BusinessMagazin

Tag: dezastru

  • Ştiţi ce să faceţi în caz de dezastru?

    Sprijinirea familiilor afectate de catastrofe necesită acţiuni imediate, cuprinzătoare şi colaborative. Nevoia de adăposturi de calitate şi de locuinţe persistă luni şi ani de zile, mult timp după ce organizaţiile umanitare şi-au încheiat activitatea de ajutorare imediată. Programul de Răspuns la Dezastre al Habitat for Humanity se concentrează pe nevoia de locuinţe care apare în urma dezastrelor naturale. în acelaşi timp, prin proiectarea şi punerea în aplicare a mecanismelor de prevenire şi adaptare, comunităţile pot fi mai bine pregătite în situaţia unor dezastre previzibile şi pot face faţă mai bine schimbărilor care survin în urma acestora. Habitat for Humanity integrează iniţiativele de reducere a riscurilor la dezastre în suita sa de programe de locuire.

    Habitat for Humanity Europa şi Asia Centrală lucrează în scopul creşterii gradului de pregătire în caz de calamităţi, de atenuare a efectelor, precum şi a capacităţilor de răspuns şi recuperare în regiune. Activitatea Habitat s-a concentrat pe consolidarea programelor de răspuns la dezastre în 4 ţări: Armenia, România, Tajikistan şi Kyrgyzstan. Această iniţiativă a fost posibilă cu sprijinul Fundaţiei Stavros Niarchos (www.SNF.org).

    Pe 10 mai, training-ul va fi precedat de un “Power Breakfast”, o discuţie cu partenerii şi sponsorii actuali şi potenţiali ai programelor de Răspuns la Dezastre din România, pe tema abordărilor eficiente de reducere a riscurilor dezastrelor şi a îmbunătăţirii acţiunilor de răspuns.
    La training vor participa Kip Scheidler, senior director of disaster response al Habitat for Humanity International, precum şi reprezentanţi ai biroului Europe and Central Asia şi ai programelor naţionale din Armenia, România, Tajikistan şi Kyrgyzstan.

    Fundaţia Stavros Niarchos (www.SNF.org) este una dintre cele mai importante organizaţii filantropice din lume, sprijinind financiar activităţi din artă şi cultură, educaţie, sănătate, medicină şi asistenţă socială. Fundaţia finanţează organizaţii şi proiecte care au la bază o conducere puternică şi un management sigur şi care preconizează că vor avea un impact social pozitiv, de amploare şi de durată. Fundaţia urmăreşte, de asemenea, să sprijine proiecte care facilitează formarea de parteneriate public-privat, ca mijloace eficiente de deservire a bunăstării publice.

    Habitat for Humanity Internaţional este o organizaţie mondială creştină şi non-profit, care urmăreşte să transforme dragostea lui Dumnezeu în acţiune, unind oamenii pentru a construi case, comunităţi şi speranţe. Din 1976, Habitat a ajutat peste 500.000 de familii, construind şi renovând locuinţe, susţinând politicile de locuire corectă şi echitabilă şi asigurând instruire şi acces la resurse, pentru a ajuta familiile să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai. Aproximativ 17.000 dintre aceste familii se află în Europa şi Asia Centrală, unde Habitat activează de la mijlocul anilor ’90. Habitat for Humanity România a ajutat, până în acest moment, peste 2.300 de familii, prin intermediul celor 7 filiale active ale sale din judeţele: Bihor, Cluj, Bacău, Dolj, Argeş, Prahova şi Suceava.

  • Imagini spectaculoase cu una dintre tornadele care au devastat Indiana (VIDEO)

    Aici, ca şi în alte localităţi din Indiana, tornadele au dezrădăcinat arbori, au răsturnat autobuze, au smuls acoperişuri şi au transformat în moloz case şi magazine. Furtuna aproape a distrus acoperişul liceului din oraş, unde elevii s-au strâns să se adăpostească.

    Circa 30 de persoane au murit şi un oraş a fost devastat complet, vineri, în centrul Statelor Unite de peste 80 de tornade, la câteva zile după un alt val de intemperii care au provocat moartea a 13 persoane la începutul săptămânii, conform AFP.

