BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Indicele ROBOR la trei luni deschide săptămâna tot pe creştere şi urcă la 2,30%, de la 2,29% vineri

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni la 2,30%, în creştere de la 2,29% cât a fost cotat vineri, 22 octombrie, arată datele BNR.

    Săptămâna trecută, ROBOR-ul s-a majorat cu 4%, iar de la începutul lunii octombrie indicele a crescut cu 28%.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 2,42%, de la 2,41% vineri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,50%, de la 2,49% vineri.

    BNR a majorat la începutul lunii octombrie dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%, dobânda pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, şi dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) la 2% pe an.

    În schimb, indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, a coborât la 1,08%.


     

  • CEC Bank lansează un credit ipotecar cu dobândă fixă în primii 5 ani, de 4,5% pentru clienţii care îşi încasează veniturile prin bancă; din al şaselea an, dobânda este IRCC+ 2,5% pe an

    CEC Bank lansează un credit ipotecar cu dobândă fixă în primii 5 ani, de 4,7% pe an pentru clienţii care nu au salariile în contul băncii şi de 4,5% pentru cei îşi încasează veniturile prin bancă.

    În plus, în perioada octombrie 2021-aprilie 2022, CEC Bank derulează o promoţie prin care creditele ipotecare cu dobândă fixă au comision zero de administrare pe toată durata creditului, ceea ce echivalează cu o reducere de 0,48 puncte procentuale a costurilor totale anuale.

    ”Am lansat creditele ipotecare cu dobândă fixă pentru a oferi clienţilor o soluţie prin care se pot proteja faţă de variaţiile pe termen mediu ale ratelor şi dobânzii, în contextul în care, în prezent, dobânzile sunt aproape de minimele istorice şi există semnale pe piaţă privind inversarea trendului în viitorul apropiat. Având deja în ofertă credite cu dobândă fixă pentru nevoi personale, în ultimii ani am văzut creşterea apetitului clienţilor pentru astfel de finanţări. Clienţii vor avea în continuare posibilitatea de a alege între credite cu dobândă fixă şi cele cu dobândă variabilă”, a declarat Adina Călin, Director Produse şi Servicii în cadrul CEC Bank.

    Pentru creditele ipotecare cu dobândă fixă contractate până în aprilie 2022, dobânda şi comisionul de analiză (de 500 de lei) sunt singurele costuri. Nu se percepe comision de administrare lunar pe toată durata derulării creditului.

    Din cel de-al şaselea an, după expirarea perioadei în care se percepe dobândă fixă, se aplică dobândă variabilă, cu o marjă printre cele mai reduse de pe piaţă: IRCC+ 2,3% pe an – în cazul clienţilor care îşi încasează salariile prin bancă, respectiv IRCC+ 2,5% pe an – fără încasare venituri.

    De exemplu, în cazul unui credit de 250. 000 de lei, pe 25 de ani, rata lunară va fi de 1.418 lei, iar suma totală de rambursat de 393.954 lei. Calculul a fost făcut cu o dobândă fixă în primii 5 ani de 4,7% şi variabilă în următorii 20 de ani (IRCC+2,5%), DAE fiind de 4,13%.

  • Apetitul românilor pentru creditele de consum rămâne mare. Creditele noi de consum în lei: 2,6 mld. lei în august, al doilea record lunar din 14 ani. Dobânda medie a crescut în august la 9,5%, de la 9,2% în iulie

    Românii au în continuare un apetit ridicat pentru creditele de consum, volumul împrumuturilor noi de acest tip ajungând în august 2021 la aproape 2,63 mld. lei, al doilea cel mai mare nivel lunar din ultimii 14 ani şi cu 49,4% mai mare faţă de nivelul din august 2020.

    Precedentul record lunar al creditării retail a fost în luna iulie 2021 de aproape 2,9 mld lei.

    Ascensiunea creditării vine în ciuda creşterii dobânzii medii în august la 9,5%, de la 9,2% în iulie.

    Se observă o creştere a preferinţei românilor pentru creditele de consum în lei în vara acestui an. În vara anului trecut împrumuturile retail au avut o uşoară redresare, după ce în primăvara lui 2020 creditarea avusese un declin puternic din cauza blocajului determinat de starea de urgenţă impusă în contextul pandemiei de COVID-19.

    Volumul creditelor retail noi în lei a fost după opt luni din 2021 de 18,9 mld. lei, cu 50,2% peste nivelul din acelaşi interval din 2020, iar volumul cumulat al creditelor retail noi în lei şi euro s-a apropiat de 19 mld lei, cu 6,2 mld. lei, respectiv cu 48,6% peste nivelul din ianuarie – august 2020.

    Majoritatea creditelor de consum noi (peste 99%) sunt în lei.

  • Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele retail în lei acordate înainte de luna mai 2019, a crescut marţi la 1,69%, de la 1,67% luni şi 1,65% vineri

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele retail în lei acordate înainte de luna mai 2019, a crescut marţi la 1,69%, de la 1,67% luni şi 1,65% vineri.

    În ultima şedinţă de tranzacţionare de săptămâna trecută indicele ROBOR a revenit pe creştere, după 7 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Analiştii financiari membri CFA estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, cursul urmând să depăşească ragului de 5 lei/euro, majorarea Robor la 3 luni, dar şi a dobânzii de politică monetară de către BNR, de cel puţin două ori.

    Potrivit sondajului realizat recent, peste 95% din analişti prevăd majorarea ratelor de dobânda de piaţă monetară (ROBOR 3M), nefiind înregistrată nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 79% dintre participanţi anticipează majorarea ratelor de dobânda pentru scadenţele de 5 şi 10 ani.

  • Titlurile de stat pe 10 ani se tranzacţionează luni cu o dobândă de 4,13% pe piaţa secundară, în uşoară scădere faţă de vineri

    Investitorii care tranzacţionează titluri de stat pe 10 ani pe piaţa secundară au astăzi o dobândă de 4,13% la cumpărare, faţă de 4,14% la finele săptămânii trecute.

    Potrivit datelor BNR, vinerea trecută au fost tranzacţionate 63 titluri denominate în lei, cu un volum total de 752,4 milioane lei, şi 5 titluri în euro, cu o valoare de 13,9 milioane euo

    La titlurile de stat pe 6 luni dobânda era luni de 2,38%, similar cu nivelul de săptămâna trecută, iar la cele cu scadenţa la 3 ani rate de referinţă era de 3,27%, uşor mai sus decât dobânda de 3,26% cu care investitorii au cumpărat vineri.

    (sursa: BNR)

    În acelaşi timp, din 13 septembrie şi până pe 1 octombrie, Ministerul Finanţelor vinde titluri de stat Fidelis către investitorii persoane fizice într-o emisiune struc­tu­rată pe trei tranşe – două cu scadenţa în lei şi una în euro. Astfel statul român începe de luni subscrierea pentru titluri de stat deno­minate în lei cu scadenţa pe 1 an cu o dobândă de 3,25% pe an şi cu scadenţa pe 3 ani cu o dobândă de 3,75% pe an. De asemenea Ministerul Fi­nanţelor vinde şi bonduri în euro, pe cinci ani, şi o dobândă de 1,6% pe an.

     

  • Rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani a urcat în această săptămână la maximul din august 2020

    Evoluţiile din sfera economiei şi a politicii, împreună cu climatul de pe pieţele internaţionale, au dus la creşterea ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani cu 5,3% în această săptămână, la 3,97%, nivelul maxim înregistrat din august 2020, arată o analiză realizată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Faţă de nivelul de la începutul anului, dobânda este în creştere cu 34%.

    Spread-ul de rată de dobândă a scăzut cu 1,4% la 1,825 puncte procentuale în această săptămână.

    Ministerul de Finanţe s-a împrumutat joi cu 460 milioane lei prin titluri scadente în iunie 2026, la un cost mediu anual de 3,51%.

    Săptămâna viitoare, ministerul a programat o licitaţie cu certificate scadente în septembrie 2022 (700 milioane lei) şi două cu titluri cu scadenţe în octombrie 2034 (345 milioane lei  şi noiembrie 2024 (345 milioane lei).

     

     


     

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 574 milioane lei, peste nivelul programat, la o dobândă anuală de 3,24%

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în iunie 2026 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 574,5 milioane lei, peste nivelul programat, de 400 milioane lei, la o dobândă anuală de 3,24%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 810 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 796,5 milioane lei, iar cele necompetitive au fost de 13,5 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 3,5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,24%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 574,5 milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 551 milioane lei şi în contul clienţilor la 10 mil. lei.

    Ofertele necompetitive au fost de 13,5 milioane lei

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat luni, într-o emisiune de obligaţiuni, suma de 662 milioane lei, de două ori mai mult decât nivelul programat, la o dobândă anuală de 3,63%

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în februarie 2029 şi a împrumutat luni de la bănci suma de 662,6 milioane lei, de două ori mai mult decât nivel programat, de 300 milioane lei, la o dobândă anuală de 3,63%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 874,6 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 874 milioane lei, iar cele necompetitive au fost de 650.000 lei.

    Rata cuponului a fost de 5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,63%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 662 milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 652 milioane lei şi în contul clienţilor la 10 mil. lei.

    Ofertele necompetitive au fost de 650,000 lei.

  • PNRR, o gură de aer pentru antreprenori. Ministrul Economiei: Antreprenorii se pot împrumuta mai uşor, dobânda va fi 0, iar o parte din imprumut va fi rambursat de stat VIDEO

    Claudiu Năsui, Ministrul Economiei, anunţă o schemă de ajutor pentru antreprenorii. Aceştia vor putea împrumuta bani mai uşor de la bănci cu o dobânda chiar şi de la 0%. Potrivit lui Năsui, dacă pe perioada a trei ani afacerile se află în parametrii optimi, statul va deconta o parte din împrumutl respectiv.

