BusinessMagazin

Tag: Donald Trump

  • Bătălia pentru canalul Panama: Trump acuză influenţa Chinei, În timp ce guvernul local declanşează un audit de proporţii asupra unei companii din Hong Kong

    Luni, guvernul Panama a iniţiat un audit al unei companii din Hong Kong care administrează porturi la ambele capete ale Canalului Panama. Acţiunea a venit după ce preşedintele american Donald Trump a avertizat că intenţionează să preia controlul asupra căii navigabile, invocând presupusa influenţă a Chinei, informează Financial Times.

    În discursul său inaugural de luni, Trump a reiterat criticile recente la adresa Canalului Panama, o arteră vitală care gestionează anual aproximativ 3% din comerţul maritim global.

    Ca răspuns, Biroul Controlorului General din Panama a publicat pe platforma X un videoclip ce arată aproximativ 10 inspectori, îmbrăcaţi formal, coborând dintr-un autobuz pentru a începe auditul la birourile locale ale companiei Hutchison Ports, cu sediul în Hong Kong. Acţiunea a fost percepută de unii drept un răspuns direct la declaraţiile lui Trump.

    „Astăzi, auditorii noştri au ajuns la [companie] pentru a iniţia un audit exhaustiv, menit să asigure utilizarea eficientă şi transparentă a resurselor publice”, a anunţat Biroul Controlorului General pe X.

    Hutchison Ports, parte a conglomeratului CK Hutchison Holdings, listat la Hong Kong, administrează 53 de porturi în 24 de ţări, inclusiv în Regatul Unit, Germania şi Hong Kong.

    Compania a obţinut pentru prima dată concesiunea de a opera cele două porturi de la capetele Canalului Panama în 1997, anul în care Hong Kong a revenit sub controlul Chinei după administrarea britanică. Aceste concesiuni au fost reînnoite în 2021.

    CK Hutchison Holdings, controlată de familia miliardarului Li Ka-shing – una dintre cele mai bogate familii din Asia – gestionează un portofoliu global vast, incluzând infrastructuri precum Northumbrian Water din Regatul Unit şi Australian Gas Networks.

    Deşi China nu controlează direct Canalul Panama, prezenţa tot mai mare a companiilor chineze în regiune a stârnit îngrijorări în rândul oficialilor americani. Tensiunile sunt amplificate de relaţiile tot mai strânse dintre guvernul din Hong Kong şi China, în urma reprimării protestelor pro-democraţie din 2019 şi a introducerii legislaţiei stricte privind securitatea naţională.

    CK Hutchison nu a oferit încă un răspuns oficial în legătură cu auditul lansat de autorităţile din Panama.

  • Criptomoneda $TRUMP a scăzut cu peste 27% în ultimele 24 de ore. Preţul s-a înjumătăţit faţă de maximul de pe 19 ianuarie. Meme coin-ul ajunge la o capitalizare de sub 8 miliarde de dolari

    Preţul criptomonedei $TRUMP a scăzut cu mai mult de un sfert în ultimele 24 de ore, timp în care Donald Trump a preluat un nou mandat de preşedinte al Statelor Unite.

    Marţi, ora 12.45, ora României, $TRUMP se tranzacţionează la circa 39 de dolari, în scădere cu mai mult de 27% în ultimele 24 de ore, la o capitalizare de piaţă de circa 7,8 miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap, care calculează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

    Preşedintele Donald Trump a lansat vineri, 18 ianuarie, propria criptomonedă, sub indicativul $TRUMP. Preţul la care se tranzacţionează marţi, 21 ianuarie, este la jumătate faţă de preţul maxim de 75 de dolari pe care l-a atins $TRUMP în data de 19 ianaurie.

    $TRUMP este un aşa-numit meme coin, adică o criptomonedă care nu are în spate nicio promisiune că va livra un proiect, ci doar popularitatea unui subiect în mediul online.

