative de responsabilitate socială cel puţin la fel de creative ca cele din 2023!

     

  • Bancherii şi guvernanţii, către antreprenori: Să obţineţi cât mai mult profit şi să investiţi şi în resursele umane! Economia este rezilientă, iar antreprenorii au făcut faţă provocărilor. Creşterea educaţiei economice şi financiare are un rol important în rezilienţa mediului economic

    ♦ Deosebirea dintre un antreprenor educat financiar şi un antreprenor care nu dispune de această educaţie financiară este că cel educat financiar face ca banii să lucreze pentru el, devenind independent financiar, pe când antreprenorul fără educaţie financiară munceşte pentru bani şi devine dependent financiar ♦ Există o percepţie în mediul de afaceri românesc că cele mai bune surse de finanţare sunt creditul acţionar şi creditul comercial, însă acestea sunt capcane, care pot fi o soluţie pe termen scurt ♦ Sistemul financiar-bancar poate acorda un suport preţios dezvoltării activităţii antreprenoriale din România, reiese din dezbaterile de la conferinţa de prezentare a proiectului privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor.

    Economia românească este rezilientă şi antreprenorii au făcut faţă provocărilor de până acum. Iar educaţia financiară are un rol foarte important în rezilienţa mediului economic. Aceasta este una dintre concluziile conferinţei de prezentare a proiectului privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România, derulată ieri la BNR.

    Educaţia financiară a antreprenorilor din România a fost tema care i-a adus ieri la aceeaşi masă pe bancheri de la BNR şi de la Asociaţia Română a Băncilor (ARB), reprezentanţi ai guvernului, reprezentanţi ai mediului academic, alături de reprezentanţi ai mediului de business.

    „Este foarte important să înţelegem că educaţia financiară are un rol foarte important în rezilienţa mediului economic. În condiţiile unui mediu economic, politic, extern foarte complex, România demonstrează că este la al treilea an de creştere economică şi există o stabilitate a sistemului financiar. Acest lucru este posbil pentru că economia românească este rezilientă, pentru că antreprenorii au făcut faţă provocărilor de până acum. Vă urez să obţineţi cât mai mult profit şi să investiţi acest profit şi în resursele dvs. umane, care vă fac să menţineţi aceste businessuri!“, a declarat ieri Bogdan Neacşu, preşedintele ARB.

    El susţine că acum este o situaţie total diferită faţă de cea existentă în urmă cu 15 ani, când a apărut criza financiară şi economică mondială. „O spun prin prisma experienţei pe care am trăit-o şi în 2008-2010 când întâlneam antrepenorii care pur şi simplu puneau cheile pe masă, lucru pe care nu îl mai întâlnim astăzi. Dimpotrivă, acum vedem antreprenori care fac eforturi – şi nu spun eforturi în sens de supravieţuire – fac eforturi pentru a găsi noi posibilităţi de a dezvolta afecerea lor, ceea ce înseamnă un nivel de educaţie sporit faţă de acele momente. Lucrurile acestea ne fac să fim mai ambiţioşi şi încrezători în faptul că ceea ce facem şi prin acest program ne va duce şi spre acest deziderat de a asigura un mediu al antreprenorilor rezilient şi care să privească în continuu dezvoltarea. Acest lucru înseamnă evident resurse financiare pe care şi antreprenorii trebuie să le aloce pentru aşa ceva.“

    Două dintre vulnerabilităţile structurale cu care se confruntă stabilitatea financiară din România – gradul foarte scăzut de intermediere financiară şi nivelul necorespunzător al sănătăţii financiare a firmelor ñ pot fi asociate, într-o bună măsură, nivelului modest de educaţie financiară a antreprenorilor, după cum a spusEugen Nicolăescu, viceguvernator al BNR.

    „Unul dintre marile dezavantaje pentru antreprenorii români este că nu au la îndemână cunoştinţe şi/sau informaţii esenţiale cu privire la instrumentele şi soluţiile care le pot face afacerile mai eficiente, inovative, mai uşor adaptabile. Într-un cadru concurenţial atât de intens precum cel din prezent, astfel de elemente pot face diferenţa între menţinerea unei firme pe piaţă şi dispariţia acesteia, între continuarea activităţii la un nivel de subzistenţă şi dezvoltarea sustenabilă, inclusiv prin extinderea pe pieţe regionale şi internaţionale“, a completat reprezentantul BNR.

    Antreprenorii sunt cei care pot planifica astăzi ziua de mâine, dar care au şi puterea să o construiască. Iar talentul şi imaginaţia antreprenorilor români au fost de nenumărate ori confirmate de poveştile de succes care au surprins atât pieţele interne, cât şi pe cele externe, aminteşte Nicolăescu.

    Educaţia financiară trebuie susţinută, dar oamenii de afaceri au nevoie de aceeaşi implicare şi din partea statului, mai ales în ceea ce priveşte morile de vânt cu care se luptă antreprenorii zilnic, respectiv infrastructura digitală, digitalizarea serviciilor publice.

