BusinessMagazin

Tag: dosar

  • Guvernul vrea să DESECRETIZEZE documente ale MApN pentru dosarul Mineriadei

    Potrivit documentului înregistrat la Secretariatul General al Guvenului (SGG), este vorba despre o notă raport şi mai multe situaţii centralizatoare privind produse şi bunuri materiale.

    “Având în vedere obiectul dosarului penal nr. 47/2014, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care instrumentează cauza, a solicitat declasificarea informaţiilor clasificate secrete de stat, nivel de secretizare <<secret>>, cuprinse în documentele emise de Ministerul Apărării Naţionale în luna iunie 1990 (…) întrucât dezvăluirea acestora nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

    În dosarul Mineriadei din 1990, au fost inculpaţi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, dar şi fostul premier Petre Roman.

    “În cauza cunoscută generic sub denumirea <<Mineriada 13 – 15 iunie 1990>>, procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanţa din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g şi j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii: ILIESCU ION, la data săvârşirii faptelor, preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României; ROMAN PETRE, la data săvârşirii faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al României; VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârşirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României; NICOLAE DUMITRU, la data săvârşirii faptelor, prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale; MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârşirii faptelor, director al Serviciului Român de Informaţii;general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârşirii faptelor, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare”, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

    Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a altor 1.242.

     

  • Guvernul vrea să DESECRETIZEZE documente ale MApN pentru dosarul Mineriadei

    Potrivit documentului înregistrat la Secretariatul General al Guvenului (SGG), este vorba despre o notă raport şi mai multe situaţii centralizatoare privind produse şi bunuri materiale.

    “Având în vedere obiectul dosarului penal nr. 47/2014, Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care instrumentează cauza, a solicitat declasificarea informaţiilor clasificate secrete de stat, nivel de secretizare <<secret>>, cuprinse în documentele emise de Ministerul Apărării Naţionale în luna iunie 1990 (…) întrucât dezvăluirea acestora nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

    În dosarul Mineriadei din 1990, au fost inculpaţi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, dar şi fostul premier Petre Roman.

    “În cauza cunoscută generic sub denumirea <<Mineriada 13 – 15 iunie 1990>>, procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanţa din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g şi j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii: ILIESCU ION, la data săvârşirii faptelor, preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României; ROMAN PETRE, la data săvârşirii faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al României; VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârşirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României; NICOLAE DUMITRU, la data săvârşirii faptelor, prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale; MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârşirii faptelor, director al Serviciului Român de Informaţii;general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârşirii faptelor, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare”, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

    Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a altor 1.242.

     

  • Experienţe traumatizante pentru bucureşteni la examenul de carnet

    Un examen, care teoretic şi practic (aşa cum şi e) ar trebui să fie o formalitate, s-a transformat într-un chin specific românesc cu posibile consecinţe aberante de la caz la caz. Cozile pentru înregistrarea dosarului sunt lungi şi ţin ore, apoi dacă ţi-ai făcut bine temele şi te califici în finala “pe traseu”, urmează o aşteptare ireală. În primul rând îţi alegi zona de testare, apoi ai timp să te pregăteşti câteva luni pentru examen. Adelina, proaspăt absolvent al examenului de sală, ne povesteşte experienţa ei neplăcută şi cât are de aşteptat pâna va da “traseul”.

    “După două ore de stat la coadă pentru înregistrarea dosarului, am dat vineri (7 aprilie- n.red.) examenul la sală. Am fost declarată admisă, iar la finalul probei, pe monitor apar trei opţiuni de traseu pentru programarea la proba practică. Am optat pentru zona Republica, pentru că acolo am făcut şcoala, iar cea mai apropiată dată pentru programarea la traseu a fost 20 iulie. Practic, trebuie să aştept 4 luni ca să dau examenul.

