Tag: Curte

  • Palat din România, vândut la preţ de apartament

    Palatul are o suprafaţă totală de aproape 5.000 de metri pătraţi şi a fost vândut pentru aproximativ 80.000 de euro. Curtea, care se afla în proprietatea primăriei Constanţa, are o suprafaţă de 1,5 hectare şi a fost vândută pentru 23 de euro metrul pătrat.

    În prezent, Direcţia Naţională Anticorupţie cercetează aceste tranzacţii. DNA le vrea anulate, mai ales în contextul în care au fost efectuate fără acordul Ministerului Culturii.

     

  • Palat din România, vândut la preţ de apartament

    Palatul are o suprafaţă totală de aproape 5.000 de metri pătraţi şi a fost vândut pentru aproximativ 80.000 de euro. Curtea, care se afla în proprietatea primăriei Constanţa, are o suprafaţă de 1,5 hectare şi a fost vândută pentru 23 de euro metrul pătrat.

    În prezent, Direcţia Naţională Anticorupţie cercetează aceste tranzacţii. DNA le vrea anulate, mai ales în contextul în care au fost efectuate fără acordul Ministerului Culturii.

     

  • Ion Ţiriac, cel mai bogat CHIRIAŞ la stat

    Ion Tiriac a ajuns la Curtea Constituţională, nemulţumit că de nouă ani plăteşte, lunar, aproape 27.000 de euro pentru locuinţa sa din cea mai exclusivistă zonă a Bucureştiului – cartierul Primăverii. Judecătorii Curţii au respins însă contestaţia omului de afaceri.

    Războiul lui Ion Ţiriac cu Regia care administrează proprietăţile statului român şi-a consumat un nou episod, la Curtea Constituţională. Omul de afaceri a cerut instanţei să plătească o chirie mai mică pentru proprietatea pe care o ocupă de 27 de ani.

    Ion Ţiriac este nemulţumit de cuantumul chiriei pe care trebuie să o plătească lunar statului: aproape 27.000 de euro, în fiecare lună, începând din anul 2008. Asta pentru că deşi omul de afaceri a reuşit să cumpere tot imobilul de la proprietarul căruia îi fusese retrocedat, o parte din imobil, dar şi terenul aparţin statului român.

    În 1990, Ion Ţiriac plătea 9 milioane de lei vechi pentru casa aflată în zona zero a Capitalei- lângă vilele de protocol folosite de preşedintele României şi alţi înalţi demnitari. În 2005, casa a fost retrocedată proprietarului de drept, iar omul de afaceri a cumpărat-o de la acesta cu peste 400.000 de euro, scrie realitatea.net

     

  • Ţara unde un tânăr a fost condamnat la moarte pentru o postare pe Facebook, catalogată drept o „infracţiune de neiertat”

    Taimoor Raza a fost condamnat la moarte pentru că a postat pe Facebook declaraţii  defăimătoare despre religie, profetul Mohamed şi soţiile sale. Este pentru prima dată când pedeapsa cu moartea a fost acordată într-un caz legat de mediile sociale, conform procuroului care se ocupă de caz.

    Pe de altă parte, activiştii drepturilor omului şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu acest caz, iar compania Facebook nu a comentat cazul. Firma americană a anunţat anterior, în martie,  că a trimis echipă în Pakistan pentru a răspunde preocupărilor Guvernului cu privire la astfel de situaţii, adăugând că  doreşte să protejeze „viaţa privată şi drepturile” membrilor săi. Premierul pakistanez Nawaz Sharif a descris blasfemia ca fiind o „infracţiune de neiertat”

    Cazul Raza a fost audiat de un tribunal anti-terorism din Bahawalpur, la aproximativ 498 km de capitala Islamabad. Avocatul său a declarat că tânărul, în vârstă de 30 de ani, s-a implicat într-un discuţie despre islam în reţeaua socială cu cineva care s-a dovedit a fi un ofiţer de luptă împotriva terorismului. Acuzatul a fost arestat după acele discursuri instigatoare la ură, iar telefonul i-a fost confiscat şi analizat. Raza va putea să conteste pedeapsa cu moartea la Înalta Curte din Lahore şi, dacă este cazul, la Curtea Supremă din Pakistan. Express Tribune, un ziar local, a arătat că verdictul s-a dat la câteva zile după ce unui profesor de colegiu din Pakistan i s-a refuzat eliberarea pe cauţiune într-un alt caz ce implica acuzaţii de blasfemie în mass-media sociale.

    Amnesty International a publicat recent un raport critic faţă de legile Pakistanului privind blasfemia. „ [Acestea] permit abuzul şi încalcă obligaţiile juridice internaţionale ale ţării de a respecta şi proteja o serie de drepturi ale omului, inclusiv libertatea religioasă sau a credinţei, a opiniei şi a exprimării. Dacă cineva este acuzat, i se poate refuza cauţiunea şi se confruntă cu procese lungi şi incorecte”, se spune în raport.

     

  • De ce acest bărbat a fost amendat cu 4000 de dolari pentru că a dat “like” unor comentarii

    O curte de justiţie din Elveţia a condamnat bărbatul la plata acelei amenzi deoarece comentarii cărora le-a dat “like” făceau referiri antisemite, rasiste şi fasciste. Aceste comentarii nu-i aparţineau, dar prin acţiunea sa, bărbatul în cauză şi-a asumat credinţa acelor spuse. Curtea a hotărât că, prin această acţiune, bărbatul a aprobat conţinutul, dar şi l-a făcut cunoscut la rândul lui altor oameni, notează Entrepreneur.com

    Aşadar data viitoare când vrei să distribui ceva pe orice reţea de socializare gândeşte-te de două ori înainte: ce spune despre tine şi cum te va afecta.

     

  • Un bărbat a plătit pensia alimentară a copilului în…pizza

    Nicola Toso, de meserie brutar, a divorţat de soţia sa, Nicoletta Zuin, în 2002 şi curtea a decis că acesta trebuie să plătească 400 de euro pe lună pentru fetiţa sa.Acesta s-a recăsătorit şi a mai avut 3 copii, iar criza economică din 2008-2009 l-a pus în dificultate în a plăti pensia alimentară datorată.

    Astfel, Nicola Toso aflat în imposibilitatea de a plăti, s-a oferit să-i dea fostei soţii pizza gratis în schimb. Nicoletta Zuin nu a aceptat şi a depus o plângere penală împotriva fostului soţ. Între timp, brutarul a fost nevoit să-şi închidă afacerea în 2010.

    Judecătorul a decis că Nicola nu a comis niciun act criminal când s-a oferit să dea pizza în schimbul sumei datorate

    În 2011, fiica acestuia s-a mutat de la mama la Nicola, iar acum aceasta a fost nevoită să plătească 300 de euro pe lună.

  • Au rămas şomeri, aşa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece.

    Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.

  • Dosarul în care Traian Băsescu a fost audiat pentru retrocedarea unor case din Capitală, clasat

    Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) au precizat, pentru MEDIAFAX, că dosarul deschis de Parchetul General în care a fost audiat fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, pentru retrocedarea mai multor case din centrul Capitalei, în 2003, de pe vremea când era primar general, a fost clasat.

    Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost audiat, la începutul lunii mai, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ). Întrebat, la ieşirea din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cum s-a făcut retrocedarea respectivă, fiind vorba de 66 de imobile într-o zi, fostul preşedinte a răspuns: “În condiţiile legii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un bărbat a plătit pensia alimentară a copilului în…pizza

    Un bărbat divorţat din Italia i-a plătit fostei soţii pensia alimentară a copilului cu pizza, scrie Business Insider, care citează Evening Standard.

    Nicola Toso, de meserie brutar, a divorţat de soţia sa, Nicoletta Zuin, în 2002 şi curtea a decis că acesta trebuie să plătească 400 de euro pe lună pentru fetiţa sa.Acesta s-a recăsătorit şi a mai avut 3 copii, iar criza economică din 2008-2009 l-a pus în dificultate în a plăti pensia alimentară datorată.

    Astfel, Nicola Toso aflat în imposibilitatea de a plăti, s-a oferit să-i dea fostei soţii pizza gratis în schimb. Nicoletta Zuin nu a aceptat şi a depus o plângere penală împotriva fostului soţ. Între timp, brutarul a fost nevoit să-şi închidă afacerea în 2010.

    Judecătorul a decis că Nicola nu a comis niciun act criminal când s-a oferit să dea pizza în schimbul sumei datorate

    În 2011, fiica acestuia s-a mutat de la mama la Nicola, iar acum aceasta a fost nevoită să plătească 300 de euro pe lună.

  • Măicuţele care au făcut o afacere din vânzarea de droguri, pe care o socotesc “darul lui Dumnezeu” – FOTO, VIDEO

    Cu aproape un an în urmă o tânără de 24 de ani, Darcy Johnson, făcea burgeri la un fast food şi creştea ceva marijuana în curtea din spatele casei. O prietenă i-a făcut cunoştinţă cu Sora Kate, o fostă manifestantă din mişcarea Occupy Wall Street, destul de în vârstă, care a început la un moment dat să se îmbrace în călugăriţă în semn de protest faţă de unele decizii ale Congresului. Sora Kate, al cărui nume real este Christine Meeusen voia să înceapă o afacere cu marijuana medicală, şi a convins-o pe Darcy în numai 30 de minute să i se alăture; drept urmare, Johnson a abandonat blugii şi a înbrăcat şi ea veşmântul de călugăriţă.

    Sora Kate susţine, în faţa oricui spune că nu sunt călugăriţe adevărate, că îndeplinesc cele cinci condiţii necesare pentru a fi socotite astfel: locuiesc împreună, poartă haine asemănătoare, manifestă supunere, sunt suficient de caste şi au şi aplecări ecologiste, în sensul că nu vor să facă rău nimănui cu leacurile lor.

    Astăzi cele două îşi spun “Sisters of the Valley” şi vând o linie de produse pe bază de canabis, cifra de afaceri fiind de 40.000 de dolari pe lună. Pentru 2016, ele cred că vor încasa în jur de 500.000 de dolari. Trăiesc, înpreună cu trei pisici, 12 plante de canabis şi o vastă colecţie de lumânări, în Merced County, California.

    Produsele lor folosesc la tratarea durerilor de spate, a artritei, ba chiar şi eliminării cicatricilor. Un unguent este vândut pentru tratarea migerenelor, a mahmurelii, a durerilor de dinţi şi a erupţiilor cutanate ale copiilor care poartă scutece.

    Surorile au un certificate care le permite cultivarea marijuanei în scop medicinal, dar activitatea este în pericol, pentru că unele zone din California vor să interzică marijuana şi cultivarea acesteia. Surorile spun că o astfel de interdicţie este nedreaptă şi imorală şi sunt dreanjate de atitudinea negativă a oamenilor faţă de “darurile lui Dumnezeu”. Sisters of the Valley sunt foarte active social, având site, canal YouTube, pagină de Facebook, fiind şi destul de prezente în presa de peste ocean.