    Pe de altă parte, există o percepţie în mediul de afaceri românesc că cele mai bune surse de finanţare sunt creditul acţionar şi creditul comercial. Însă, acestea sunt capcane, care pot fi o soluţie pe termen scurt, conform discuţiilor din cadrul conferinţei.

     

    Eugen Nicolăescu,  viceguvernator al BNR

    ► Economiştii studiază fenomenul antreprenoriatului de peste un secol şi au arătat că marile îmbunătăţiri la nivelul societăţii sunt datorate spiritului creator, curajului şi flerului antreprenorilor.

    ► Antreprenorii sunt cei care pot planifica astăzi ziua de mâine, dar care au şi puterea să o construiască. Antreprenorii sunt în viziunea noastră foarte importanţi.

    ► Talentul şi imaginaţia antreprenorilor români au fost de nenumarate ori confirmate de poveştile de succes care au surprins atât intern, cât şi pe pieţele externe.

    ► Proiectul „Antreprenoriat de top“ este foarte ambiţios.  Am încredere că vom reuşi dacă vom colabora şi dacă vom acţiona împreună.

    ► Proiectul „Antreprenoriat de top“ este gândit şi se va derula pe patru direcţii. O direcţie este creşterea alfabetizării financiare a firmelor prin dezvoltarea cunoştinţelor financiare, îmbnătăţirea comportamentului financiar, dar şi prin ameliorarea atitudinii financiare. Un sondaj recent al OECD din 2022 arată că în România numai 59% din firmele analizate au declarat că au încredere să apeleze la bănci sau la alte instituţii similare. O a doua direcţie a proiectului pune accentul pe creşterea incluziunii financiare în rândul companiilor. Direcţia a treia vizează utilizarea mai amplă a produselor şi serviciilor financiare. A patra direcţie a proiectului vizează îmbunătăţirea nivelului de digitalizare a activităţii financiare şi de afaceri.

    ► Analizele efectuate de BNR arată că pe lângă exemplele de urmat există oportunitatea de a îmbunătăţi educaţia financiară a antreprenorilor şi de a promova companiile cu capital autohton care s-au dovedit competitive.

    ► Creşterea educaţiei financiare este un proiect comun. Este importantă şi necesară conştientizarea vulnerabilităţilor pentru a îmbunătăţi comportamentele.

    ► Două din vulnerabilităţile structurale cu care se confruntă stabilitatea financiară din România, respectiv gradul foarte scăzut de intermediere financiară şi nivelul necorespunzător al sănătăţii financiare a firmelor, aceste vulnerabilităţi pot fi asociate în bună măsură nivelului modest de educaţie financiară a antreprenorilor.

    ► Sondaje recente ale OECD privind alfabetizarea financiară a IMM-urilor arată că deşi ne plasăm în multe privinţe peste media ţărilor din regiune nivelul educaţiei financiare din România rămâne scăzut faţă de nivelul european. În acest context, unul din marile dezavantaje ale antreprenorilor români este că nu au la îndemână cunoştiinţe şi/sau informaţii esenţiale privind instrumentele şi soluţiile care le pot face afacerile mai eficiente, inovative, mai uşor adaptatbile.

    ► Într-un cadrul concurenţial atât de intens ca cel din prezent, astfel de elemente pot face diferenţa între menţinerea unei firme pe piaţă sau dispariţia ei, între continuarea activităţii la nivel de subzisenţă sau dezvoltarea sustenabilă, inclusiv prin extinderea pe pieţe regionale şi internaţionale.

    ► Proiectul privind antreprenorii propune dezvoltarea educaţiei economice şi financiare a antreprenorilor într-o manieră corerentă cu cea din UE şi OECD. Aderarea României la OECD este unul din obiectivele strategice ale României. Procesul aderării prespupune şi consolidarea educaţiei financiare a antreprenorilor

     

    Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB)

    ► Este foarte important să înţelegem că educaţia financiară are un rol foarte important în rezilienţa mediului economic. În condiţiile unui mediu economic, politic, extern foarte complex, România demonstrează că este la al treilea an de creştere economică – şi cred că mulţi nu se aşteptau să se înregistreze aceste rezultate – şi există o stabilitate a sistemului financiar.

    ► Solvabilitatea sistemului bancar este peste 22%, lichiditatea în sistemul bancar este foarte bună, nivelul ratei de neperformanţă este pe un trend descrescător, fiind sub sub 3%. Acest lucru este posibil pentru că economia românească este rezilientă, pentru că antreprenorii au făcut faţă provocărilor de până acum.

    ► Acum este o situaţie total diferită faţă de cea existentă în urmă cu 15 ani, când a apărut criza financiară şi economică mondială. O spun prin prisma experienţei pe care am trăit-o şi în 2008-2010 când întâlneam antrepenorii care pur şi simplu puneau cheile pe masă, lucru pe care nu îl mai întâlnim astăzi. Dimpotrivă, acum vedem antreprenori care fac eforturi – şi nu spun eforturi în sens de supravieţuire – fac eforturi pentru a găsi noi posibilităţi de a dezvolta afacerea lor, ceea ce înseamnă un nivel de educaţie sporit faţă de acele momente. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă implicare în tot ceea ce înseamnă adoptarea principiilor de analiză financiară, de studii economice, dar şi maniera în care se translatează toate aceste lucruri la nivel de management al antreprenorilor.