    Printre cele mai cunoscute exemple de meme coin sunt Dogecoin sau Shiba Inu. Unele meme coin ajung subiect de dispută juridică în SUA, cum a fost cazul recent al criptomonedei HAWK, lansată de Haliey Welch, o tânără de 20 de ani din SUA care a devenit celebră pe internet în urma unui videoclip viral.

    Criptomoneda HAWK a fost lansată pe 4 decembrie 2024 şi a înregistrat creşteri semnificative, înainte ca preţul să scadă cu 95% în doar câteva zile, ceea ce i-a determinat pe investitori să o acuze pe Haliey Welch de o schemă de „pump and dump”.

    Într-o astfel de schemă, cei care lansează proeictul ajung să controleze o mare parte din ofertă şi cresc artificial preţul unui activ pentru a atrage banii altor investitori, iar apoi vând coordonat astfel încât fondatorii sunt singurii care rămân cu profit. Ea a respins acuzaţiile, dar investitorii au decis să meargă în tribunal.

  • Panama şi-a transformat canalul într-un generator de bani. Trump vrea să îl ia înapoi

    Tensiunile cresc din nou în jurul Canalului Panama, după ce preşedintele american Donald Trump a promis în discursul său inaugural că va recupera controlul asupra acestei importante căi navigabile.

    Ameninţarea readuce în memoria panamenilor istoria complicată a relaţiei lor cu Statele Unite, care a început cu „diplomaţia canonierelor” în urmă cu peste 100 de ani, notează CNN.

    Trump susţine că Panama suprataxează marina americană pentru tranzitul prin canal şi că, în secret, China ar controla această cale navigabilă strategică – o afirmaţie pe care oficialii panamezi o resping categoric.

    Pentru Panama, miza este uriaşă: canalul şi serviciile conexe generează 23,6% din venitul anual al ţării, cu profituri totale de aproape 5 miliarde de dolari în 2024.

    Istoria canalului este marcată de tensiuni şi intervenţii americane.

    În 1903, SUA au sprijinit independenţa Panama faţă de Columbia, trimiţând nave de război pentru a susţine rebeliunea. În schimb, americanii au primit control total asupra viitorului canal, spre nemulţumirea panamenilor care nu aveau acces în zona canalului administrat de SUA.

    Situaţia s-a schimbat abia în 1977, când preşedintele Jimmy Carter a semnat un acord pentru transferul treptat al controlului către Panama, finalizat în 1999. De atunci, Panama a investit masiv în modernizarea canalului. O extindere de 5 miliarde de dolari, finalizată în 2016, a dublat capacitatea de trafic şi generează acum 55% din veniturile totale ale canalului.

    Preşedintele panamez José Raúl Mulino a respins ferm declaraţiile lui Trump: „Canalul este şi va rămâne panamez”.

    Experţii avertizează însă că o eventuală intervenţie americană ar fi devastatoare pentru economia ţării, canalul fiind pentru Panama ceea ce este petrolul pentru Arabia Saudită.

    Acordul din 1977 permite teoretic SUA să intervină militar pentru a menţine canalul deschis, deşi acest lucru este puţin probabil având în vedere că traficul prin canal înregistrează cifre record.

    Aproximativ 5% din traficul maritim mondial trece prin această cale navigabilă care leagă oceanele Atlantic şi Pacific.

  • Instalarea lui Donald Trump la Casa Albă. Uniunea Europeană trebuie să devină “Statele Unite ale Europei”. Pentru că nu se mai poate baza pe “Statele Unite ale Americii”

    Statele Unite ale Americii au întors spatele Europei. Donald Tramp urăşte Europa mai mult decât urăşte China sau Rusia. Donald Trump urăşte un prieten, primul prieten, cel mai bun prieten al Americii.

    Zeci de soldaţi români au murit sau au fost răniţi în războaiele care nu erau ale României, ci ale Americii. În numele solidarităţii. Mii de soldaţi europeni au luptat împreună cu americanii în războaie care nu erau ale lor. Lui Donald Trump nu-i pasă de asta.

    Donald Trump este, de astăzi, instalat la Casa Albă.

