Acum, îşi topesc colecţia, iar apoi transformă materialul rezultat în scaune şi alte obiecte utile în casă, potrivit unui articol din Financial Times. Întregul proces se desfăşoară cât timp cuplul se află în continuare pe o barcă. Designul lor nu este destinat producţiei de masă, iar obiectele de mobilier pot fi văzute în muzee, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare referitoare la folosirea plasticului. Iniţiativa se numeşte „Sea Chair” (Scaunul din ocean).
foto: Twitter
Diavolul se ascunde în detalii pare să fie filosofia echipei care lucrează de mai bine de 20 de ani la designul Escalade, un iaht ce ar revoluţiona industria, potrivit CNN. Acesta ar o lungime de 25 de metri şi pare a fi primul care va îmbina trei zone principale, dispuse pe trei niveluri.
O astfel de structură oferă iahtului cu 30% mai mult spaţiu decât un iaht care are o singură zonă principală, alături de o mai bună stabilitate pe apă. Proiectul este realizat de designerul Baran Akalin, alături de G. Belle Bilkert de la firma daneză Anwigema. Vasul este impresionant atât la exterior, cât şi în interior: descris ca „superstarul iahturilor”, printre altele, este prevăzut cu un salon imens, cu un tavan-oglindă, împărţit între o zonă de lounge şi o alta de dining.
Biroul, care poartă numele Nomada, a fost creat la începutul acestui an şi a dobândit o relevanţă mai mare pe măsură ce oamenii şi-au părăsit birourile pentru a lucra de acasă ca răspuns la pandemia globală. Numele său derivă din cuvântul latin „nomadis” şi reflectă natura flexibilă a designului său, precum şi – evident – posibilitatea de a fi transportat cu uşurinţă de angajaţii din ce în ce mai nomazi şi dornici de aer liber.
Forma aripii este diferită faţă de ce aţi văzut până acum – având ca scop reducerea cantităţii de combustibil folosit. NASA a testat diferite versiuni ale acestui design în tunele de vânt din California şi Virgina şi, cel mai recent, la centrul de cercetare de la Langley în toamna anului trecut. Designul este denumit TTBW („transonic truss-braced wing” este denumirea completă în limba engleză). Un alt beneficiu al acestui design este că în timp ce o aripă normală ar fi plasată la mijlocul aeronavei sau în partea de jos a acesteia, acestea sunt montate spre vârf – ceea ce ar permite producătorilor de aeronave să introducă motoare mai mari sub aripi. Totuşi, potrivit reprezentanţilor acestui proiect, citaţi de popsci.com, un astfel de design ar putea fi luat în considerare abia cândva în anii 2030.
Potrivit publicaţiei de design Dezeen, studioul de arhitectură Cobe şi firma de inginerie Arup au creat aici o staţie de metrou aflată la înălţime, cu un design special, care pare să imite cleştii de beton, parte a unui proiect de infrastructură mai amplu. Staţia de metrou aflată la înălţime Orienktaj şi cea subterană Nordhavn sunt primele proiecte inaugurate ca parte a dezvoltării regiunii de docuri din nodul oraşului Copenhaga. Aici urmează să fie create spaţii de birouri şi de case pentru 40.000 de oameni. Staţia de metrou Orienktaj va fi una dintre structurile centrale ale dezvoltării. Alte cinci staţii sunt proiectate în baza prototipului Orientkaj. La finalul proiectului, linia de metrou ar urma să formeze o buclă în jurul întregii zone.
Pe Cătălina Mihai antreprenoriatul a găsit-o la Londra, în urmă cu doi ani, pe vremea când lucra pentru Phillip Jeffries, un brand american care produce tapet de lux. Ajunsese să cunoască bine piaţa londoneză, iar în vara anului 2018, întoarsă în concediu în România, a vrut să testeze şi piaţa locală. De aici până la Moftapet a mai fost nevoie doar de câţiva paşi şi de o asociată în echipă – Tatiana Maria Gheorghioiu.
În România, Cătălina Mihai a stabilit întâlniri cu studiouri de design şi a încercat să facă brandul cunoscut pe plan local. S-a întors în Londra, iar peste câteva luni a constatat că distribuţia de tapet Phillip Jeffries în România ajunsese la o valoare de 25.000 de lire (aproape 28.000 de euro). Cu primele semnale pozitive la orizont, a îndrăznit la mai mult.