    ► Lucrurile acestea ne fac să fim mai ambiţioşi şi încrezători în faptul că ceea ce facem şi prin acest program ne va duce şi spre acest deziderat de a asigura un mediu al antreprenorilor rezilient şi care să privească în continuu dezvoltarea. Acest lucru înseamnă evident resurse financiare pe care şi antreprenorii trebuie să le aloce pentru aşa ceva.

    ► Probabil că în anumite zone suntem la început în ceea ce priveşte nivelul de înţelegere apropo de traininguri şi de programe de specializare a personalului.

    ► Pot să vă spun că din experienţa din zona bancară, ARB realizează astfel de programe pentru a ne educa propriii angajaţi. Acum înţeleg că avem o temă în plus pentru a dezvolta acest program. De ce? Pentru că noi considerăm că acest rol de consiliere în faţa antreprenorilor şi în faţa luării unei decizii de finanţare este unul foarte, foarte important.

    ► Şi ne face să credem că este bine să investim în primul rând în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea propriului personal, dar şi în ceea ce înseamnă dezvoltarea antreprenorului care stă în faţa noastră şi încearcă să acceseze tot felul de programe şi servicii bancare.

    ► Sunt foarte pozitiv că acest program îşi va atinge obiectivele, dar acest lucru nu se poate fără o implicare a noastră indiferent de cine vorbim ñ că vorbim de mediul bancar, că vorbim de BNR, dar şi celelalte medii academice, dar şi antreprenorii care ne-am bucura să adere în mare măsură la aceste programe pentru că nu fac altceva decât să sprijine dezvoltarea economiei româneşti în continuare.

     

    Lucian-Ioan Rus, secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului:

    ► Educaţia financiară s-a conturat în ultimul deceniu ca o necesitate din ce în ce mai acută, mai ales la nivelul societăţilor aflate în curs de dezvoltare.

    ► Fie că discutăm la nivel individual sau antreprenorial, toate demersurile de îmbunătăţire a nivelului de înţelegere a produselor financiare, conceptelor şi riscurilor cu scopul de instruire şi formare trebuie susţinute şi încurajate.

    ► La nivelul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în cadrul procesului de optimizare a accesării PNRR, a fondurilor europene şi fondurilor guvernamentale dedicate sprijinirii înfiinţării şi dezvoltării

    ► IMM-urilor, pe lângă susţinerea tuturor procedurilor şi reformelor necesare îndeplinirii jaloanelor asumate, avem în 2023 noi ediţii pilot ale programelor comerţ şi servicii şi microindustrializare care au ca obiectiv susţinerea investiţiilor, creşterea competitivităţii IMM-urilor în aceste sectoare precum şi încurajarea digitalizării, transformării verzi a acestora, respectiv promovarea producţiei interne a conceptului Fabricat în România.

    ► Prin intermediul proiectului SIPOCA 716 se dezvoltă platforma digitală a IMM-urilor, platforma IMM Mentor. Primul pilon al acesteia are componenşa de educaţie şi de formare antreprenorială.

     

    Florian Neagu, director, Direcţia stabilitate financiară, BNR

    ► La programele cu finanţare de la stat se observă că sprijinul autorităţilor este substanţial, însă sprijinul trebuie să fie ţintit pentru că dacă încerci să ajuţi pe toata lumea – aşa cum ne arată nouă cifrele în România că se întâmplă – exista riscul să risipeşti resursele care şi aşa sunt limitate.

    ► Când ne uităm la modul în care au fost sprijinite prin programe guvernamentale firmele din România vedem că toate sectoarele au primit bani, industrie, comerţ, turism, servicii. Absolut toată lumea a primit resurse şi eficienţa lor poate ridica unele semne de întrebare.

    ► Atunci când nu există politici economice ale autorităţilor care să orienteze resursele financiare către acele domenii considerate critice sau care să reprezinte viziunea de dezvoltare a ţării atunci exista acest risc de a-ajuta pe toata lumea, iar în final – mai ales în cazul României, care are resurse financiare limitate, fiind singura ţară din UE în procedură de deficit bugetar excesiv -, există acest risc ca resursele să fie subutilizate.

     

    Florin Jianu, presedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

    ► Experienţa antreprenorială este de peste 20 de ani. Este bine, dar şi mai puţin bine. Dacă ne uităm la cum arată antreprenoriatul pe alte pieţe dinamica este mult mai mare, companiile sunt făcute, puse pe burse, listate şi duse mai departe.

    ► Educaţia financiară, atât în rândul antreprenorilor, angajaţilor, cât şi în rândul populaţiei cred că este cheia reuşitei unei societăţi.

    ► Antreprenorii români acţionează la nivel local, nici măcar la nivel regional sau naţional. Circa 98% dintre companiile din România nu investesc niciun leu în ceea ce înseamnă activităţile de training, de susţinere a exportului. Aici, Ministerul Economiei ar trebui să vină cu soluţii de echilibrare a acestei situaţii pentru că este cvasi de înţeles, în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii este mai greu să ţină pasul cu modificările sau de a realiza şi alte tipuri de activităţi.

    ► Profilul antreprenorului român arată că în marea majoritate sunt bărbaţi, cu o vârstă medie de 50 de ani, ceea ce ar trebui să ne spună câteva lucruri cu privire la nivelul de educaţie, la felul în care provoacă riscurile, felul în care integrează cercetarea, inovarea, digitalizarea în modul în care lucrează în propriile companii. Este un lucru pozitiv privind studiile, faptul că este inginer în marea majoritate a cazurilor. În opinia mea inginerii schimbă lumea şi am văzut că au o minte aşezată şi contribuie la valoare adăugată a acestei lumi.

    ► Ultima calitate din profilul antreprenorului este faptul că este conservator. Poate fi bună sau mai puţin bună.

    ► Întreprinzătorii sunt preocupaţi de ceea ce înseamnă inflaţia, scăderea cererii interne în acest an versus incertitudinile evoluţiilor viitoare. Cred că trebuie să lucrăm puţin la încredere pentru că doi din 10 întreprinzători consideră evoluţiile viitoare ca fiind pozitive. Am avut ani în care treceam de jumătate privind încrederea.

     

    Repere ale educaţiei financiare a antreprenorilor din România

    Gabriela Folcut, director executiv, ARB

    ► În România gradul de intermediere financiară este de 25,5% calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, fiind la mai puţin de o treime de media europeană de 89%. Din păcate, gradul de intermediere financiară a scăzut în ultimii 13 ani cu 15 puncte procentuale. Această scădere evident că are ca influenţă creşterea PIB şi s-a întâmplat în pofida faptului că la nivel de sold creditul neguvernamental a crescut şi  s-a înregistrat o viteză foarte mare de reînnoire a creditelor noi.

    ► În perioada ianuarie 2020 – iulie 2023 volumul de credite noi acordate de băncile din România populaţiei şi companiilor s-a cifrat la aproape 400 mld. lei, în creştere cu 5 puncte procentuale peste nivelul soldului creditului neguvernamental de la luna iulie 2023.

    ► Practic în trei ani şi jumătate am asistat la credite noi echivalente cu soldul creditului neguvernamental.

    ► Însă, pentru a analiza evoluţia creditării trebuie să avem în vedere factorii care influenţează acest aspect şi pornim de la situaţia economică în plan naţional şi în plan internaţional, implicit situaţia războiului din Ucraina, stabilitatea sistemului bancar, lichiditatea şi rata de neperformanţă. Între factorii care urmează sunt evident cadrul legislativ şi de reglementare, avem în vedere totodată şi resursele, maturitatea resurselor atrase care sunt ulterior intermediate în activitatea de creditare, nivelul inflaţiei, al dobânzilor şi evoluţia cursului de schimb, digitalizarea versus birocraţia. În continuare sunt aspecte care pot fi îmbunătăţite şi pe această zonă. Am lăsat intenţionat la final cei doi factori care ne preocupă în discuţia de astăzi, unul este capacitatea clienţilor de a se împrumuta, aici vorbim de persoane fizice şi de persoane juridice, şi educaţia financiară.

     

    Daniela Bodîrcă, preşedinte Asociaţia Societăţilor Financiare din România

    ► Există o percepţie în mediul de afaceri românesc că cele mai bune surse de finanţare sunt creditul acţionar şi creditul comercial. Acestea sunt capcane, care pot fi o soluţie pe termen scurt, dar pentru o creştere sutenabilă şi pentru rezilienţă aceste singure surse pot să ducă compania într-un impas. Iar antreprenorul, dacă a pus resurse şi chiar propria viaţă în acea afacere, poate să piardă peste noapte totul.

    ►  Un antreprenor educat are o perspectivă diferită asupra surselor prin care îşi poate seta compania, dezvolta compania, extinde compania.

    ► Credem că există o corelaţie directă între educaţia financiară şi nivelul de intermediere financiară.

    ► În acest sens, acest proiect în care credem, aduce element de noutate în plus faţă de eforturile care s-au făcut în mediul public şi privat în ultimiii 10-15 ani, în sensul în care pentru acest subiect sunt puse la comun resurse într-o manieră eficientă.

    ► Se are în vedere o abordare la nivel naţional cu accentuarea acelor zone care trebuie tratate. Vor fi puse împreună elementele din zona academică cu cele din zona de acţiune concretă, inclusiv mediul financiar-bancar, iar împreună ne vom prezenta în faţa jucătorilor din economie, cu precădere antreprenori români, cu un mesaj de sprijin, de ajutor în a creşte nivelul de educaţie pentru că noi credem profund că prin educaţia financiară.

     

    Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM

    ► Ce sistem îşi poate lua rolul de a face această educaţie financiară a antreprenorilor? Eu am ajuns la concluzia după patru ani în care economia României şi economia mondială s-a confruntat cu pandemie şi război că rolul cel mai important îl are sistemul financiar-bancar.

    ► Noi am început în 2019 şi una din şapte firme era bancabilă. Am închis anul 2022 cu una din două firme bancabile. La sfârşitul anului 2019, începutul anului 2020, 25% dintre IMM-uri apelau la creditul bancar, restul se autofinanţau sau mergeau pe creditul furnizor.

