BusinessMagazin

Tag: deputat

  • Trei IT-işti au dezvoltat o platformă care contorizează prezenţa deputaţilor în Parlament

    Bogdan Bocşe (28 de ani), expert soluţii cloud şi aplicaţii web în cadrul unei companii americane specializate în publicitate digitală, alături de alţi doi consultanţi în domeniul IT, au dezvoltat o platformă online prin intermediul căreia cetăţenii pot vedea dacă deputaţii aleşi pentru judeţul de care aparţin au fost sau nu prezenţi în Parlament. Astfel, utilizatorii platformei, numită multumesc.org, au la dispoziţie statistici legate de prezenţa – săptămânală, lunară, trimestrială şi anuală şi per mandat a membrilor Camerei Deputaţilor.  „Mai bine de trei sfeturi din români nu au absolut niciun fel de încredere în Parlament sau în activitatea lui. Vrem să îmbunătăţim această situaţie prin a crea o punte de responsabilitate între fiecare deputat şi cetăţenii din circumscripţia pe care o reprezintă. Astfel, fiecare cetăţean interesat, folosind Multumesc.org, poate afla cu uşurinţă după judeţul şi strada de reşedinţă care e deputatul care îl reprezintă, împreună cu datele de contact ale biroului/birourilor acelui deputat”, se arată pe site-ul multumesc.org.

    Platforma, lansată în urmă cu două zile, este un proiect non-profit care se bazează pe datele publicate pe site-ul Camerei Deputaţilor.” Prin parcurgerea automată şi interpretarea computerizată a datelor disponibile pe site-ul Camerei Deputaţilor, site-ul nostru calculează gradul de prezenţă al fiecărui deputat şi al fiecărui partid, în diverse perioade de timp (saptămânal, pe ultima lună, pe ultimul trimestru, pe ultimul an sau pe tot mandatul)”, explică fondatorii pe multumesc.org.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Deputatul Florin Popescu, condamnat la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe deputatul Florin Popescu la doi ani de închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană cu funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Prin aceeaşi decizie, judecătorul a dispus confiscarea sumei de 485.500 lei de la Florin Popescu.

    Instanţa a constatat că Rami Ghaziri, care controlează firma Avicola Crevedia, nu are calitate de persoană vătămată în cauză şi i-a respins acestuia cererea de restituire a sumei de 485.500 de lei.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată, în 27 iunie 2014, pe deputatul Florin Popescu, pe care l-au acuzat că, în 2012, folosindu-se de funcţia de preşedinte al PDL Dâmboviţa şi vicepreşedinte al partidului, l-a determinat pe Rami Ghaziri, denunţător în cauză, să-i dea 60.992,2 kilograme de pui grill, în valoare de 485.500 lei. Ulterior, Florin Popescu a distribuit puii alegătorilor din judeţul Dâmboviţa, în campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2012. În acea perioadă, Popescu a candidat şi el pentru obţinerea unui nou mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

    Anchetatorii au arătat, în rechizitoriu, că în martie 2012, un intermediar i-a transmis denunţătorului că se aproprie alegerile locale şi trebuie să dea filialelor locale ale partidelor politice importante câte 250.000 dce euro. Denunţătorul, susţine DNA, i-ar fi răspuns că suma este prea mare, el fiind dispus să dea cel mult câte 100.000 euro, pentru fiecare partid politic important.

    “La sfârşitul aceleiaşi luni, inculpatul Popescu Florin Aurelian care, la alegerile locale desfăşurate în luna iunie 2012, a candidat pentru un nou mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, a organizat mai multe şedinţe la sediul partidului, la care au participat atât persoane desemnate să coordoneze campania electorală în colegiile stabilite la nivelul judeţului, cât şi candidaţii acestei formaţiuni politice la funcţiile de primar. Cu acele ocazii, inculpatul le-a comunicat că, în perioada următoare, le va trimite alimente pentru a le distribui în scop electoral cetăţenilor din localităţile, unde îşi depuseseră candidaturile”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    În martie 2012, Florin Popescu s-ar fi dus la sediul firmei denunţătorului şi i-ar fi cerut acestuia circa 50.000 – 60.000 de pui grill (60 – 80 de tone), precizându-i că o va distribui cetăţenilor în scop electoral, lucru cu care acesta a fost de acord.