„După acest experiment, am vorbit cu prietena mea Tatiana Gheorghioiu, să lucrăm împreună la un business, plan care s-a şi concretizat. Am investit în acest concept aproximativ 5.000 de euro până acum şi am reuşit să finalizăm formalităţile anul trecut în septembrie”, povesteşte Cătălina Mihai. De atunci şi până acum, au vândut pe plan local tapet de
20.000 de euro, ca reprezentanţi ai Phillip Jeffries în România. Cine sunt clienţii? De la arhitecţi la designeri de interior, toţi cei care pot găsi formula perfectă în care tapetul să ajungă pe pereţii clientului final.
„Ca angajaţi, momentan, suntem doar eu şi Tatiana şi avem şi suportul biroului din Londra, pentru logistică”, mai spune Cătălina Mihai. La fel ca Moftapet, şi brandul Phillip Jeffries pornea tot cu paşi mici, în urmă cu patru decenii, într-un garaj din New Jersey, pus pe picioare de Eric şi Susan Bershad. Portofoliul număra pe atunci zece tipuri de tapet din fibre naturale. Din garajul american, tapetul Phillip Jeffries a ajuns din Sao Paolo până în Dubai şi din Jakarta până în New York. Apoi şi în România.
Preţurile pornesc de la 40 de euro pe metru liniar şi variază în funcţie de material şi de munca depusă pentru creaţie. Tapetul poate avea tente de cânepă, de vinil care imită foiţa de aur, de frunză de bananier sau, pentru pretenţioşi, poate veni chiar cu o foiţă de aur lucrată manual de artizani. Cele mai scumpe variante ajung la 289 de euro pe metru liniar.
„Pentru 2020, avem în plan să facem cunoscut brandul, iar designerii să acceseze prin intermediul nostru instrumentele pentru un design deosebit şi rapid. Din experienţa mea la Londra, am văzut că, odată ce designerii reuşesc să ne cunoască pe noi, dar şi produsele, ajungem să facem echipă bună împreună.”
Cătălina Mihai spune că, în calitate de colaboratori ai producătorului american, produsele Phillip Jeffries se vând cu acelaşi preţ către designeri, şi nu la preţuri mai mari.
„Momentan, ne desfăşurăm activitatea doar online, însă pe viitor avem în plan să deschidem un showroom şi să oferim designerilor şi arhitecţilor o varietate mai mare de produse la preţuri de producător”, spune Cătălina Mihai.
Cum pentru orice detaliu de design interacţiunea directă este primordială, pandemia şi izolarea cu care aceasta a venit au frânat puţin din evoluţia Moftapet. Însă luxul are viaţă mai lungă decât coronavirusul, aşa că businessul merge mai departe.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Wieb Toys – producător de jucării robot (Sfântu Gheorghe)
Fondatoare: Mihalcz Szende şi Kristo Kinga
Investiţie iniţială: 42.000 de euro
Roserry – brand de rochii (Bucureşti)
Fondatoare: Carmen Dascălu
Investiţie iniţială: 20.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
Prezenţă: naţională
BBU restore – restaurări de clădiri şi mobilier (Cluj-Napoca şi Bucureşti)
Fondatori: Vladimir şi Tudor Buburuzan
Investiţii: 80.000 de euro
Prezenţă: naţională
The Gentle Dentist – două clinici stomatologice (Bucureşti)
Fondatoare: Beatrice Pătraşcu
Investiţie iniţială: 650.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 1,4 mil. euro
Prezenţă: în zonele Unirii şi Dorobanţi din Bucureşti
Bere à la Cluj – producţie de bere artizanală (Cluj-Napoca)
Fondator: Ferencz Vigh
Investiţii: 200.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro
Prezenţă: HoReCa
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
Milk and Cookies (Lapte şi prăjituri – trad.) nu este, cu siguranţă, o alăturare de cuvinte care să te poarte cu gândul la o firmă de branding digital. Şi totuşi, la asta se referă. Claudiu Jojatu şi Cristina Tupiţă au ales acest nume pentru că vor să sugereze că ce fac ei, deşi e treabă serioasă, este suficient de relaxată cât să-şi transforme clienţii în amici sau măcar parteneri.
„Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.
Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.
„În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”
Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.
„Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.
Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.
Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”
În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
Fondator: Mihai Dicu
Investiţie iniţială: câteva mii de euro
Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
Prezenţă: România şi Bulgaria
Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
Fondatoare: Alina Mitrică
Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris
byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
Fondatoare: Codruţa Rânciog
Investiţie iniţială: 20.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
Prezenţă: online
Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
Prezenţă: Bucureşti
Zahra – cosmetice naturale
(Bocşa, jud. Sălaj)
Fondatoare: Andreea Costina
Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
„Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.
Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.
„În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”
Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.
„Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.
Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.
Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”
În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
Fondator: Mihai Dicu
Investiţie iniţială: câteva mii de euro
Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
Prezenţă: România şi Bulgaria
Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
Fondatoare: Alina Mitrică
Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris
byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
Fondatoare: Codruţa Rânciog
Investiţie iniţială: 20.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
Prezenţă: online
Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
Prezenţă: Bucureşti
Zahra – cosmetice naturale
(Bocşa, jud. Sălaj)
Fondatoare: Andreea Costina
Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Scandinavian Design House, companie cu activitate de peste 15 ani în comerţul de mobilier şi accesorii premium în stil scandinav, lansează noua platformă de shopping online sdhouse.ro. „Am reunit peste 10.000 de produse, aparţinând brandurilor Vox, Innovation Living, Cane-Line, Cinas, Frandsen, Flexa, Djeco, Pinio, Lifetime sau Sirius, care acum pot fi adăugate acum cu uşurinţă în coşul de cumpărături online”, spune Diana Staicu, owner & CEO Scandinavian Design House.
Noua platformă online vine în întâmpinarea pasionaţilor de design interior scandinav, modern, inteligent şi urban, şi a celor care sunt în căutarea unor piese de mobilier şi accesorii premium, de care să se bucure o viaţă întreagă. „Interesul oamenilor pentru achiziţionarea de mobilier şi decoraţiuni în această perioadă de pandemie a crescut vizibil. Dublarea vânzărilor pe zona de mobilier şi accesorii pentru copii ne-a confirmat acest lucru, iar vânzările din showroom-urile noastre Fleximo, Scandinavian Design House şi VOX înainte de perioada de restricţii ne indică şi faptul că oamenii sunt tot mai atenţi la calitatea produselor pe care le adaugă în decorul casei”, a adăugat Diana Staicu.
Printre categoriile de produse aflate în creştere la nivel de vânzări se numără mobilierul de living, canapelele, paturile şi saltelele, dar şi decoraţiunile (corpurile de iluminat, accesoriile de design precum vazele, covoarele sau textilele decorative).
Pentru a veni în sprijinul clienţilor, nu doar cu posibilitatea de achiziţionare de produse, noua platformă de shopping online sdhouse.ro pune la dispoziţia utilizatorilor o serie de servicii de design interior, servicii de montaj pentru mobilier, perdele, draperii, tapet, pereţi decorativi şi parchet, serviciul de măsurători şi service post garanţie.
Sdhouse.ro se adresează de asemenea şi persoanelor indecise şi care nu ştiu încă către ce să se orienteze, punând la dispoziţie o secţiune de camere inspiraţionale, putând astfel descoperi diverse amenajări pentru living, dining, dormitoare matrimoniale sau pentru copii, terasă şi grădină, dar şi pentru zona de business – hoteluri, restaurante, cafenele şi spaţii de birouri. Inspiraţia poate veni de asemenea şi răsfoind numeroasele cataloage ale tuturor furnizorilor, puse la dispoziţie tot pe această platformă online, sau vizitând tururile virtuale ale cele patru magazine Scandinavian Design House, aflate la secţiunea „tur virtual”, spun reprezentanţii companiei.
„Ne aşteptăm la o creştere anuală de cel puţin 30% pe zona de online faţă de 2019 anul acesta având toate funcţionalităţile, produsele şi serviciile disponibile online. Nişa Home & Deco în eCommerce este cu siguranţă una cu potenţial, aşa cum o arată şi Raportul GPeC eCommerce România pentru 2019”, explică Diana Staicu.