    „Ce vom face sunt scheme de ajutor prin instrumente financiare. Aici avem prin PNRR prins un proiect pe instrumente financiare care are trei componente: prima componenta este de garanţie – antreprenorul nu mai trebuie să dea garanţia 130% -140% din credit cât cere banca, ci mai puţin – 10% – 20%, componenta a doua este de dobândă subvenţionată până la zero – adică antreprenorul poate să ia un credit de la bancă pe care îl poate înapoia şi cu 0% dobândă, iar a treia, cea mai importantă, este o componentă de grant – dacă îndeplineşte indicatorii după primul an de funcţionare, statul rambursează 20%din credit, dacă atinge indicatorii şi după al doilea an de funcţionare, statul mai rambursează       încă 20%, iar dacă o face şi după al treilea an, statul mai rambursează încă 20%. Ponderea de 20% este doar un exemplu, poate să fie 10%, 15%, 20%”, a spus Claudiu Năsui la ZF Live.

     

  • BNR se aşteaptă la o inflaţie considerabil mai mare, dar ţine dobânda la 1,25%. Şi redresarea economiei este peste aşteptări. Consolidarea fiscală/bugetară este vitală pentru stabilitatea economică, pentru atenuarea impactului şocurilor inflaţioniste

    BNR a decis la sfârşitul săptă­mâ­nii trecute să menţină do­bânda-cheie la minimul is­to­ric de 1,25%, în­curajând ast­fel fi­nan­ţarea în continuare a eco­nomiei la cos­turi scă­zute, însă aten­ţio­nea­ză că ur­mea­ză „o traiec­torie mai înaltă“ a inflaţiei anuale.

    „Actualul scenariu evi­denţiază o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prog­no­za­te a inflaţiei pe par­cur­sul ur­mă­torilor doi ani, în con­diţiile în care aceasta a fost din nou revizuită con­siderabil în sens ascen­dent pe termen scurt şi într-o mai mică mă­su­ră pe cel de-al doilea segment al orizon­tului proiecţiei“, a transmis vineri BNR.

    În iunie, inflaţia anuală a continuat să crească până la 3,94%,  deasupra limitei su­pe­rioare a intervalului ţintei şi peste nivelul prognozat, după ce în martie era de 3,05%.

    BNR majorase în luna mai prognoza inflaţiei anuale din 2021 de la 3,4%, la 4,1%, un nivel dublu faţă de cel din 2020, pentru ca acum să urmeze o prognoză „revizu­ită conside­ra­bil în sens ascendent pe termen scurt“, adică o in­flaţie mai mare de 4,1% în 2021.

    Nu doar inflaţia, ci şi creşterea economică este peste aşteptări. BNR re­marcă faptul că noile date statistice confirmă con­tinua­rea redresării activităţii econo­mice în primul trimestru (T1) din 2021 „într-un ritm consi­derabil peste aşteptări“, fiind recuperată aproape în totalitate contracţia economică severă din T2/2020 şi revenind deviaţia pozitivă a PIB în T1/ 2021, în devans cu două trimestre faţă de previziunile anterioare.

    Creşterea preţurilor, a inflaţiei, a pus ca­păt relaxării mai consistente a politicii mo­ne­tare. În schimb, în contextul creşterii in­fla­ţiei la nivel internaţional, unele bănci cen­trale chiar au început să înăsprească po­litica monetară şi să treacă la majorări de do­bânzi. Unii analişti de pe piaţa locală se aşteaptă la majorări de dobânzi în România cel mai probabil la începutul anului 2022, dar rămâ­ne de văzut ce se va întâmpla cu evoluţia inflaţiei.

    Unul dintre riscurile privind inflaţia este politica fiscală. Astfel, consolidarea fisca­lă/bu­ge­tară este vitală pentru stabilitatea eco­nomică, pentru atenuarea impactului şo­cu­rilor inflaţioniste, atenţionează BNR.

    Menţinerea dobânzii-cheie la 1,25% fa­ci­litează continuarea creditării la dobânzi mai scăzute. BNR evidenţiază trendul des­cen­dent al dobânzii la creditele noi şi avansul creditării cu 11,2% în iunie. Pe de altă parte, menţinerea dobânzilor la minime record nu-i avantajează pe cei cu depozite bancare.

    Scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară în contextul pandemiei de COVID-19 s-au reflectat asupra dobânzilor la depozitele persoane fizice, care au coborât sub 2%. Astfel, dobânzile sunt real negative, iar românii pierd din puterea de cumpărare a economiilor de la bănci recompensate la dobânzi mai mici decât inflaţia.

    Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost luată în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanşarea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătăţit dobânda-cheie.