    “S-a stabilit, în continuare, ca acea cantitate de pui să fie depozitată în camerele frigorifice ale unei alte societăţi comerciale. În ziua de 5.04.2012, mai multe persoane, trimise de inculpatul Popescu Florin Aurelian, au încărcat în microbuze şi transportat la diferite locaţii, întreaga cantitate de pui grill. Ulterior, toate produsele primite au fost ambalate în pachete şi distribuite, în scop electoral, simpatizanţilor din localităţile în care membrii aceluiaşi partid candidau la funcţia de primar”, se mai arată în rechizitoriu.

    Într-un alt dosar, în 29 octombrie, instanţa supremă a dispus achitarea deputatului Florin Popescu pentru conflict de interese şi fals în declaraţiile de avere. Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au acuzat pe Florin Popescu de faptul că, în perioada în care a fost preşedintele CJ Dâmboviţa, a semnat contracte de lucrări cu firma Procor, la care fusese acţionar.

    Florin Popescu a fost lider al filialei PDL Dâmboviţa şi preşedinte al CJ Dâmboviţa în mandatul 2008-2012. În decembrie 2012, Florin Popescu a obţinut un mandat de deputat în Dâmboviţa. Acesta fusese deputat şi în mandatul 2004-2008. La începutul lunii februarie 2014, Florin Popescu a demisionat din PDL, iar ulterior s-a înscris în PMP, de unde s-a autosuspendat după ce a fost declanşată acţiunea judiciară împotriva lui.

  • Cererea deputatului Cornel Resmeriţă de anulare a raportului ANI în cazul său, respinsă de instanţă

    Potrivit unui comunicat transmis, luni, de Curtea de Apel Alba Iulia, instanţa a respins ca nefondată acţiunea în contencios administrativ formulată de deputatul Cornel Cristian Resmeriţă împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), parlamentarul cerând anularea raportului de evaluare întocmit de ANI, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, competenţa soluţionării recursului revenind Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Considerentele care au stat la baza acestei sentinţe vor putea fi făcute publice după ce hotărârea va fi motivată”, se arată în comunicat.

    Agenţia Naţională de Integritate ceruse, în ianuarie, Parchetului instanţei supreme, să îl cerceteze pe deputatul Cornel Cristian Resmeriţă pentru conflict de interese, întrucât acesta şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar din judeţul Hunedoara.

    Potrivit ANI, Cornel Cristian Resmeriţă a fost în conflictul de interese în materie administrativă, pentru că în 2009 a încheiat un contract cu fratele său, Lucian Marius Resmeriţă, prin care acesta a fost angajat în funcţia de consilier la Biroul parlamentar nr. 275 din localitatea Vulcan, judeţul Hunedoara.

    Lucian Marius Resmeriţă a obţinut în perioada în care a fost angajat la biroul parlamentar al fratelui său, respectiv din ianuarie 2009 până în aprilie 2012, suma de 56.876 de lei (aproximativ 12.600 de euro), se arăta într-un comunicat al ANI.

    Astfel, Cornel Cristian Resmeriţă a încălcat prevederile articolului 70 din Legea 161/2003, potrivit cărora “prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”, precum şi ale articolului 71, conform cărora “principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”.

    Cornel Cristian Resmeriţă este deputat din 2008, din partea PSD.

    El este fiul primarului municipiului hunedorean Lupeni – Cornel Resmeriţă – aflat în arest la domiciliu în dosarul “Gala Bute”.

  • Deputatul PSD Anghel Stanciu: Mă simt o persoană discriminată pe bază de nume

    Stanciu a avut această intervenţie de la tribuna Camerei Deputaţilor înainte de votul secret cu bile asupra cererii DNA de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Ion Ochi, unde procedura prevede ca secretarul Camerei să-i strige pe deputaţi în ordinea alfabetică, pentru a introduce bilele în urnele de vot.

    “Asistăm de doi ani şi câteva zile la o discriminare inacceptabilă, nu este o discriminare pe bază de culoare, religie, sex, ci pe bază de nume. Cei mai învechiţi ca mine ştiu că în alte legislaturi exista o alternanţă la apelul nominal, odată începea cu A, odată cu W. Mă simt o persoană discriminată“, a spus Stanciu.