    Este greu de crezut că SUA vor părăsi NATO pentru că acest gest ar fi cea mai stupidă decizie luată de americani – ar însemna să renunţi la aliaţii tăi cei mai loaiali. Apoi “deep state” nu-l va lăsa, probabil, să facă asta.

    Să cheltuieşti 5% din PIB pentru apărare, cât vrea Trump? Pentru America este posibil asta pentru că economia ei este enormă, dar pentru Europa este imposibil. Un singur stat american – Florida de pildă, are un PIB de 1.300 de miliarde de dolari, o treime din PIB-ul Germaniei. PIB-ul SUA este de 30 de mii de miliarde de dolari. Întreaga Europa nu are atât. Americanii au baze militare în Europa, au şi baza de la Kogălniceanu, în România. Dar au baze şi în Coreea de Sud, navele lor se plimbă prin Marea Chinei de Sud ca şi cum s-ar plimba prin Golful Mexic (pe care Trump vrea să-l redenumească “Golful Americii”). Dar, nişte bani în plus pentru apărare trebuie daţi. O apărare comună a Europei devine o necesitate deşi, la vremea în care Franţa a propus această soluţie, ea a fost luată în râs. Avem NATO, ce ne mai trebuie o apărare comună europeană?

    Iată că s-ar putea ca lucrurile să nu mai stea aşa, în viitor. Pentru că, dacă Trump începe un război comercial cu Europa, cum promite, relaţiile calde de până acum se vor răci până la îngheţ. Ar fi păcat să se întâmple asta, dar pare că spre asta ne îndreptăm. Aşa că soluţia Europei este o mai profundă integrare şi în privinţa economiei şi în privinţa apărării.

    Povestea cu suveranitatea, avansată pe aici pe la noi, este o prostie. Dacă un “suveranist” ajunge în fruntea ţării, atunci noi vom fi ai nimănui. Or, România trebuie să pledeze pentru o mai strânsă colaborare cu UE, tocmai pentru a-şi întări economia şi apărarea. Nimeni nu-i va lua guvernul, nimeni nu va decide în locul ei. Tot oamenii vor decide. Cum se întâmplă în America. Fiecare stat are guvernarea lui, parlamentul lui. Guvernul federal intervine atunci când se întâmplă o catastrofă. Sunt 50 de state care se autoguvernează. Dar au o armată unică.

    UE trebuie să facă la fel, dacă vrea să mai reziste 100 de ani. România trebuie să sprijine “Statele Unite ale Europei” şi nu să asculte de toţi ameţiţii care ling suveranitatea până li se umflă limba. Ce este atât de greu de înţeles că, într-o lume care se pregăteşte ca un avion de la Londra la New York să facă doar două ore, globalizarea nu poate fi oprită? Vor fi însă, în această lume globală, câteva tabere mari, iar noi trebuie să alegem în ce tabără intrăm. Ca în fotbalul nostru. Ori ţii cu Steaua, ori cu Dinamo. Nu poţi să ţii şi cu Steaua şi cu Dinamo. Iar, când joacă România, ţii cu România care are fotbalişti şi de la Steaua şi de la Dinamo. Nu poţi spune “eu sunt un fotbalist super, dar joc singur cu poarta şi aşa dau câte goluri vreau eu”.

     

  • Euforie pe piaţa crypto în aşteptarea lui Donald Trump. Bitcoin a atins un nou maxim istoric de peste 109.000 de dolari. Meme coin-ul $TRUMP are o capitalizare de peste 10 mld. dolari

    Bitcoin (BTC) a depăşit în premieră preţul de 109.000 de dolari în dimineaţa zilei de luni, înainte de a înregistra o uşoară scădere, în contextul în care investitorii din piaţa crypto sunt euforici în ziua învestirii lui Donald Trump la Casa Albă.

    BTC a atins un maxim istoric de 109.036 de dolari per monedă, depăşind maximul istoric de peste 108.000 de dolari pe care l-a atins pe 17 decembrie 2024, conform datelor TradingView citate de CoinTelegraph.

    În câteva minute, BTC a scăzut sub 108.000 de dolari, iar luni la ora 13.10, ora României, se tranzacţiona la preţul de aproximativ 107.800 de dolari, în creştere cu 2,76% în ultimele 24 de ore şi cu 18% în ultimele şapte zile, potrivit platformei CoinMarketCap, care calculează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange.

    Piaţa crypto a reacţionat pozitiv la vestea că Donald Trump va reveni la Casa Albă, întrucât omul de afaceri devenit preşedinte este considerat mai nou un susţinător al acestei pieţe. Miliardarul Elon Musk, unul dintre susţinătorii săi principali, este de asemenea un fan al pieţei crypto.

    Mai mult decât atât, preşedintele ales a lansat vineri, 18 ianuarie, propria criptomonedă, sub indicativul $TRUMP.

    Luni la ora 13.15, ora României, $TRUMP se tranzacţona la aproximativ 53 de dolari, în scădere cu 2,26% în ultimele 24 de ore şi cu peste 25% în ultimele şapte zile. Capitalizarea de piaţă era de peste 10,6 miliarde de dolari.

    De la lansare şi până azi, $TRUMP a înregistrat o creştere de peste 720%. $TRUMP este un aşa-numit meme coin, adică o criptomonedă care nu are în spate nicio promisiune că va livra un proiect, ci doar popularitatea unui subiect în mediul online.

    Printre cele mai cunoscute exemple de meme coin sunt Dogecoin sau Shiba Inu. Unele meme coin ajung subiect de dispută juridică în SUA, cum a fost cazul recent al criptomonedei HAWK, lansată de Haliey Welch, o tânără de 20 de ani din SUA care a devenit celebră pe internet în urma unui videoclip viral.

    Criptomoneda HAWK a fost lansată pe 4 decembrie 2024 şi a înregistrat creşteri semnificative, înainte ca preţul să scadă cu 95% în doar câteva zile, ceea ce i-a determinat pe investitori să o acuze pe Haliey Welch de o schemă de „pump and dump”.

    Într-o astfel de schemă, cei care lansează proeictul ajung să controleze o mare parte din ofertă şi cresc artificial preţul unui activ pentru a atrage banii altor investitori, iar apoi vând coordonat astfel încât fondatorii sunt singurii care rămân cu profit. Ea a respins acuzaţiile, dar investitorii au decis să meargă în tribunal.

  • Donald Trump şi-ar dori să primească Premiul Nobel pentru Pace

    Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, ar manifesta o „fixaţie” pentru obţinerea Premiului Nobel pentru Pace, relatează CBS News, care citează un consilier anonim.

    Donald Trump, preşedintele ales al Statelor Unite, ar fi extrem de concentrat pe câştigarea Premiului Nobel pentru Pace, potrivit unei surse din echipa sa, citată de CBS News. Această ambiţie s-a intensificat pe măsură ce Trump încearcă să finalizeze un acord de încetare a focului şi eliberare a ostaticilor.

    Conform consilierului, menţinerea încetării focului din Gaza şi extinderea acordurilor Abraham, printr-o potenţială normalizare a relaţiilor între Israel şi Arabia Saudită, ar putea spori şansele lui Trump de a fi luat în considerare pentru prestigiosul premiu.

    Arabia Saudită a cerut stabilirea unui plan concret pentru înfiinţarea unui stat palestinian, o cerinţă respinsă categoric de premierul israelian Benjamin Netanyahu.

    Totuşi, sub presiunea echipei lui Trump, inclusiv a consilierului Steve Witkoff, Netanyahu ar fi făcut compromisuri importante pentru a facilita acordul privind eliberarea ostaticilor, conform oficialilor arabi citaţi de The Times of Israel.

    Presupusa dorinţă a lui Donald Trump de a obţine Premiul Nobel pentru Pace ar veni pe fondul încercărilor sale de a lăsa o amprentă asupra politicii internaţionale.

  • TikTok devine inaccesibil în SUA

    TikTok a încetat să funcţioneze în SUA şi a dispărut din magazinele Apple şi Google, pe fondul unei legi care cere separarea de compania chineză ByteDance, scrie Reuters.

    Aplicaţia TikTok nu mai este disponibilă utilizatorilor din SUA, iar încercările de accesare afişează un mesaj care anunţă suspendarea activităţii.

    Interdicţia, bazată pe o lege care intră în vigoare duminică, impune fie vânzarea TikTok de către compania-mamă ByteDance, fie încetarea operaţiunilor din SUA, invocând motive de securitate naţională.

    Preşedintele ales Donald Trump a indicat că ar putea pune la dispoziţie o amânare de 90 de zile pentru TikTok, spunând că o decizie oficială va fi anunţată luni, după inaugurarea sa. „Această extindere este probabil adecvată”, a spus Trump.

    Pe lângă TikTok, alte aplicaţii precum Capcut şi Lemon8, deţinute tot de ByteDance, au fost retrase din magazinele de aplicaţii din SUA.

    Decizia Curţii Supreme de a susţine interdicţia a intensificat presiunea asupra ByteDance de a găsi un cumpărător.

    Reacţiile utilizatorilor nu au întârziat, mulţi migrând către alternative precum RedNote sau exprimându-şi nemulţumirea pe platforme ca X.

    În acelaşi timp, rivalii Meta şi Snap au înregistrat creşteri pe bursă, investitorii mizând pe un aflux de utilizatori.

    CEO-ul TikTok, Shou Zi Chew, este aşteptat să participe la inaugurarea lui Trump şi să caute soluţii pentru reluarea activităţii în SUA.

    ByteDance rămâne în stadiul de negocieri pentru a salva o afacere evaluată la aproximativ 50 de miliarde de dolari, în timp ce Perplexity AI şi-au manifestat interesul pentru o potenţială fuziune.

  • Mii de persoane protestează la Washington înainte de învestirea lui Trump

    Mii de protestatari, majoritatea femei, s-au adunat la Washington pentru a protesta împotriva învestirii lui Donald Trump, mizând pe teme precum justiţia de gen şi autonomia corporală, scrie Reuters.

    Sute de protestatari, majoritatea femei, au participat la „People’s March” în Washington, înaintea învestirii lui Donald Trump ca preşedinte al SUA.

    Mulţi dintre aceştia au purtat pălării roz, simbol al protestelor din 2017. Evenimentul a început în Franklin Park, cu o ploaie uşoară, iar participanţii au militat pentru drepturi de gen şi autonomie corporală.

    Alte grupuri de protestatari s-au adunat în două parcuri din apropiere, abordând teme precum democraţia, migraţia şi probleme diverse locale ale capitalei. Marşul a culminat la Memorialul Lincoln.

    Deşi mai mic în dimensiune decât protestul din 2017, mişcarea a atras totuşi un număr semnificativ de participanţi, în mare parte datorită diviziunilor din cadrul mişcării pentru drepturile femeilor după alegerile din noiembrie, în care Trump a învins-o pe vicepreşedinta Kamala Harris.

    Protestatarii au afişat pancarte cu mesaje precum „Feminists v. Fascists” şi „People over politics”.

    Mini Timmaraju, lider al grupului de advocacy Reproductive Freedom for All, a vorbit despre importanţa solidarităţii şi a drepturilor femeilor, subliniind că drepturile reproductive rămân de interes, chiar şi după victoria lui Trump.

    Protestul a fost organizat de grupuri ce militează pentru drepturile femeilor, drepturile civile, protecţia mediului şi alte cauze progresiste.

  • CEO-ul TikTok îi mulţumeşte lui Trump pentru eforturile de a evita interzicerea aplicaţiei în SUA

    Într-un videoclip postat pe TikTok, Chew a apreciat eforturile lui Trump de a colabora pentru a menţine platforma accesibilă utilizatorilor americani.

    „În numele întregii echipe TikTok şi al utilizatorilor noştri din întreaga ţară, vreau să-i mulţumesc preşedintelui Trump pentru eforturile sale de a găsi o soluţie care să protejeze TikTok în Statele Unite. Este un gest important pentru apărarea Primului Amendament şi împotriva cenzurii arbitrare”, a declarat Chew.

    TikTok se bazează pe sprijinul lui Trump pentru a păstra legalitatea aplicaţiei chinezeşti în SUA. Trump a confirmat pe reţeaua Truth Social că discută cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, pentru a salva platforma.

    „Suntem recunoscători pentru sprijinul unui lider care înţelege platforma noastră şi care a folosit TikTok pentru a-şi exprima ideile, generând peste 60 de miliarde de vizualizări ale conţinutului său”, a adăugat Chew.

    Deşi Curtea Supremă a decis vineri interzicerea aplicaţiei, rămâne incert dacă TikTok va dezactiva platforma pentru utilizatorii americani începând de duminică sau dacă va aştepta un posibil acord negociat de Trump.

  • De ce vrea Donald Trump să cumpere Groenlanda? Ce mistere ascunde cea mai mare insulă a lumii

    Donald Trump, preşedintele ales al SUA, a revenit recent la o idee care îl fascinează de ani de zile: achiziţionarea Groenlandei de către America. În cea mai recentă conferinţa de presă, Trump a vorbit despre acest obiectiv şi nu a exclus folosirea armatei sau a unor măsuri economice dure pentru a prelua teritoriul de la Danemarca, scrie The Wall Street Journal.

    „Groenlanda este necesară pentru securitatea noastră naţională”, a spus Donald Trump în cadrul conferinţei organizate marţi.

    Pe măsură ce discursul privin Groenlanda a revenit la viaţă şi a început să se intensifice, tot mai multă lume se întreabă un singur lucru: Ce câştigă Donald Trump din această afacere?

    În timpul primului său mandat, Trump şi-a îndemnat consilierii să exploreze noi modalităţi privind achiziţionarea Groenlandei, un teritoriu semiautonom cunoscut pentru resursele sale naturale şi pentru poziţia sa strategică pentru noile rute maritime care se pot deschide odată cu topirea gheţii arctice.

    Stratul imens de gheaţă şi gheţarii Groenlandei au început să se topescă rapid pe fondul încălzirii globale. Această topire a gheţii ar putea deschide calea pentru exploatarea resurselor insulei. Printre acestea se numără petrolul, cuprul, litiul, nichelul şi cobaltul. Aceste resurse minerale sunt esenţiale pentru industriile care cresc rapid şi care produc turbine eoliene, linii de transmisie, baterii şi vehicule electrice.

    În 2023, guvernul danez a publicat un raport care detalia potenţialul Groenlandei ca depozit bogat în minerale valoroase. Insula arctică are „condiţii favorabile pentru formarea şi depunerea minereurilor esenţiale”.

    Topirea gheţii din Arctica deschide, de asemenea, un nou punct strategic în geopolitică: rute de transport maritim mai scurte şi mai eficiente. De exemplu, navigarea prin Marea Arctică din Europa de Vest către Asia de Est este cu aproximativ 40% mai scurtă decât navigarea prin Canalul Suez. Conform unui raport recent al Consiliului Arctic, traficul naval în Arctica a crescut deja cu 37% în ultimul deceniu.

    China este foarte interesată în a accesa o nouă rută prin Arctica, iar în noiembrie, China şi Rusia au convenit să colaboreze pentru a dezvolta rute maritime arctice.

    Donald Trump a numit în mod repetat schimbările climatice o „farsă”. Dar unul dintre foştii săi consilieri pe probleme de securitate naţională, Robert C. O’Brien, a sugerat că efectele acestora sunt unul dintre motivele pentru care Trump este interesat să facă din Groenlanda un teritoriu al SUA.

    „Groenlanda este o autostradă din Arctica până în America de Nord, până în Statele Unite. Este foarte importantă din punct de vedere strategic pentru Arctica, care va fi câmpul de luptă critic al viitorului, deoarece, pe măsură ce clima se încălzeşte, Arctica va fi o cale care poate reduce utilizarea Canalului Panama”, a declarat fostul consilier al lui Trump.