    ► Am închis programul IMM Invest anul trecut cu 52% dintre IMM-uri care accesează creditul bancar.

    ► Antreprenorul cu educaţie financiară face că banii să lucreze pentru el, pe când antreprenorul fără educaţie financiară munceşte pentru bani. Diferenţa dintre cei doi este că primul devine independent financiar, iar cel care nu dispune de educaţie financiară munceşte pentru bani şi devine dependent financiar.

    ► În această perioadă mediul bancar a contribuit foarte mult la educarea financiară. La sfârşitul anului 2019, din total credit pe sistemul naţional, trei pătrimi era creditul furnizor, doar o pătrime era creditul bancarAnul trecut în România erau 34% firme cu capital negativ, în anul 2019 procentul era undeva la 42-43%. La sfârşitul anului 2022, practic din total credit, 50% este credit bancar, 50% este credit comercial. Toate acestea au dus la un impact pozitiv în economie.

    ► Pe IMM Invest, 1 leu garantat de statul român a adus în economie taxe, contribuţii şi impozite de 12 lei. Prin această educaţie financiară, România poate să reuşească să închidă anul cu cea mai mare creştere economică, 2,2%, faţă de Ungaria care are scădere 0,3%, Polonia 2,1% şi Zona Euro care este undeva la 1,3%, iar pentru anul viitor prognoza FMI este de o creştere economică de 3,8%, Polonia şi Cehia undeva până în 2%, iar Zona Euro undeva la 1,7%.

     

    Cosmin Cosma, preşedinte, Asociaţia Română de Fintech

    ► Reprezint Asociaţia Română de Fintech, prin urmare reprezint o asociaţie de antreprenori. Noi, antreprenorii, avem trei caracteristici pe care trebuie să le aveţi în vedere atunci când interacţionaţi cu noi. Suntem foarte pragmatici. Discutăm de un duş rece atunci când vorbim de acest raport DESI (Digital Economy and Society Index), dar cel mai mare duş rece este atunci când numeri actele de care ai nevoie ca să iei un credit la IMM Invest şi cât anume trebuie să printezi pentru acel IMM Invest. O altă caracteristică pe care o avem noi este că suntem încrezători, avem credinţă în viitor şi nu ne plângem. Cea de-a treia caracteristică pe care o avem este aceea că suntem contrarieni, disruptivi. Acest lucru înseamnă că de fapt noi vedem aici că problema nu este educaţia financiară sau educaţia de digitalizare. Este ca şi cum te-ai duce într-un sat şi ai spune că oamenii aceştia nu ştiu să cureţe portocale.

    ► În raportul acesta DESI de pe 2022 sunt două lucruri care ne trag cel mai mult în jos, respectiv integrarea tehnologiilor digitale, unde doar 17% dintre IMM-uri schimbă electronic date între ele sau cu băncile, pentru că nu avem infrastructura unui asemenea schimb de date, iar al doilea element care ne duce mai jos decât Bulgaria şi Grecia sunt serviciile publice digitale.

    ► Dacă noi discutăm acum despre digitalizarea sistemului de afaceri din România, în momentul acesta băncile au făcut un progres major prin directiva europeană de plăţi şi oferă interfeţe de open banking.

     

    Emanuela Savu, director general, Institutul Bancar Român

    ► În contextul digitalizării activităţii din sistemul financiar-bancar, profesioniştii din bănci vor trebui să deţină noi competenţe digitale, să se readapteze continuu la mediul în schimbare.

    ► În acest sens IBR organizează seminarii cu tematici noi încă din pandemie, seminarii şi conferinţe online. Pot să participe toţi profesioniştii din toată ţara pe teme precum cyber security, digitalizarea, inteligenţă artificială şi machine learning, digital finance, ESG, green finance.

    ► Misiunea Institutului Bancar Român este sprijinirea comunităţii financiar-bancare cu programe de training specializat în scopul creşterii competenţelor profesionale ale resursei umane din acest sector de activitate cu impact direct asupra profitabilităţii industriei, îmbunătăţirii relaţiei bancă-client şi a creşterii gradului de intermediere financiară şi a nivelului de incluziune financiară în România.

     

    Ioan Deac, preşedinte, Compa Sibiu

    ► Referitor la promovarea firmelor de succes din România şi nu numai, aş vrea să vă spun de la început că eu sunt reprezentantul unei firme mari. Compa Sibiu este o firmă cu 2.000 de salariaţi aproximativ, o firmă cu istorie extraordinară, a trecut prin toate evenimentele importante din istoria României.

    ► Din păcate firmele mari nu sunt promovate. Noi nu beneficiem niciodată foarte clar de programele guvernamentale care se pun în practică. Toată lumea se concentrează pe firme mici şi mijlocii, IMM-uri. Cred că o firmă mare cum este Compa Sibiu ar trebui şi ea să intre în acelaşi mod de promovare pentru că noi ca firmă mare suntem şi putem fi un pol de dezvoltare foarte serios în regiunea în care lucrăm, dat fiind faptul că noi lucrăm cu foarte multe IMM-uri pe care le ajutăm prin prisma contractelor şi relaţiilor de afaceri pe care le avem să progreseze.

    ► Eu nu zic să fim protejaţi, nu pretindem nimic în plus de la guvernanţi, noi zicem să fim trataţi la fel ca toată lumea. Din păcate nu suntem trataţi în acelaşi mod.

    ► Cred că suntem la fel de importanţi ca IMM-urile pentru că 2.000 de salariaţi înseamnă 2.000 de familii pe care noi le gestionăm.

    ► Mi-aş dori să se înţeleagă faptul că eu care lucrez în domeniul auto sunt la fel de important pentru economia românească ca şi cei care lucrează în domeniul construcţiilor, în domeniul IT. Este important ca anumite domenii să rămână favorizată, dar nu o viaţă întreagă.

    ► Nu consider corect ca în construcţii să se impoziteze într-un fel şi în industria auto în alt fel.

    ► Mi-aş dori foarte mult să fim trataţi corecţi pentru că nu poţi fi la fel de competitiv dacă tu eşti tratat într-un fel, iar alţii sunt trataţi altfel. Aş ruga pe această cale, pentru că sunt în mijlocul oamenilor de valoare din domeniul finanţelor din România, aş ruga BNR pentru că este o instituţie de importanţă capitală pentru ţara noastră să se implice c-t poate mai mult în a sfătui instituţiile de decizie din România pentru a se lua măsurile cele mai corecte. Degeaba ne împovărează pe noi cei care suntem firme mari, în modul acesta nu ne ajută să progressăm şi ne afectează într-un mod deosebit.

     

    Radu Ciobanu, conf. univ. dr. Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE

    ► Nu poţi să îţi finanţezi anumite nevoi pe termen lung, nevoia de investiţie, printr-o resursă pe termen scurt, un credit pe termen scurt pe care poţi să îl accesezi mai repede. Eşti educat financiar, ştii că trebuie să accesezi un credit, dar abilitatea este cea care îţi spune pentru ce trebuie să-l foloseşti.

    ► Totodată, vorbim despre necesitatea ca această abilitate financiară să se formeze în rândul antreprenorilor din România, lucru care este dificil pentru că înseamnă mentorat care trebuie făcut cu anumiţi antreprenori tineri de către antreprenorii care au trecut prin anumite provocări când au dus businessurile lor la următorul nivel.

    ► În momentul de faţă trăim într-un mediu de afaceri din ce în ce mai complex, ceea ce înseamnă că şi competenţele pe care trebuie să le aibă antreprenorii sunt complexe.

    ► Partea de competenţă financiară se leagă foarte mult de educaţia financiară antreprenorială. Nivelul de educaţie financiară a crescut în România în ultima perioadă, totuşi una este să fii educat financiar, să ai cunoştinţe pe diverse servicii şi produse bancare, de asigurare şi altceva este să fii abil financiar, să cunoşti exact momentul în care să te foloseşti de un produs financiar sau un produs de asigurare.

     

    Vocea mediului academic

     

    Nicolae Istudor, rectorul ASE Bucureşti

    ► Pe lângă faptul că trăim momente din punct de vedere economico-financiar destul de complexe, ştim foarte bine că un antreprenor bine pregătit nu poate să fie decât cel care are şi educaţie financiară.

    ► Rolul dezbaterilor este de a orienta antreprenorii, pe tinerii antreprenori, să se ghideze în viaţă după principii sănătoase economice astfel încât să poată să ducă la bun sfârşit obiectivele pe care şI le propun la momentul înfiinţării afacerii.

    ► Un antreprenor nu poate să îşi realizeze obiectivele decât dacă are o pregătire foarte bună economico-financiară. O decizie sănătoasă, inclusiv din perspectiva realizării unor investiţii eficiente precum şi echilibrarea bugetului nu poate să se realizeze decât printr-o pregătire financiară foarte bună.

     

    Tudorel Toader, rector, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

    ► Educaţia antreprenorială, educaţia financiară sunt componente absolut necesare în funcţionarea economiei de piaţă, în dezvoltarea societăţii pe toate palierele.

    ►  Încercăm dincolo de antreprenoriat şi educaţia financiară, care este din punctul meu de vedere absolut necesară, să completăm şi cu educaţia juridică pentru că eu cred că cele două componente sunt complementare, absolut necesare.

    ► Desigur, nu toţi suntem de specialitate, dar cu toţii avem nevoie de astfel de cunoştinţă să ne eficientizăm acţiunile, cheltuielile şi câştigurile, să stabilim un raport bun între cheltuieli şi venituri, să generăm şi acea plusvaloare.

    ► Sunt convins că de educaţie financiară nu au nevoie doar antreprenorii. Avem nevoie absolut toţi.

     

    Daniel David, rector, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

    ► Atunci când vorbim de competenţe, avem trei componente fundamentale. O componentă se referă la cunoştinţe declarative, ce ştii să spui despre diverse situaţii, lucruri sau fenomene, care sunt foarte importante. Ele dau sensul semnificaţiei, ne ajută să fim mai flexibili în diverse situaţii. Pe lângă cunoştinţele declarative, avem cunoştinţele procedurale, respectiv ce ştim să facem efectiv şi un lucru cheie care colorează şi leagă toate componentele împreună se referă la valori. Ce valori îţi asumi în acest proces de dobândire de cunoştinţe declarative şi procedurale şi cum utilizezi aceste cunoştinţe într-un anumit context valoric.

    ► Unele universităţi şi în general în procesul educaţiei, unii au tendinţa de a accentua şi să exagereze cunoştinţele declarative, astfel încât foarte mulţi oameni se plâng că se face prea multă teorie şi se ignoră componenta de practică, ceea ce uneori poate să fie adevărat.

    ► Echilibrul între cele trei componente, cunoştinţe declarative, procedurale şi valori este fundamental.

     

    Marilen Pirtea, rector, Universitatea de Vest din Timişoara

    ► Sistemul financiar-bancar poate acorda un suport preţios dezvoltării activităţii antreprenoriale din România prin cel puţin una din următoarele elemente: oferirea unui spectru larg de mecanisme de finanţare a iniţiativelor antreprenoriale la nivel personal, dar şi la nivelul comunităţilor locale şi implicarea în educaţia financiară a antreprenorilor, promovarea instrumentelor financiare de tipul green finance şi accesul la diverse programe din categoria green economy financing facilities, finanţarea emergenţei şi creşterii rolului care poate fi exercitat în România de entităţi economice care activează în domeniul economiei circulare.

     

  • Primăria Braşov investeşte 141 mil. lei într-un campus integrat destinat învăţământului dual

    Primăria Braşov a demarat un proiect de investiţii de 141 mil. lei (28,5 mil. euro), din care peste 104 mil. lei (21 mil. euro) reprezintă finanţarea nerambursabilă obţinută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru construirea unui campus integrat dedicat învăţământului dual, atât la nivel liceal, cât şi universitar. Campusul va avea un centru educaţional cu săli de clasă, ateliere tehnologice, bibliotecă, un cămin pentru elevi/studenţi, o cantină şi o sală de sport, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Braşov. Proiectul are ca obiectiv dezvoltarea învăţământului profesional dual, pentru calificări solicitate pe piaţa muncii în industria auto şi mecatronică, industria aeronautică, IT, alimentaţie publică şi turism. Campusul va fi construit în cartierul Stupini, pe un teren al municipiului Braşov, în suprafaţă de 28.896 mp.

    ’’Odată cu semnarea contractului de finanţare nerambursabilă, în valoare de peste 100 de milioane de lei, prin PNRR, putem demara procedurile pentru construirea campusului dedicat învăţământului dual profesional, care va asigura ruta completă de educaţie tehnică. Aşa cum noi am fost primii din ţară care au dezvoltat învăţământul dual, vom fi tot primii care trec la următorul nivel acest tip de educaţie, cea în care absolvenţii de colegii tehnice îşi continuă studiile la facultate, în acelaşi tip de parteneriat administraţie-învăţământ-mediu de afaceri.’’, a declarat Allen Coliban, primarul municipiului Braşov, într-un comunicat de presă.

     

  • Ministerul Educaţiei propune reducerea unor indicatori din PNRR. Nevoia reală e mai mică

    Ministerul Educaţiei propune reducerea unor indicatori din PNRR. „Nevoia locală a fost mai mică decât estimarea iniţială a Ministerului Educaţiei”, transmite, printre altele, Ministerul Educaţiei.

    „În cadrul renegocierii unor ţinte/jaloane din PNRR cu Comisia Europeană, Ministerul Educaţiei a propus modificări raportate la nevoia reală din teritoriu, pe baza unor analize de nevoi recente, care, la momentul depunerii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au fost doar estimate pe baza datelor existente în SIIIR”, conform unui comunicat de presă.

    Astfel, ajustările propuse de Ministerul Educaţiei pot fi încadrate în două categorii.

    „Îndreptarea unor greşeli de tip eroare materială (ex.: traduceri din limba engleză sau de coerenţă legislativă), ajustarea unor termene în concordanţă cu măsurile din noile legi ale învăţământului (ex.: reforma guvernanţei în urma intrării în vigoare a prevederilor legislative din Legea învăţământului preuniversitar, promulgată în data de 4 iulie 2023), dezvoltarea platformei de evaluare online a competenţelor elevilor în acord cu noile termene asumate pentru elaborarea, finalizarea, aprobarea şi aplicarea planurilor-cadru şi a programelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar, prin Graficul activităţilor privind curriculumul naţional. Modificări de natură obiectivă în cadrul art. 18 şi art. 21 din Regulamentul european 241/2021, mai precis ajustarea unor indicatori în conformitate cu aplicarea indicelui privind creşterea preţurilor şi în conformitate cu nevoia reală din teritoriu”.

    În acest sens, în aplicarea propunerii de diminuare a sprijinului financiar nerambursabil (art. 18), Ministerul Educaţiei „a propus exclusiv ajustarea ţintelor şi jaloanelor care nu au fost atinse în urma apelurilor de proiecte deja lansate şi al căror calendar a fost deja extins de mai multe ori, în vederea sprijinirii beneficiarilor pentru a depune proiecte”.

    „Astfel, ajustarea indicatorilor din cadrul jaloanelor aferente dotării unităţilor de învăţămant preuniversitar cu laboratoare de informatică. În acest caz, în urma apelului de proiecte, a reieşit că nevoia locală a fost mai mică decât estimarea iniţială a Ministerului Educaţiei, în principal ca urmare a multiplelor finanţări de care au beneficiat şcolile în perioada pandemiei pentru asigurarea necesarului de echipamente IT. Prin urmare, în urma centralizării nevoii reale transmise de unităţile de învăţământ, prin cererile de finanţare depuse în cadrul apelului de dotări, Ministerul Educaţiei a solicitat ajustarea jaloanelor în conformitate cu proiectele depuse, astfel încât alocarea financiară să poată fi utilizată prin raportare la nevoia reală la momentul deschiderii apelurilor de proiecte, nu la momentul estimărilor făcute la data depunerii Planului de Redresare şi Rezilienţă (ex.: de la 5.200 de laboratoare estimate iniţial la minimum 4.350)”, potrivit sursei citate.

    Ministerul Educaţiei indică şi reducerea ţintei pentru înfiinţarea serviciilor complementare de educaţiei timpurie de la 412 la minimum 90.

    „Noua valoare a ţintei corespunde proiectelor depuse (99), în urma mai multor întâlniri cu potenţialii beneficiari şi a extinderii calendarului de depunere de mai multe ori. Între, 2020 – 2021 ţinta a fost estimată la 412 servicii complementare dedicate exclusiv localităţilor izolate/dezavantajate. În aplicarea art. 21 privind modificarea ţintelor şi jaloanelor din cauze obiective din Regulamentul 241/2021, propunerile Ministerului Educaţiei au vizat ajustări ca urmare a creşterilor de preţuri între momentul redactării PNRR şi momentul lansării apelurilor de proiecte (validate de datele INSSE), precum şi prelungiri termene din motive obiective, respectiv perioadă de obţinere avize pentru proiecte infrastructură sau număr mic furnizori microbuze electrice şcolare. Modificările privind numărul şcolilor beneficiare din cadrul Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar au la bază, pe de o parte, aplicarea indicelui de corecţie privind creşterea preţurilor (de asemenea, grantul pentru şcoli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro de la runda I la runda II), pentru ca unităţle de învăţământ beneficiare să-şi poată îndeplini activităţile din proiecte. Menţionăm că în runda I a Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar au fost depuse 1.409 proiecte, iar în runda a II-a au fost depuse 693 de proiecte, deşi apelul de proiecte a fost prelungit de două ori. Totodată, Ministerul Educaţiei are în vedere relansarea rundei a II-a a PNRAS după finalizarea evaluării proiectelor depuse din sesiunea iunie-iulie 2023, cât şi lansarea unui apel de proiecte dedicat şcolilor mici, sub 40 de elevi la gimnaziu, pentru care a fost pus deja în consultare publică Ghidul solicitantului, în vederea sprijinirii consolidate a acestor unităţi de învăţământ din punct de vedere administrativ, astfel încât fiecare potenţial beneficiar să fie parte din acest proiect de reducere a abandonului şcolar”, se menţionează în document.

    În cadrul Investiţiei 10 – Achiziţionarea de microbuze verzi, estimarea ţintei iniţiale (3.200) la momentul depunerii PNRR-ului s-a făcut prin raportare la costurile de achiziţie a unor microbuze electrice cu un număr de 8+1 locuri, precizează Ministerul Educaţiei.

    „Anterior lansării apelului <Microbuze electrice pentru elevi>, Ministerul Educaţiei a realizat o analiză de nevoi cu sprijinul autorităţilor publice locale pentru identificarea localităţilor care au nevoie de microbuze şcolare. În urma acestei analize a rezultat că UAT-urile solicită, pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunităţii, în proporţie mult mai mare, finanţare pentru microbuze de 16+1 locuri şi, în unele situaţii, microbuze cu peste 16+1 locuri. Prin urmare, costurile autovehiculelor de transport au fost cel puţin duble faţă de estimarea realizată iniţial. Totodată, Ministerul Educaţiei a propus actualizarea ţintei prin raportarea la numărul de beneficiari (copiii care vor beneficia de transport şcolar rămân aceiaşi, însă vor fi grupaţi în microbuze cu o capacitate mai mare de locuri). Menţionăm faptul că, în ultimul an, Ministerul Educaţiei a încercat să identifice surse de finanţare suplimentare pentru a satisface cât mai mult nevoia din teritoriu, astfel încât bugetul iniţial de 200 de milioane de euro dedicat acestei ţinte a fost mărit cu încă 50 de milioane de euro, plus cofinanţarea consiliilor judeţene în valoare de peste 7 milioane de euro. Astfel, Ministerul Educaţiei menţionează că un singur jalon din PNRR – grantul pentru digitalizarea Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) – trebuie reconsiderat întrucât CNR nu este încadrat cu statut de utilitate publică, aşadar nu poate fi beneficiar al acestui tip de finanţare, conform aranjamentelor operaţionale aferente jalonului 501”, se arată în finalul comunicatului.