    Trei morţi au fost raportaţi în districtul Jefferson şi alţi patru în oraşul Holton, în Indiana (nord). “Din informaţiile pe care le-am primit prin telefon se pare că Marysville a fost ras de pe faţa pământului”, a declarat primarul acestui orăşel situat în Indiana, la graniţa cu Tennessee. Aproximativ 51 de tornade au fost înregistrate în şapte state, dar mai ales în Alabama (sud), Tennessee (sud) şi Illinois (nord) vineri după-amiază.

    Circa 545 de persoane au murit în 2011 în Statele Unite în urma tornadelor, un număr record după 1936, conform Serviciului naţional de meteorologie.

  • Cine credea că dezastrul de la Fukushima n-a fost provocat de natură?

    Concluzia raportului este că dezastrul nuclear provocat de mâna omului se poate repeta la oricare centrală nucleară din lume, milioane de oameni fiind astfel expuşi riscului. “Deşi declanşat de tragicul cutremur şi tsunami din 11 martie, dezastrul de la Fukushima a fost, în cele din urmă, provocat de către autorităţile japoneze, care au ales să ignore riscurile şi să considere afacerea o prioritate mai mare decât siguranţa,” a declarat Jan Vande Putte, campaigner Greenpeace pe energie nucleară. “Raportul arată că energia nucleară nu este sigură în mod inerent, iar guvernele aprobă în pripă construirea de noi reactoare nucleare, însă nu sunt pregătite corespunzător pentru a face faţă problemelor şi pentru a proteja oamenii de dezastrele nucleare. Acest lucru nu s-a schimbat de la dezastrul de la Fukushima şi de aceea, milioane de oameni sunt în continuare expuşi riscurilor nucleare.”

    Raportul, revizuit de dr. Helmut Hirsch, expert în siguranţa nucleară, atinge trei puncte importante:

    1) Autorităţile japoneze şi operatorii centralei nucleare de la Fukushima au făcut estimări complet greşite referitoare la riscurile unui accident grav. Riscurile reale erau cunoscute, însă au fost minimizate şi ignorate.

    2) Chiar dacă Japonia este considerată una dintre cele mai bine pregătite ţări din lume în ceea ce priveşte confruntarea cu dezastre majore, realitatea unui dezastru nuclear masiv s-a dovedit a fi mult mai gravă decât se estimase. Planurile de stare de urgenţă nucleară şi evacuare au dat greş, iar oamenii nu au fost protejaţi.

    3) Sute de mii de oameni au fost profund afectaţi de evacuările menite să-i scape de contaminarea radioactivă. Aceşti oameni nu îşi pot reface vieţile din cauza lipsei sprijinului şi compensaţiilor financiare. Japonia este una dintre cele doar trei ţări în care operatorul nuclear este tras la răspundere, prin lege, pentru toate costurile unui eventual dezastru. Cu toate acestea, şi acolo legea şi schemele de compensaţie sunt necorespunzătoare. Chiar după un an de la începerea dezastrului, oamenii afectaţi sunt lăsaţi pur şi simplu să se descurce singuri, iar contribuabilii japonezi vor suporta, în cele din urmă, majoritatea costurilor.

    “Acest dezastru a fost previzibil şi ar fi putut fi prevenit, dar a avut loc din cauza veşnicei strategii prin care se fac economii pentru a proteja profitul, nu oamenii,” a declarat Kazue Suzuki, campaigner Greenpeace pe energie nucleară în Japonia. “Autorităţile deja fac eforturi nechibzuite pentru a reporni reactoarele fără să fi învăţat nimic de pe urma dezastrului de la Fukushima, iar oamenii vor fi, din nou, obligaţi să plătească preţul pentru greşelile guvernului lor.””Oamenii nu ar trebui să fie forţaţi să trăiască cu mitul siguranţei nucleare, la umbra unui dezastru nuclear care se poate întâmpla oricând,” a spus Vande Putte. “Energia nucleară trebuie îndepărtată treptat şi înlocuită cu investiţii inteligente în măsuri de eficienţă energetică şi energie obţinută din surse regenerabile. Această abordare va crea milioane de locuri de muncă sustenabile, va îmbunătăţi independenţa energetică, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi va asigura condiţiile necesare pentru ca oamenii să nu mai sufere de pe urma emisiilor radioactive provocate de un dezastru care ar fi putut fi prevenit.”