    El a propus ca apelul nominal să înceapă cu deputaţii care au numele cu W.

    Preşedintele de şedinţă, Florin Iordache, a spus că această procedură se va aplica data viitoare.

  • Un fost deputat ucrainean, găsit mort la intrarea unui bloc din Kiev

    Trupul neînsufleţit al lui Oleg Kalaşnikov, membru al Partidului Regiunilor, la putere în perioada 2010-2014, a fost găsit la ora locală 19.20 (19.20, ora României).

    “Potrivit rezultatelor preliminare ale anchetei, victima a fost împuşcată”, a anunţat poliţia ucraineană.

    Oleg Kalaşnikov era acuzat de adversarii săi politici că susţinea financiar grupul Tituşki, utilizat de fosta putere de la Kiev pentru aplicarea forţei în cadrul protestelor care au dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici.

    Potrivit Ukrainskie Novosti, Kalaşnikov a primit recent ameninţări din cauza opiniilor sale politice.

    Trei foşti membri ai Partidului Regiunilor s-au sinucis de la începutul acestui an.

  • Deputatul PSD Florin Pâslaru, amendat penal cu 2.000 de lei pentru că şi-a angajat fiul la Parlament

    Decizia luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi contestată, atât de parlamentar, cât şi de procurori.

    În 7 ianuarie 2014, deputatul PSD a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), pentru conflict de interese.

    “Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Pâslaru Florin Costin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese”, se arăta într-un comunicat transmis MEDIAFAX de PICCJ.

    Potrivit procurorilor, Florin Pâslaru, în calitate de deputat, a încheiat un contract civil şi ulterior a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat, în perioada 2009-2012, în cadrul biroului său parlamentar, fiind remunerat din bugetul Camerei Deputaţilor.

  • Foştii membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din ANRP în perioada 2009-2011 vor fi audiaţi la DNA – surse

    Potrivit surselor citate, la Direcţia Naţională Anticorupţie vor fi aduse cu mandat sau vor fi citate să se prezinte toate persoanele care, în perioada 2009-2011, au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    De asemenea, urmează să dea declaraţii în noul dosar deschis la DNA persoane care au făcut evaluările în vederea retrocedării unor imobile în cazul cărora există suspiciuni de supraevaluare cu peste 20 la sută a valorii de despăgubire stabilite iniţial, au precizat sursele citate.

    La DNA au fost aduşi cu mandat, luni dimineaţă, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, şi deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.

    Horia Georgescu este suspectat de abuz în serviciu în acest dosar, deschis în urma unei sesizări a ANRP privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Sursele citate au precizat că în acest dosar se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul ANRP.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susţin sursele citate.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluţionate cu prioritate cazui tratate drept “excepţionale” de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice.

    “Nu depune acte doveditoare, dar susţine că are 82 de ani, siferă de HTA şi necesită 3 intervenţii chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor l dosar) că are 93 de ani şi că trăieşte în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluţie”, sunt alte motive invocate.

    Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluţionate prioritar de către ANRP, prin invocarea acestor cazuri excepţionale, a fost mult mai mare faţă de cel al dosarelor soluţionate în ordinea înregistrării, excepţia fiind transformată în regulă.

    De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepţionale au fost şi cesionari de drepturi, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei şi 108,9 milioane lei.

    Inspectorii guvernamentali remarcă faptul că noţiunea de “cazuri excepţionale, temeinic motivate” nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar anumite cereri au fost încadrate în această categorie fără criterii transparente şi verificabile, fiind create condiţii pentru ca decizia să fie una subiectivă.

    Conform datelor, în 2008-2011 au fost soluţionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepţionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluţionate în favoarea cesionarilor.

    Diferenţa este reprezentată de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotărâri judecătoreşti definitive.

    ANRP a prezentat inspectorilor şi o listă cu 63 de cazuri în care cererea de soluţionare cu prioritate a dosarului a fost aprobată pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul soluţionării dosarului prin emiterea deciziei de către Comisie, drepturile la măsuri reparatorii erau cesionate integral sau parţial.