    Cu siguranţă uit aproape tot ce am învăţat până atunci, aşa că trebuie să mă duc la ore de perfecţionare. În plus, dacă nu iau traseul din prima, iar programările se vor face la interval atât de mare, există riscul să îmi expire şcoala şi să fiu nevoită să o iau de la capăt. Multă lume îmi zice că mai bine dădeam examenul în altă localitate, pentru că puteam da şi sala şi traseul în aceeaşi zi. Când mi-am luat viză pentru călătorie în SUA, iarna trecută, a durat o lună tot procesul”, spune Adelina, 28 de ani.

    Georgiana e altă bucureşteancă trecută prin chinurile unui examen auto în Capitală.„Am dat examenul la sală pe 20 martie, după ce am pierdut aproape trei ore jumătate pentru înscrierea dosarului. Am luat examenul, însă- surpriză – nu am putut să mă înscriu pentru traseu! Îmi expira cazierul până la data cea mai apropiată pentru programarea examenului– 13 iunie. Aşa că am mai pierdut o zi să îmi reînnoiesc cazierul şi să mă înscriu din nou. Sper că voi reuşi să promovez, asta după ce voi mai face încă vreo cinci, şase şedinţe suplimentare de condus – circa 480 de lei. În cel mai nefericit caz, mai am, practic, o singură şansă să mai dau examenul până la expirarea dosarului”, spune Georgiana Călin, 23 de ani.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, audiat la Parchetul General în dosarul OUG 13

    Întrebat dacă a dat explicaţii în faţa procurorilor, fostul ministrul a spus: “nici nu confirm, nici nu infirm, nu comentez în niciun fel”.

    Parchetul General a anunţat în 13 martie, după motivarea Curţii Constituţionale, că ancheta privind OUG 13 continuă pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual, favorizarea făptuitorului şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte.

    La finele lunii februarie, DNA a dispus declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzaţii. Procurorii au clasat atunci cauza în ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea influenţei de lider al unui partid politic. În acest dosar, la DNA au fost audiaţi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, Graţiela Gavrilescu, la acea vreme ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, secretarul general al guvernului, Mihai Busuioc, procurorul Constantin Sima, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei şi Oana Hăineală, procuror şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, cu toţii având calitatea de martor.

    Judecătorii CCR arătau, în motivarea deciziei de existenţă a unui conflict juridic între DNA şi Guvern, că DNA şi-a arogat competenţe şi a excedat cadrul legal, acţiunea sa de verificare a OUG 13 fiind una abuzivă.

  • ÎCCJ se va pronunţa pe 24 aprilie pe contestaţia lui Liviu Dragnea în dosarul “Referendumul”

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au amânat pronunţarea asupra contestaţiei la executare depuse de Liviu Dragnea în dosarul “Referendumul” pentru data de 24 aprilie, pentru ca avocaţii lui Liviu Dragnea să poată depune concluzii scrise.

    Apărătorii liderului PSD au cerut, în cadrul termenului de luni de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înscrisuri şi o expertiză informatică asupra sistemului ECRIS, aplicaţie folosită la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru managementul electronic al dosarelor, având suspiciuni că motivarea nu a fost redactată în termen de 30 de zile. De asemenea, avocaţii au cerut şi copii după cererile de pensionare ale judecătoarelor Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia NEAŞTEPTATĂ a Judecătoriei Sectorului 4: Statul nu va plăti despăgubiri după tragedia de la Colectiv

    “Respinge ca neîntemeiate cererile privind introducerea în cauză în calitate de părţi responsabile civilmente a Statului Român prin Ministerul Finanţelor şi a Ministerului Sănătăţii. Admite cererea formulată de procuror privind trimiterea prezentei cauze la Tribunalul Bucureşţti-secţia I Penală în vederea reunirii cu dosarul nr. 17008/3/2016”, se arată în decizia instanţei.

    Hotărârea nu este definitivă.

    La termenul din 21 martie, mai mulţi avocaţi ai părţilor vătămate din dosarul Colectiv au cerut includerea în cauză, ca părţi responsabile, a ministerelor Sănătăţii şi Finanţelor, motivând că unele victime au murit pentru că nu s-a cerut ajutor extern la timp în ceea ce priveşte spitalizarea. Un alt motiv invocat de avocaţi a fost acela că bunurile celor judecaţi, patronii clubului şi cei ai firmei de artificii, nu pot acoperi toate daunele pe care părţile vătămate le cer.

    Procurorii au cerut ca dosarul în care sunt judecaţi proprietarii clubului şi cei ai firmelor de artificii să fie conexat cu cel în care este cercetat fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul nu va plăti despăgubiri după tragedia de la Colectiv. Decizia Judecătoriei Sectorului 4

    “Respinge ca neîntemeiate cererile privind introducerea în cauză în calitate de părţi responsabile civilmente a Statului Român prin Ministerul Finanţelor şi a Ministerului Sănătăţii. Admite cererea formulată de procuror privind trimiterea prezentei cauze la Tribunalul Bucureşţti-secţia I Penală în vederea reunirii cu dosarul nr. 17008/3/2016”, se arată în decizia instanţei.

    Hotărârea nu este definitivă.

    La termenul din 21 martie, mai mulţi avocaţi ai părţilor vătămate din dosarul Colectiv au cerut includerea în cauză, ca părţi responsabile, a ministerelor Sănătăţii şi Finanţelor, motivând că unele victime au murit pentru că nu s-a cerut ajutor extern la timp în ceea ce priveşte spitalizarea. Un alt motiv invocat de avocaţi a fost acela că bunurile celor judecaţi, patronii clubului şi cei ai firmei de artificii, nu pot acoperi toate daunele pe care părţile vătămate le cer.

    Procurorii au cerut ca dosarul în care sunt judecaţi proprietarii clubului şi cei ai firmelor de artificii să fie conexat cu cel în care este cercetat fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul privind vânzarea Hotelului Astoria Bucureşti, trimis în judecată de DNA

    Procurorii arată că, în anul 2007, fostul director general delegat al Societăţii Feroviare de Turism SFT – CFR S.A., Cosmin Udor, ar fi semnat două contracte de asistenţă juridică, în valoare totală de peste 6.500 de euro lunar, cu o societate de avocatură, cu toate că instituţia pe care o conducea dispunea de un departament juridic. Firma de avocatură s-ar fi angajat să reprezinte în litigii Societatea Feroviară de Turism SFT – CFR S.A., urmând să primească, pe lângă onorariul de 3.500, respectiv 3.000 de euro lunar, şi un onorariu de succes de 10% din sumele recuperate în instanţă, aferent fiecăruia dintre cele două contracte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elena Udrea, şase ani de închisoare în dosarul “Gala Bute”

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, marţi, pe Elena Udrea pentru trei infracţiuni de luare de mită la cinci, patru şi respectiv şase ani de închisoare, iar pentru abuz în serviciu, fostul ministru al Turismului a primit o condamnare tot de şase ani de închisoare, pedepsele fiind contopite, în final instanţa dispunând şase ani de închisoare cu executare pentru Elena Udrea. Aceasta a fost achitată pentru infracţiunea de tentativă de folosire de declaraţii false sau incomplete.

    În acelaşi dosar “Gala Bute”, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procesul lui Călin Popescu Tăriceanu, amânat. Preşedintele Senatului va fi audiat pe 11 aprilie

    “Nu recunosc acuzaţiile care mi se aduc şi nici nu le înţeleg. Doresc ca judecata în cazul meu să se desfăşoare după procedura obişnuită”, le-a spus Călin Popescu Tăriceanu judecătorilor. Magistraţii au decis ca la următorul termen, stabilit pentru 11 aprilie, să fie audiat.

    “Nu am să intru in detalii decât atunci când o să fiu audiat. Declaraţia domnului Ponta aţi văzut-o că este publică şi cred că este destul de edificatoare şi nu conţine nimic incriminatoriu”, a spus preşedintele Senatului după şedinţa de judecată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro