BusinessMagazin

Tag: dolar

  • Bancnota de un trilion de dolari şi povestea ei incredibilă

    O bancnotă de un trilion de dolari pare mai mult glumă decât realitate, dar ea a existat ani buni în statul african Zimbabwe. Inflaţia a atins un nivel aproape ireal, de 230.000.000%, astfel încât Banca Centrală a fost obligată, pentru scurt timp, să printeze chiar şi bancnota de 10 trilioane de dolari zimbabueni.

    Care era însă valoarea bancnotei de un trilion de dolari? În jur de 30 de eurocenţi.
     

    Se întâmpla la începutul anului 2009, atunci când Zimbabwe s-a confruntat cu cea mai mare criză financiară din istoria sa. Preţurile se schimbau de la minut la minut, iar oamenii intraseră într-o stare de neputinţă. “Trebuia să plăteşti cafeaua înainte de a o consuma, pentru că în doar 5 minute preţul putea să fie mai mare”, a declarat celor de la CNN omul de afaceri Shingi Minyeza.

    Soluţia aleasă în extremis a fost introducerea mai multor valute oficiale în circulaţie, precum dolarul american, yenul sau randul, moneda sud-africană. “Am trecut pe un sistem multivalutar pentru a stabiliza economia, iar inflaţa a scăzut aproape la zero”, povesteşte guvernatorul Băncii Centrale, John Mangudya. “A fost ceva magic.”

    Economia statului african şi-a revenit, dar vor mai trece probabil mulţi ani până ce se va putea reintroduce dolarul zimbabuean ca monedă unică.

  • Aurul a scăzut pentru a treia zi consecutiv

    Aurul a scăzut pentru a treia zi consecutiv, în condiţiile în care dolarul şi-a revenit în urma estimărilor că dobânzile din SUA vor creşte luna viitoare, umbrind perspectivele pentru metalul preţios ca investiţie alternativă, scrie Bloomberg.

    Potrivit Bloomberg, aurul a scăzut cu 0,6%, la 1.278 de dolari uncia, după ce la începutul săptămânii atinsese pragul de 1.300 de dolari uncia.

    Preţul aurului a crescut cu 21% în 2016, după trei ani de pierderi, în condiţiile în care investitorii s-au îndreptat din nou spre active sigure, cum sunt metalele preţioase, în contextul incertitudinii la nivel mondial.

    Indicele dolarului calculat de Bloomberg, care urmăreşte moneda americană în raport cu principalele 10 valute, şi-a revenit miercuri de la minimul ultimului an, înregistrat marţi.

    Aurul a crescut cu 22% anul acesta.

  • Yen-ul a urcat la maximul ultimelor 18 luni

    Yen-ul a crescut, vineri, la maximul ultimelor 18 luni, în condiţiile în care mulţi investitori cred că Banca Japoniei nu va mai introduce noi măsuri de stimulare monetară, scrie Bloomberg.

    Japonia este în ”vacanţă”, iar speculatorii au profitat de absenţă şi au propulsat yen-ul la 107,75 yeni per dolar, zdrobind fostul maxim de 107,63 yeni/dolar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dolarul a scăzut la minimul ultimelor 11 luni

    Dolarul a scăzut în raport cu toate valutele importante, după ce perspectivele de creştere ale Statelor Unite se anunţă mai slabe, iar posibilitatea pentru creşterea dobânzii de către FED este diminuată, scrie Bloomberg. 

    Acţiunile asiatice au scăzut, iar petrolul s-a tranzacţionat aproape de 46 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vitaminizat de BNR, leul iese din iarnă mai puternic, cu un câştig de 1,4%, în schimb, Bursa a intrat într-o carantină prelungită, (minus 13%) din care nu va ieşi prea repede

    Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

    După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

    Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

    Cu dobânzi pozitive pe toate palierele, începând de la piaţa interbancară, depozite, BNR şi titluri de stat, România pare să fie cel puţin pentru câteva zile, o Elveţie a Estului, unde poţi să îţi ţii banii fără griji.

    Luni, pe 8 februarie, un val masiv de intrări de capital a coborât cursul cu un procent de aproape 1% într-o singură zi.

    Probabil că BNR a cumpărat valută cu amândouă mâinile pentru a împiedica o scădere şi mai rapidă a cursului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Când toţi martorii spun aceeaşi poveste

    Uitaţi de „peak oil“, uitaţi de barilul la peste 100 de dolari, uitaţi de preţurile nesigure ale benzinei, care ba urmăresc, ba nu urmăresc tendinţele preţului ţiţeiului. Notaţi-vă în schimb data de 18 ianuarie 2016, când a apărut preţul negativ al petrolului.

    Presa internaţională a salutat premiera cu entuziasm, de la „Fraţii Koch inventează preţurile negative la petrol!“ la „Petrolul din North Dakota nu mai valorează nimic!“. Despre ce este vorba? Flint Hill Resources, rafinăria fraţilor miliardari Charles şi David Koch, a anunţat că va plăti minus 50 de cenţi pe barilul de petrol North Dakota, o varietate cu conţinut ridicat de sulf. Preţul a ajuns la acest nivel de la 13,5 dolari/baril cu un an în urmă şi de la 47,6 dolari/baril în ianuarie 2014.

    La câteva ore de la postarea preţului negativ pe site, Flint Hill a anunţat că a fost o greşeală şi că nu, producătorii de petrol nu trebuie să plătească 50 de cenţi pentru petrolul pe care îl vând, ci că vor primi 1,50 de dolari pentru un baril. Ceea ce, sincer, cred că e mai enervant decât un preţ negativ, care are, trebuie să spunem, farmecul său; aşa, un dolar şi jumătate mi se pare chiar o sumă rizibilă pentru o lume ameninţată. Vă reamintesc, de „peak oil“, de epuizarea rezervelor şi de spectrul barilului la 500 de dolari (este estimarea unui oficial al OPEC emisă cu ceva vreme în urmă, într-o perioadă pe care am denumit-o atunci „campionatul mondial de aruncări cu preţul ţiţeiului“ – veţi fi intuind la ce mă refer).

    Trebuie să spun, pentru buna informare a publicului,  că preţuri negative la hidrocarburi au mai fost – la un moment dat, anul trecut, propanul dădea cu minus prin Canada, iar rafinorii au plătit câteodată pentru a scăpa de stocuri de produse greu vandabile; dar acestea au fost cazuri de produse finite şi nu de materie primă. Preţul negativ al petrolului, sau cel de numai un dolar şi jumătate, este reflecţia perfectă a vremurilor tulburi pe care le trăim: avem analişti economici mai mulţi ca niciodată, dar nimeni nu poate emite o previziune care să se şi întâmple, avem creşteri economice, dar lumea, nu numai la noi ci şi aiurea în lume, sărăceşte, avem indicatori şi rezultate şi pieţe şi tranzacţii, dar totul pare a se petrece nu la noi, ci în camera vecinilor, iar noi auzim doar gălăgia. .
    Avem voci care prevestesc periodic criza cea mare care va să vină, de parcă cea precedentă s-ar fi încheiat; nu, nu s-a încheiat, ci a fost doar cosmetizată şi aruncată, asemeni pisicii, în curţile vecinilor.

    Dincolo de astfel de versuri albe, să privim totuşi spre un indicator din lumea reală, pe care tot îl invoc, din când în când: este vorba de Baltic Dry Index, indice emis zilnic de Baltic Exchange din Londra, care ia în calcul peste 20 de rute comerciale şi reflectă evoluţia costurilor de transport din industria navală a materiilor prime – minereu de fier, oţel, ciment, cărbune. Analiştii care îl folosesc şi îl citează spun că tranzacţiile cu materii prime, reflectate în evoluţia costurilor de transport, sunt direct legate de mersul viitor al economiei mondiale – creşte înaintea şi în timpul perioadelor faste şi scade înaintea şi în perioadele de criză. Cel mai recent l-am invocat în aprilie anul trecut, când a ajuns la interesanta valoare, oarecum emblematică, 666, de la aproape 12.000 de puncte în 2008. La finele săptămânii trecute Baltic Dry a ajuns la cea mai mică valoare înregistrată vreodată, de 369 de puncte, după ce în august anul trecut ajunsese la 1.222 de puncte şi de la 2.330 de puncte, care reprezintă „vârful“ din perioada de criză economică, atins în 2013.

    Ce spun preţul scăzut al petrolului şi valoarea extrem de scăzută a BDI? Păi ceea ce spun şi preţurile în derută ale mărfurilor, şi temerile legate de evoluţia economiei în China, şi pieţele care cad, şi avertismentele domnului Soros. Lachian Gunn, profesor universitar australian, a scris o lucrare, susţinută matematic şi economiceşte, cum că, cu cât dovezile sunt mai multe, cu atât probabilitatea ca ele să prezinte realitatea sunt mai puţine. Lumea a intuit aceasta – poliţiştii, de exemplu, ştiu că dacă mai mulţi martori la un eveniment îţi spun exact aceeaşi poveste, atunci lucrurile nu s-au întâmplat deloc aşa. Aşa că toate cele enumerate, şi care spun toate aceeaşi poveste, a crizei care va veni, greşesc.
    Sau poate nu. 

    „Nud coborând scările“ a lui Marcel Duchamp, o pictură la fel de limpede ca textul de mai sus.


     

  • Metoda de a face bani care este la îndemâna oricui şi pe care foarte puţini o folosesc

    “Dacă vrei să fii bogat, tot ceea ce trebuie să faci este să iei decizia de a face ceva ce majoritatea oamenilor nu fac”, scrie David Bach, care a devenit miliardar la vârsta de 30 de ani, în cartea sa “The Automatic Millionaire”, informează Business Insider.

    Decizia în cauză este aceea de a te plăti pe tine primul. “Ceea ce majoritatea oamenilor fac atunci când câştigâ un dolar este să-i plătească pe cei din jur primii. Îşi plătesc chiria, ratele, factura la telefon, taxele etc.”, spune Bach.

    “Motivul pentru care cred ca au nevoie de un buget este acela de a-i ajuta să ştie cât trebuie să plătească ca la sfârşitul lunii, anului să vadă câţi bani mai au pentru ei”, completează el.

    O mentalitate care nu este benefică, este de părere David Bach. “Nimic nu o să te ajute să fii bogat până când nu o să te plăteşti pe tine primul. Când câştigi primul dolar trebuie să te plăteşti pe tine”

    Astfel Bach recomandă ca oamenii să pună deoparte 10% din câştigul brut într-un cont de economii. “O să fii uimit cât de uşor este să trăieşti cu bani mai puţini. Nu ai cum să cheltuieşti ceea ce nu ai”, încheie el

  • Previziunile scandaloase ale anului 2016

    Saxo Bank, specialistul pentru investiţii şi tranzacţionare online multi-asset, a publicat astăzi „Previziunile Scandaloase” anuale pentru anul ce urmează. Acestea sunt 10 evenimente improbabile, poate sub-apreciate, care ar putea avea consecinţe semnificative asupra peisajului financiar pe măsură ce ne apropiem de 2016. Ca întotdeauna, predicţiile cuprind pieţele şi regiunile geografice în lung şi-n lat; mergând de la întoarcerea drastică a petrolului la 100$ pe baril, la mult lăudaţii unicorni din Silicon Valley care se întorc în mit. Alte afirmaţii includ creşterea rublei ruseşti cu 20% versus coşul dolarul american /euro, Olimpiada care ajută în forţă redresarea Braziliei şi o scădere a obligaţiunilor corporative.

     “Ne apropiem de finalul paraliziei de paradigmă ce a dominat reacţia politică la criza financiară globală. Relaxarea cantitativă şi alte forme de intervenţie au eşuat. China este în tranziţie, iar tensiunile geopolitice sunt mai complexe ca niciodată. Costul marginal al banilor creşte, la fel şi volatilitatea şi incertitudinea. În acest context am stabilit previziunile acestui an”, a comentat Steen Jakobsen, economist şef la Saxo Bank.

    “Previziunile Scandaloase ale Saxo Bank rămân un exerciţiu în găsirea a zece idei relativ controversate şi fără legătură între ele care ţi-ar putea răsturna universul investiţiilor. Este un moment plin de satisfacţii să vezi cum previziunile controversate stârnesc imaginaţia clienţilor şi alimentează o dezbatere continuă; exact acest proces al dezbaterilor şi al gândirii anti-turmă este cel care se află la baza tradiţiei de acum stabilite a Saxo de a încerca să atragă atenţia asupra lucrurilor de neînţeles”, a adăugat Jakobsen.

    Iată cele 10 previziunile scandaloase ale Saxo Bank:  

    1.    Direcţia EURUSD? Este 1,23…
    Europa are un surplus masiv de cont curent, iar inflaţia mai scăzută ar trebui, după logica macroeconomică, să însemne o monedă mai puternică, nu mai slabă. Cursa spre un nivel scăzut a trecut printr-un ciclu complet, acest lucru însemnând că ne-am întors la un dolar mai slab ca rezultat direct la politicii SUA în ce priveşte dobânzile.

    2.    Rubla rusească creşte cu 20% până la finalul lui 2016
    Până la sfârşitul anului 2016, o creştere a cererii pentru petrol şi creşterea dobânzilor de către Fed într-un ritm lent nepotrivit va duce la creşterea rublei ruseşti cu aproape 20% faţă de coşul dolar american /euro în 2016.

    3.    Unicornii din Silicon Valley aduşi cu picioarele înapoi pe pământ
    2016 va semăna cu 2000 în Silicon Valley pe măsură ce mai multe start-up-uri vor întârzia monetizarea şi modelele de business  concrete în schimbul câştigării utilizatorilor şi al încercării de a ajunge la o masă critică.

    4.    Olimpiada va ajuta în forţă redresarea pieţei emergente din Brazilia
    Stabilizarea, investiţiile făcute în Olimpiadă şi reformele modeste vor aduce o redresare a sentimentului în Brazilia, cu exporturi ale pieţei emergente ajutate de valutele locale mai ieftine. Rezultatul: capitalurile proprii de pe piaţa emergentă vor avea un an foarte bun – vor depăşi obligaţiunile şi alte capitaluri proprii.

    5.    Democraţii menţin preşedinţia, recâştigă Congresul într-o victorie covârşitoare în 2016
    Partidul Republican trece de la forţă la o slăbire dramatică pe măsură ce se manifestă dezacordurile de pe urma unei lupte interne legate de direcţia viitoare. Acest lucru va duce la o victorie covârşitoare a Partidului Democrat, luând în considerare executarea cu succes a campaniei de creştere a numărului de voturi în rândul generaţiei Y care votează masiv datorită frustrării generate de impasul politic şi perspectivele scăzute pentru găsirea unui loc de muncă din ultimii opt ani.

    6.    Problemele OPEC determină scurta întoarcere la 100$/barilul de petrol
    Preţul de coş al ţiţeiului OPEC scade la cel mai mic nivel din 2009 încoace, iar neliniştea membrilor mai bogaţi sau mai puţin bogaţi ai cartelului în legătură cu strategia „furnizează-şi-condu” continuă să crească. Mult-aşteptatul semn al unei încetiniri accentuate în producţia non-OPEC pare că începe să pâlpâie. Încurajat în mod corespunzător, OPEC prinde piaţa la vârf cu o ajustare în scădere la rezultat. Preţul determină o redresare rapidă, investitorii îngrămădindu-se să revină pe piaţă de pe poziţia long – aducând din nou preţuri de 100$/baril la orizont.

    7.    Argintul iese de sub dominaţia aurului pentru a creşte cu 33%
    2016 va aduce o încredere reînnoită în argint. Tendinţa politică spre reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin susţinerea energiei regenerabile va creşte şi mai mult cererea industrială pentru acest metal datorită folosirii sale în celule solare. Ca atare, argintul va creşte cu o treime, lăsând în urmă alte metale.

    8.    Fed-ul agresiv va fi martorul unei scăderi a obligaţiunilor corporative globale
    Finalul lui 2016 o va prinde pe şefa Fed, Janet Yellen, lansându-se pe un drum agresiv cu o serie de creşteri ale dobânzii, determinând o lichidare enormă pe toate pieţele importante de obligaţiuni, pe măsură ce randamentele încep să crească. Pe măsură ce tranşele din bilanţurile de bancă şi ale brokerilor alocate tranzacţionării cu obligaţiuni şi a formării de piaţă aproape au dispărut, una din părţile vitale ale unei pieţe funcţionale pur şi simplu nu e acolo. Realizarea acestui fapt are loc prea târziu, iar întreaga parte a cumpărătorilor intră în panică şi vinde unilateral, pe măsură ce modelele de risc foarte avansat se clatină spre o alertă simetrică de cod roşu.

    9.    El Niño declanşează creşterea inflaţiei
    El Niño de anul viitor va fi cel mai puternic, conform tuturor datelor şi va genera deficite de umiditate în multe zone din Asia de SE şi secetă în Australia. Randamentele mai scăzute la toate materiile prime agricole vor restricţiona proviziile într-un moment în care cererea este încă în creştere datorită expansiunii economice globale. Rezultatul va fi o creştere de 40% a Bloomberg Agriculture Spot Index, aducând o presiune inflaţionistă de care e mare nevoie.

    10.    Inegalitatea va fi cea care va râde la urmă în faţa luxului
    Confruntată cu o inegalitate în creştere şi şomaj peste 10%, Europa ia în considerare introducerea unui venit de bază universal pentru a se asigura că toţi cetăţenii îşi vor permite satisfacerea nevoilor de bază. Într-o societate mai egalitară în care alte valori sunt promovate, cererea pentru bunurile de lux scade brusc – sectorul intră în colaps.

     

  • Anul yuanului

    În clasamentul întocmit de furnizorul de informaţii financiare SWIFT, yuanul a urcat în august 2015 pe locul al patrulea, fiind cea mai folosită monedă din lume în operaţiunile transfrontaliere după dolar, euro şi lira sterlină.

    Yuanul chinezesc a urcat în luna august pe locul patru în topul celor mai folosite monede în operaţiunile transfrontaliere, depăşind yenul japonez în funcţie de valoarea tranzacţiilor, potrivit unui raport realizat de furnizorul de informaţii financiare SWIFT. Valoarea totală a plăţilor în yuani a crescut cu 9,13% în august, reprezentând 2,79% din valoarea plăţilor transfrontaliere globale. Statele care au efectuat cele mai mari plăţi în yuani în luna august au fost China, Hong Kong şi Singapore. Cel mai mare centru offshore de plăţi în yuan se află în Hong Kong, care procesează 70,4% din plăţi în yuani. Deşi peste 100 de ţări au folosit yuanul pentru tranzacţii în luna august, mai mult de 90% din valoarea acestora a fost concentrată în 10 ţări.

    În august 2015, mai mult de 1.700 de instituţii financiare au făcut plăţi internaţionale în yuani, marcând o creştere de 14% faţă de anul precedent. O altă noutate este că peste 600 de instituţii financiare au inclus yuanul în valutele lor de bază fără a avea vreo legătură direct cu China sau Hong Kong.

    De fapt, august a fost o lună decisivă pentru yuan, din cauza acţiunii de depreciere iniţiate de Banca Populară Chineză. Deprecierea yuanului a fost un puternic factor determinant pentru plasarea sa în ascensiune pe scena financiară internaţională.
    Depăşirea yenului este una dintre victoriile importante ale yuanului. Conform datelor SWIFT, în urmă cu 3 ani yuanul se afla în acelaşi clasament pe locul al doisprezecelea, cu 0,84% din tranzacţiile mondiale. Poziţionarea yuanului pe locul al patrulea, cu 2,79% din plăţi, este destul de aproape de yen, pe locul al cincilea, cu 2,76%.

    China face eforturi mari pentru includerea yuanului în DST, iar noua poziţie câştigată de monedă în cursul anului 2015 ar putea reprezenta poarta oficială de intrare. În prezent, în componenţa DST intră dolarul, euro, yenul şi lira sterlină. Includerea yuanului în structura DST face parte din planul Chinei de a-şi transforma pe termen lung moneda într-o valută pentru constituirea rezervelor financiare, alături de dolar şi euro. Ambiţia Beijingului ca yuanul să fie rivalul direct al dolarului are deja cinci-şase ani vechime, în 2010 chinezii deschizându-şi huburi pentru internaţionalizarea monedei la Londra şi Frankfurt. Însă tocmai în luna de aur a yuanului, FMI a mai amânat o dată decizia de a include yuanul în DST, cu nouă luni începând de la 31 decembrie. Motivaţiile FMI au fost legate de faptul că yuanul este încă strans controlat de guvernul chinez, dar şi de devalorizarea intenţionată faţă de dolar, despre care oficialii FMI consideră că are ca scop creşterea exporturilor.

  • Cuplu care a hotărât să cheltuiască doar 6% din veniturile lor pentru a putea dona 100.000 de dolari oamenilor care chiar au nevoie

    Un cuplu din Statele Unite a hotărând să cheltuiască doar 6% din veniturile totale pentru a putea dona 100.000 de dolari în fiecare an organizaţiilor de caritate.

    Julia Wise şi soţul ei Jeff Kaufmann au donat din 2008 până acum un procent considerabil din venitul acestora. Julia Wise este asistent social, iar Jeff Kaufmann este inginer de software în cadrul Google. În 2013, venitul cumulat a fost aproximativ 245.000 de dolari.
    În acel an, cuplul a trăit doar cu 15.280 de dolari, excluzând taxele şi economiile, adică doar cu 6% din venitul din 2013.

    “Fiecare dolar pe care-l cheltuiesc este un dolar de care altcineva ar avea nevoie. Tot timpul am gândit aşa şi am fost norocoasă să găsesc pe cineva care gândeşte la fel.” a spus Julia Wise. “Şi eu şi Jeff ne pasă şi vrem să ajutăm lumea. Încă din timpul facultăţii am început să donăm o parte din venituri. Anul acesta vrem să donă 45%”, a adăugat ea.

    “Vrem să facem lumea mai bună şi credem că unul dintre cele mai bune moduri de a face acest lucru este prin donare către organizaţiile de caritate eficiente”, a spus Kaufmann.

    Cuplul a donat 49.000 de dolari în 2012, anul următor 98.000 de dolari, în 2014 suma s-a mărit la 128.000 de dolari, iar în 2015, până acum, cuplul a dat 55.000 de dolari.