    Inspectorii au mai notat că evaluatorii nu au fost desemnaţi aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fără respectarea criteriului legat de aria geografică, iar unele dosare au fost redistribuite tot către evaluatori care, anterior, nu îşi îndepliniseră obligaţiile contractuale. În unele situaţii, evaluările au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparaţie din anunţurile de vânzare publicate în ziare, şi nu pe baza unor date privind tranzacţii certe.

    Pentru serviciile de evaluare, ANRP a plătit, în 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 de rapoarte.

    Au fost însă consemnate şi 94 de dosare cu diferenţe valorice între rapoartele de evaluare şi cele de reevaluare a aceloraşi imobile, cu o diferenţă de minimum 20% sub valoarea iniţială în urma reevaluării, deşi aceste reevaluări au fost raportate la aceeaşi dată de referinţă ca rapoartele întocmite iniţial, iar cel puţin una dintre metodele de analiză este similară.

    În raportul de control este indicată şi o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane de lei şi 466,7 milioane de lei.

    La începutul lunii martie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi.

    El arăta că membrii din conducerea ANRP sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 de procese şi riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăţie, ci doar pentru că legislaţia este neclară, fiind astfel într-o situaţie ridicolă.

    Demisia nu a fost acceptată de premierul Victor Ponta, care a cerut o verificare a situaţiei.

  • Deputatul Theodor Nicolescu, adus cu mandat la DNA, în acelaşi dosar în care este audiat şi şeful ANI

    Theodor Cătălin Nicolescu, deputat ales într-un colegiu din judeţul Argeş, care din septembrie 2014 este vicepreşedintele Comisiei judicice din Camera Deputaţilor, nu a dorit să facă nicio declaraţie când a fost adus de anchetatori la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    Tot cu mandat a fost adus la DNA şi şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, acesta fiind suspectat de abuz în serviciu, într-un dosar deschis în urma unei sesizări a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Sursele citate au precizat că în acest dosar se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul ANRP.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susţin sursele citate.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica cum au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluţionate cu prioritate cazui tratate drept “excepţionale” de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice.

    “Nu depune acte doveditoare, dar susţine că are 82 de ani, siferă de HTA şi necesită 3 intervenţii chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor l dosar) că are 93 de ani şi că trăieşte în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluţie”, sunt alte motive invocate.

    Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluţionate prioritar de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Propietăţilor (ANRP), prin invocarea acestor cazuri excepţionale, a fost mult mai mare faţă de cel al dosarelor soluţionate în ordinea înregistrării, excepţia fiind transformată în regulă.

    De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepţionale au fost şi cesionari de drepturi, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei şi 108,9 milioane lei.

    Inspectorii guvernamentali remarcă faptul că noţiunea de “cazuri excepţionale, temeinic motivate” nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar anumite cereri au fost încadrate în această categorie fără criterii transparente şi verificabile, fiind create condiţii pentru ca decizia să fie una subiectivă.

    Conform datelor, în 2008-2011 au fost soluţionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepţionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluţionate în favoarea cesionarilor.

    Diferenţa este reprezentată de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotărâri judecătoreşti definitive.

    ANRP a prezentat inspectorilor şi o listă cu 63 cazuri în care cererea de soluţionare cu prioritate a dosarului a fost aprobată pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul soluţionării dosarului prin emiterea deciziei de către Comisie, drepturile la măsuri reparatorii erau cesionate integral sau parţial.

    Inspectorii au mai notat că evaluatorii nu au fost desemnaţi aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fără respectarea criteriului legat de aria geografică, iar unele dosare au fost redistribuite tot către evaluatori care, anterior, nu îşi îndepliniseră obligaţiile contractuale. În unele situaţii, evaluările au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparaţie din anunţurile de vânzare publicate în ziare şi nu pe baza unor date privind tranzacţii certe.

    Pentru serviciile de evaluare, a ANRP a plătit, în 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 rapoarte.

    Au fost însă consemnate şi 94 de dosare cu diferenţe valorice între rapoartele de evaluare şi cele de reevaluare a aceloraşi imobile, cu o diferenţă de minimum 20% mai mică decât valoarea iniţială în urma reevaluării, deşi aceste reevaluări au fost raportate la aceeaşi dată de referinţă ca rapoartele întocmite iniţial, iar cel puţin una dintre metodele de analiză este similară.

    În raportul de control este indicată şi o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane lei şi 466,7 milioane lei.

    La începutul lunii martie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi.

    El arăta că membrii din conducerea ANRP sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 procese şi riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăţie, ci doar pentru că legislaţia este neclară, fiind astfel într-o situaţie ridicolă.

    Demisia nu a fost acceptată de premierul Victor Ponta, care a cerut o verificare a situaţiei.

  • Zgonea a primit premiul “European Understanding”, la Gala găzduită de Camera Comunelor

    Zgonea a primit premiul “European Understanding” pentru activitatea pe linia reprezentării parlamentare în relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, “pentru promovarea şi activismul pe teme referitoare la sistemul de drepturi şi libertăţi fundamentale şi limitarea pericolelor şi ameninţărilor legate de traficul de persoane, precum şi pentru participarea la proiecte circumscrise promovării securităţii şi stabilităţii regionale, a Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie şi a instrumentelor specifice diplomaţiei parlamentare”.

    Zgonea a precizat, vineri, într-o postare pe contul său de Facebook, că distincţia primită a fost “foarte rar” acordată unui politician roman.

    “După 20 de ani de politică în slujba ţării mele, cu împliniri, dar şi cu proiecte neduse până la capăt, momente precum cel de la Tel Aviv, când am fost premiat de preşedintele Knessetului, dar şi cel din seară trecută, îmi confirmă faptul că eforturile depuse pentru promovarea intereselor României primesc şi răsplată”, a scris Zgonea pe contul său de Facebook.

    “Pe 26 februarie, la Gala găzduită de Camera Comunelor, patronată de Keith Vaz, preşedintele Comisiei pentru afaceri interne, împreună cu personalităţi marcante din Europa, precum William Hague, secretar de Stat şi lider al Camerei parlamentului de la Londra, am primit premiul «European Understanding» – o distincţie foarte rar acordată unui politician român. Cu susţinere, dar şi cu suficiente critici, diplomaţia parlamentară face paşi importanţi, iar pentru a exprima mulţumiri parlamentarilor care cred în aceste proiecte, le dedic acest premiu” , a mai scris preşedintele Camerei Deputaţilor.
     

  • Zeiţa cu balanţa în mână

    Noutatea apare însă numai în privinţa speţei, dacă se poate spune aşa, respectiv a faptului că este investigată corupţia din afacerile cu fonduri europene, derulate pe plan local (în chestiune fiind câştigarea frauduloasă de către un grup de clienţi ai PSD a unui contract finanţat cu fonduri europene la Comarnic), în locul deja obişnuitei corupţii din afacerile cu bani de la bugetul statului, derulate de la centru.

    În media şi în mediile politice, obsedate să reducă totul la favoritisme şi răzbunări motivate politic, noutatea a fost interpretată însă exclusiv drept un semn, ori diabolic, ori divin, că DNA ia o pauză de la ”tabăra Băsescu„ (Udrea, Bica, Cocoş, Sandu, banii de campanie pentru PDL) spre a se îndrepta către ”tabăra Ponta„ (Ghiţă, cumnatul lui Ponta, fruntaşii PSD Mircea şi Vlad Cosma), cu speranţa uneori exprimată limpede ca Ponta să fie în cele din urmă umflat de DNA şi dat jos astfel cu forţa de la putere.

    Pe de o parte, e adevărat că aşa apar şanse de a se pune capăt criticilor din partea apropiaţilor Elenei Udrea cum că DNA s-ar concentra exclusiv asupra oamenilor fostului regim PDL, ocolindu-i pe cei ai PSD. Pe de altă parte, aşa au reînviat însă şi plicticoasele speculaţii vizând presupuse blaturi trecute între Băsescu şi Ponta, pornind de la constatarea că o parte din îmbogăţiţii ultimilor 15 ani aveau legături atât în PDL, cât şi în PSD (lucru care ţine însă exclusiv de caracterul transpartinic şi nepolitic al afacerilor lor), cu concluzia total falsă că în România corupţia ar avea caracter de partid şi că s-ar concentra la unele partide (PSD; fostul PDL) mai mult decât la altele (PNL sau mai exact ”noul PNL„; independenţii şi disidenţii din toate marile partide).