    Greenpeace solicită guvernului japonez să nu repornească centralele nucleare, ci să sprijine măsurile de eficienţă energetică şi de încurajarea energiei regenerabile, făcând totodată un apel global la renunţarea treptată la energia nucleară până în 2035.

  • Dezastru la investiţiile străine: doar 133 mil. € în octombrie

    “Datele privind investiţiile străine directe publicate astăzi nu schimbă imaginea conturată de cifrele anterioare – ima­gine pe care noi o interpretăm drept dez­amăgitoare”, spune Vlad Muscalu, economist la ING Bank.

    În mai toate discursurile premierul Emil Boc aminteşte de crearea de locuri de muncă şi de investiţiile străine directe (ISD), dar nivelul ISD arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul. Investitorii străini par să nu creadă în politica guvernului Boc. Evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Deşi economia a revenit pe creştere în acest an, după doi ani de recesiune, investitori străini nu s-au grăbit să vină în România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Stephen Hawking: Va fi dificil de evitat un dezastru în următorii 100 de ani

    Fizicianul, care va explora unele dintre cele mai remarcabile evoluţii ale tehnologiei şi sănătăţii într-un serial intitulat “Brave New World With Stephen Hawking”, a declarat în cadrul unui interviu că explorarea spaţiului este cea mai urgentă misiune a omenirii, scrie huffingtonpost.com.

    “Intrăm într-o perioadă din ce în ce mai periculoasă. Populaţia şi utilizarea resurselor finite ale Pământului cresc exponenţial, odată cu abilitatea noastră tehnică de a schimba mediul în bine sau rău. Dar codul nostru genetic încă poartă instinctele agresive şi egoiste care au fost în avantajul supravieţuirii în trecut. Va fi dificil de evitat un dezastru în următorii 100 de ani, ca să nu vorbim despre următorii 1.000 sau un milion”, spune Hawking.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de corecţi sunt japonezii: Au returnat 78 de milioane de dolari găsiţi printre dărâmături după dezastrul din martie

    În primele cinci luni de la dezastru, japonezii au returnat mii de portofele şi genţi găsite între dărâmături, conţinând aproximativ 30 de milioane de dolari, bani lichizi, relatează Daily Mail, în ediţia electronică. Peste 5.700 de seifuri care au fost aduse la ţărm au fost, de asemenea, predate secţiilor de poliţie de voluntari şi echipe de salvare. În interiorul acestora, oficialii au găsit aproximativ 30 de milioane de dolari bani lichizi. Într-un singur seif a fost găsită o sumă echivalentă cu un milion de dolari.

    Alte seifuri conţineau lingouri de aur, antichităţi sau alte valori. Agenţia naţională de poliţie din Japonia a declarat că aproape toţi banii găsiţi în zonele cele mai afectate de tsunami au fost returnaţi proprietarilor , întrucât majoritatea persoanelor păstrează în seifuri carnete de bancă sau acte de proprietate pe numele şi adresele lor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PAID a platit prima dauna totala. Unde a avut loc si cat a costat dezastrul?

    Polita de asigurare obligatorie a fost incheiata in data de 28
    decembrie 2010, cu intrare in vigoare in data de 1 ianuarie 2011,
    pentru o locuinta de tip A (locuinta construita din materiale
    supuse unui tratament termic), situata pe Valea Avrigului.
    Despagubirea a fost platita ca urmare a distrugerii totale a
    locuintei, in urma inundatiei produse in localitatea Avrig in
    noaptea de 10 spre 11 iunie 2011.

    Compania care a vandut polita de asigurare in numele PAID si
    care s-a ocupat de instrumentarea dosarului de dauna este Credit
    Europe Asigurari. Despagubirea acordata de PAID pentru dauna totala
    de la Avrig vine sa sublinieze faptul ca riscurile de dezastre la
    care este supusa România pot fi gestionate, iar sistemul de
    asigurare obligatorie a locuintelor reprezinta un instrument
    important si sigur in reducerea gradului de expunere a populaţiei
    la aceste riscuri”, spune directorul general al PAID, Marius
    Bulugea.

    Inundatia produsa pe valea raului Avrig la aceeasi data a
    afectat cinci locuinte, dintre care doua au fost distruse in
    totalitate. Una dintre aceste doua locuinte era asigurata printr-o
    polita obligatorie, pentru care PAID a achitat despagubirea in
    valoare de 20.000 de euro. Locuinta a fost construita in anul 1995
    si avea toate autorizatiile necesare. Potrivit celor inscrise in
    dosarul de dauna si declaratiilor reprezentantilor Primariei Avrig,
    proprietarul nu va mai putea reconstrui locuinta in aceeasi zona,
    care este expusa riscului de inundatii.

    “Riscul de inundaţii s-a transformat in certitudine, in România
    ultimilor ani. Nu ne mai punem problema daca vom avea inundaţii, ci
    când anume se vor produce acestea. Cred, in continuare, ca
    principalul obstacol in dezvoltarea portofoliului PAID consta in
    asimilarea poliţei de asigurare cu sanctiunile prevazute de
    legislatie”, a mai spus Bulugea.
    In orasul Avrig sunt 5.979 de locuinte, insa polite PAD au fost
    incheiate doar pentru 201 dintre acestea.

  • Fukushima, aproape de un nou dezastru? Un taifun se apropie de Japonia

    Taifunul Ma-on ar putea afecta serios Reactorul numarul 3 al
    centralei nucleare Fukushima Daiichi, avertizeaza Agentia
    Meteorologica japoneza. Insa compania Tokyo Electric Power (TEPCO),
    care gestioneaza centrala de la Fukushima, incearca sa construiasca
    un nou acoperis care sa impiedice patrunderea apei de ploaie in
    cladirea turbinelor reactorului, a explicat purtatorul de cuvant al
    companiei, Satoshi Watanabe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stiti ca, legal, aveti obligatia de a va apara pe voi si familiile voastre in caz de dezastru?

    Notiunea de proprietate privata in caz de dezastru isi modifica
    usor sensul, proprietarii fiind obligatii sa asigure accesul
    autoritatilor pe domeniile lor.Pentru prevenirea dezastrelor, daca
    autoritatile doresc sa instaleze sisteme de avertizare contra
    pericolelor pe proprietatea dumneavoastra nu va veti putea opune si
    nici nu veti putea pretinde bani pentru asta.

    Cetatenii sunt obligati, arata legea 481, “sa-si asigure
    mijloacele individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de
    alimente si apa, precum si alte materiale de prima necesitate
    pentru protectia familiilor lor”. Legea nu instituie sanctiuni
    pentru incalcarea acestor prevederi normative. In schimb, cetatenii
    sunt obligati sa participe la programele de prevenire a
    dezastrelor, sub imperiul unor sanctiuni: “Neparticiparea la
    instruirile, exercitiile si aplicatiile de pregatire privind
    protectia civila” se sanctioneaza cu amenda “de la “500.000 lei la
    1.000.000 lei” (vechi, legea fiind data in 2004 – n.n.).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Marea defrisare. Cine se afla in spatele dezastrului din paduri

    Iar cei care indraznesc sa puna capat macelului din paduri ajung
    sa fie aspru pedepsiti, chiar batuti.

    In Harghita, Covasna, Neamt, Bacau si in multe alte judete s-au
    taiat la ras mii de hectare de padure in ultimii ani. Nimeni pana
    acum nu a raspuns pentru dezastrul din padure. Intre 3 si 500.000
    de hectare de padure, nimeni nu stie exact cate, sunt
    neadministrate. In mare parte acolo, padure nu mai este.

    Acum 3 ani, o campanie a Stirilor ProTv a atras atentia asupra
    acestui pericol si a cerut inasprirea si mai ales aplicarea
    legilor. Acum ne-am intors in padurile Romaniei sa vedem cat si cum
    se taie .

    Vlahita, judetul Harghita. Peste 3400 de hectare de padure sunt
    nepazite de ani de zile. Aici se taie ca in codru. Lorint Emeric si
    Otos Peter sunt proprietari de padure, nevoiti sa-si pazeasca
    singuri averea.

    Tot haosul de aici a pornit de la o lege proasta: legea nr.
    18.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro