BusinessMagazin

Tag: criza

  • Ţara din Europa care se confruntă cu o criză imobiliară de proporţii

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie s-au prăbuşit puternic după creşterea costurilor de împrumut, iar perspectivele economice nu sunt deloc optimiste. Pe fondul acestor factori cererea a scăzut semnificativ, scrie Bloomberg.

    Primele date concrete privind preţurile din ultima lună indică faptul că cele 13 creşteri ale ratei dobânzii de la Banca Angliei de la sfârşitul anului 2021 au pus la încercare capacitatea consumatorilor de a plăti mai mult pentru proprietăţi. Piaţa se află acum în cea mai adâncă prăbuşire de la criza financiară globală de acum mai bine de un deceniu.

    Nationwide Building Society a declarat că preţurile au scăzut cu 3,8% faţă de acum un an, cel mai mult din 2009 şi peste scăderea de 3,5% din luna precedentă. Economiştii se aşteptau la o scădere uşor mai mare, de 4%.

    „Accesibilitatea locuinţelor rămâne o problemă pentru cei care caută să cumpere o casă cu un credit ipotecar”, a declarat Robert Gardneer, economistul şef al Nationwide.

    Până în prezent, preţurile au evitat prăbuşirea care părea posibilă în toamna anului trecut, când bugetul  premierului de atunci Liz Truss a făcut ca costurile de împrumut să urce la maximele ultimilor 14 ani. În noiembrie, Nationwide avertizase asupra unei potenţiale scăderi de 30% a preţurilor în cel mai negru scenariu.

    Economiştii avertizează că ratele ipotecare tot mai mari şi creşterea vertiginoasă a costului vieţii vor cântări puternic asupra preţurilor proprietăţilor pentru tot anul 2023.

    Nationwide a precizat că în iunie au fost încheiate 86.000 de tranzacţii imobiliare, ceea ce reprezintă un nivel cu 15% mai mic decât cel înregistrat în urmă cu un an şi cu aproximativ 10% mai mic decât cel de dinaintea pandemiei. Constructorii de case şi-au redus proiectele anticipând un număr mai mic de cumpărători.

    Compania de materiale de construcţii Travis Perkins Plc a raportat venituri mai mici şi o scădere de 31% a profitului operaţional ajustat, pe fondul „slăbiciunii semnificative” din sectorul imobiliar din Marea Britanie.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ţara care se confruntă cu o criză pe care n-a mai văzut-o de 70 de ani: Natalitatea a scăzut la cel mai mic nivel de după cel de-al doilea război mondial

    Rata natalităţii în Polonia a scăzut la cel mai scăzut nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, sfidând eforturile guvernului naţionalist de a face faţă îmbătrânirii populaţiei ţării, scrie Bloomberg.

    Numărul naşterilor a scăzut la 290.975 în anul până în iunie, cu aproape 9% mai puţin decât în anul precedent, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Tendinţa, care stabileşte un nou minim, extinde declinul înregistrat în cea de-a şasea economie a Uniunii Europene din 2018.

    Eşecul de a inversa schimbarea demografică a Poloniei a atras critici din partea opoziţiei, care încearcă să înlăture partidul de guvernământ Lege şi Justiţie în cadrul alegerilor parlamentare aşteptate în octombrie.

    Partidul şi-a consolidat politica de marcă privind alocaţiile pentru copii în timpul campaniei din acest an, promiţând să majoreze plăţile lunare pentru familiile cu copii la 800 de zloţi (200 de dolari) pe lună, de la 500 de zloţi sau 124 de dolari.

    Proiectul beneficiază de un sprijin larg – cel mai mare partid de opoziţie a declarat că va introduce mai devreme această majorare – deşi nu prea are succes în ceea ce priveşte inversarea trandului demografic, deoarece îmbătrânirea forţei de muncă impune costuri mai mari pentru pensii şi creează penurie de forţă de muncă.

    În timp ce o proporţie din ce în ce mai mare de străini – inclusiv un aflux de aproximativ 1,5 milioane de refugiaţi ucraineni – umple golurile de forţă de muncă, Polonia ar trebui să accepte încă 2,75 milioane de migranţi apţi pentru muncă până în 2032 pentru a menţine constantă proporţia de pensionari în raport cu forţa de muncă, potrivit unui raport al Biroului de Securitate Socială din Polonia.

    Dar migraţia este o problemă polarizatoare în politica poloneză. Deşi Polonia a fost lăudată pentru adăpostirea refugiaţilor ucraineni, guvernul de la Varşovia a încercat să zădărnicească o propunere a UE care ar impune amenzi pentru nerespectarea cotelor de azil.

    Polonia a refuzat să primească solicitanţi de azil în 2015-2016, când continentul s-a confruntat cu un val de peste un milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În acelaşi timp, numărul de permise de muncă eliberate migranţilor veniţi din afara Europei a crescut vertiginos.

  • SUA: criza de personal din sistemul de sănătate se agravează

    America are nevoie urgentă de mai mulţi angajaţi în sistemul de sănătate, potrivit Bloomberg Businessweek.

    Penurii există la nivelul întregului sistem, de la doctori şi asistenţi în camerele de urgenţă ale spitalelor la personal din centre de îngrijire a bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

     

  • Polonia se confruntă cu o criză pe care n-a mai văzut-o de 70 de ani: Natalitatea a scăzut la cel mai mic nivel de după cel de Al Doilea Război Mondial şi asta înseamnă probleme economice şi o lovitură dată guvernului naţionalist polonez

    Rata natalităţii în Polonia a scăzut la cel mai scăzut nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, sfidând eforturile guvernului naţionalist de a face faţă îmbătrânirii populaţiei ţării, scrie Bloomberg.

    Numărul naşterilor a scăzut la 290.975 în anul până în iunie, cu aproape 9% mai puţin decât în anul precedent, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Tendinţa, care stabileşte un nou minim, extinde declinul înregistrat în cea de-a şasea economie a Uniunii Europene din 2018.

    Eşecul de a inversa schimbarea demografică a Poloniei a atras critici din partea opoziţiei, care încearcă să înlăture partidul de guvernământ Lege şi Justiţie în cadrul alegerilor parlamentare aşteptate în octombrie. Partidul şi-a consolidat politica de marcă privind alocaţiile pentru copii în timpul campaniei din acest an, promiţând să majoreze plăţile lunare pentru familiile cu copii la 800 de zloţi (200 de dolari) pe lună, de la 500 de zloţi sau 124 de dolari.

    Proiectul beneficiază de un sprijin larg – cel mai mare partid de opoziţie a declarat că va introduce mai devreme această majorare – deşi nu prea are succes în ceea ce priveşte inversarea trandului demografic, deoarece îmbătrânirea forţei de muncă impune costuri mai mari pentru pensii şi creează penurie de forţă de muncă.

    În timp ce o proporţie din ce în ce mai mare de străini – inclusiv un aflux de aproximativ 1,5 milioane de refugiaţi ucraineni – umple golurile de forţă de muncă, Polonia ar trebui să accepte încă 2,75 milioane de migranţi apţi pentru muncă până în 2032 pentru a menţine constantă proporţia de pensionari în raport cu forţa de muncă, potrivit unui raport al Biroului de Securitate Socială din Polonia.

    Dar migraţia este o problemă polarizatoare în politica poloneză. Deşi Polonia a fost lăudată pentru adăpostirea refugiaţilor ucraineni, guvernul de la Varşovia a încercat să zădărnicească o propunere a UE care ar impune amenzi pentru nerespectarea cotelor de azil.

    Polonia a refuzat să primească solicitanţi de azil în 2015-2016, când continentul s-a confruntat cu un val de peste un milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În acelaşi timp, numărul de permise de muncă eliberate migranţilor veniţi din afara Europei a crescut vertiginos.

  • Ţara din Europa care se confruntă cu o criză imobiliară de proporţii. Preţurile locuinţelor s-au prăbuşit la cele mai mici niveluri din ultimii 14 ani, iar analiştii sunt de părere că dezastrul e doar la început

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie s-au prăbuşit puternic după creşterea costurilor de împrumut, iar perspectivele economice nu sunt deloc optimiste. Pe fondul acestor factori cererea a scăzut semnificativ, scrie Bloomberg.

    Primele date concrete privind preţurile din ultima lună indică faptul că cele 13 creşteri ale ratei dobânzii de la Banca Angliei de la sfârşitul anului 2021 au pus la încercare capacitatea consumatorilor de a plăti mai mult pentru proprietăţi. Piaţa se află acum în cea mai adâncă prăbuşire de la criza financiară globală de acum mai bine de un deceniu.

    Nationwide Building Society a declarat că preţurile au scăzut cu 3,8% faţă de acum un an, cel mai mult din 2009 şi peste scăderea de 3,5% din luna precedentă. Economiştii se aşteptau la o scădere uşor mai mare, de 4%.

    „Accesibilitatea locuinţelor rămâne o problemă pentru cei care caută să cumpere o casă cu un credit ipotecar”, a declarat Robert Gardneer, economistul şef al Nationwide.

    Până în prezent, preţurile au evitat prăbuşirea care părea posibilă în toamna anului trecut, când bugetul  premierului de atunci Liz Truss a făcut ca costurile de împrumut să urce la maximele ultimilor 14 ani. În noiembrie, Nationwide avertizase asupra unei potenţiale scăderi de 30% a preţurilor în cel mai negru scenariu.

    Economiştii avertizează că ratele ipotecare tot mai mari şi creşterea vertiginoasă a costului vieţii vor cântări puternic asupra preţurilor proprietăţilor pentru tot anul 2023.

    Nationwide a precizat că în iunie au fost încheiate 86.000 de tranzacţii imobiliare, ceea ce reprezintă un nivel cu 15% mai mic decât cel înregistrat în urmă cu un an şi cu aproximativ 10% mai mic decât cel de dinaintea pandemiei. Constructorii de case şi-au redus proiectele anticipând un număr mai mic de cumpărători.

    Compania de materiale de construcţii Travis Perkins Plc a raportat venituri mai mici şi o scădere de 31% a profitului operaţional ajustat, pe fondul „slăbiciunii semnificative” din sectorul imobiliar din Marea Britanie.

    „Există o mare incertitudine în rândul persoanelor care doresc să cumpere o casă nouă, aşa că nu este de mirare că preţurile au continuat să scadă în iulie, atât pe lună, cât şi pe an. Este probabil ca preţurile locuinţelor să scadă în continuare pentru restul anului 2023”, a declarat declarat Nicola Schutrups, director general la The Mortgage Hut, un broker de credite ipotecare.

    BOE a majorat ratele pentru a reduce inflaţia, care a atins la sfârşitul anului trecut un maxim al ultimelor patru decenii. Economiştii anticipează încă un sfert de punct joi, la 5,25%, ceea ce ar fi cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Între timp, traderii estimează o şansă de 40% pentru o majorare de jumătate de punct în această săptămână, iar ratele ar urma să se apropie de 6% până în februarie.

    Nationwide a estimat că persoanele care câştigă un salariu mediu şi care caută o proprietate tipică pentru un prim cumpărător cu un avans de 20% ar vedea că plăţile ipotecare lunare reprezintă 43% din salariul lor net la o rată ipotecară de 6%, în creştere de la 32% în urmă cu un an.

    „Deşi este probabil ca activitatea să rămână moderată pe termen scurt, ratele sănătoase de creştere a veniturilor nominale, împreună cu preţurile modeste ale locuinţelor, ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea accesibilităţii locuinţelor în timp, mai ales dacă ratele ipotecare se vor modera odată ce rata bancară va atinge un nivel maxim”, a declarat Gardner.

     

  • Piaţa imobiliară scade la nivelul numărului tranzacţiilor, la vizionări, credite ipotecare, dar preţurile apartamentelor nu. De ce?

    Situaţia la zi pe piaţa imobiliară: tranzacţiile au scăzut cu 20-30%, lucrările de construcţii rezidenţiale au scăzut cu 12% în prima parte a anului, băncile au o scădere pe partea de acordare de credite ipotecare/imobiliare cu 20-30%, proprietăţile – apartamente, case – stau mai mult pe piaţă la vânzare, numărul de vizite pentru o proprietate a scăzut chiar şi cu 50%, dobânzile la creditele ipotecare/imobiliare au crescut de trei ori faţă de anul trecut şi de cinci ori faţă de acum doi ani.

    În ciuda acestui tablou, preţurile apartamentelor/caselor nu prea au scăzut.

    Destul de multă lume se aştepta ca preţurile să scadă ca în 2009-2010-2011, adică cu 30%, chiar 50%, dar acest lucru nu se întâmplă. Într-o variantă fericită, ai putea obţine la o negociere o scădere a preţului cu 10% faţă de preţul afişat. Sunt proprietăţi unde preţurile chiar cresc.

    Pentru că preţurile nu au scăzut, întrebarea de ce nu scad preţurile revine din ce în ce mai des, sunt mulţi care stau cu banii pregătiţi să cumpere un apartament/o casă, de peste un an de zile se uită în dreapta şi-n stânga, dar tot aşteaptă ca preţurile să scadă.

    Iar preţurile nu scad ci dimpotrivă, cresc, chiar dacă numărul de tranzacţii pe piaţă a scăzut şi probabil că o să mai scadă.

    Ce este diferit faţă de 2009-2010-2011?

     

    1. Cursul valutar leu/euro nu a crescut, chiar deloc: Pentru cei care îşi mai aduc aminte, la începutul crizei de acum 15 ani cursul valutar a crescut cu 30% între primăvara/vara lui 2008 şi începutul anului 2009, ceea ce a avut un efect devastator pentru cei care aveau de plătit rate în euro.

     

    2. Pentru că acum marea majoritate a creditelor sunt în lei, principalul creditului în lei nu creşte: În criza anterioară, marea majoritate a creditelor erau în euro sau franci elveţieni, iar în momentul în care cursul valutar al acestor monede a explodat a crescut rata în lei atât pe partea de principal, cât şi pe partea de dobândă. Acum nu mai avem credite în franci elveţieni şi nici în euro, deci nu există o presiune pe acest lucru.

     

    3. Salariile în lei nu au mai fost tăiate în valoare nominală: Când a început criza din 2008, în 2009 au început să se taie salariile în sectorul privat, iar în 2010 s-au tăiat salariile la stat.

     

    4. Deşi creşterea dobânzilor la lei a dus la creşterea ratei cu 60% din cauza creşterii ROBOR-ului şi IRCC-ului, această creştere este mult mai administrabilă decât a fost impactul creşterii ratei în lei din criza anterioară, atunci când crescuseră cursul leu/euro, leu/CHF, plus tăierea salariilor. Pentru foarte mulţi, ce s-a întâmplat atunci a fost devastator în privinţa creşterii ratei. Să-ţi crească rata cu 60% sau chiar 200% în cazul CHF, pe fondul tăierii salariilor, a fost ucigător.

     

    5. În ultimii 15 ani salariile s-au dublat sau chiar triplat, iar pe fondul acestei stabilităţi extraordinare a cursului valutar (cu o creştere de 14% în 15 ani) înseamnă de fapt o creştere substanţială a salariului în valoare nominală, în valoare reală în lei, dar şi în euro.

     

    6. Ponderea ratei bancare în salariu s-a redus enorm: Chiar dacă rata a crescut cu 60% în ultimul an, ponderea într-un salariu a rămas extrem de administrabilă, de unde şi faptul că plata ratelor la bancă se desfăşoară fără probleme.

     

    7. Pentru că nu au mai dat credite în valută, pentru că clienţii îşi plătesc ratele la bancă, pentru că preţurile activelor imobiliare nu au scăzut, deci valoarea portofoliului imobiliar luat în garanţie la credite nu a scăzut, băncile nu au probleme cu creditele ipotecare/imobiliare, aşa cum au avut în criza anterioară.

     

    8. Chiriile au crescut: În criza anterioară, când preţurile apartamentelor s-au prăbuşit peste noapte, la fel s-a întâmplat şi cu piaţa de chirii. Acum chiriile au crescut pentru că oamenii au decis că este mai bine să stea în chirie până când scad dobânzile la credite. Creşterea preţurilor la chirii susţine preţul apartamentelor şi plata unei rate la bancă, de aceea nu scad.

     

    9. Deşi preţurile apartamentelor au crescut în ultimii cinci ani cu 20-30%, în continuare piaţa românească este ieftină comparativ cu Ungaria sau Polonia. În orice variantă am lua, pe orice indicator, piaţa imobiliară românească pe zona de apartamente este mult mai redusă ca preţ. Dacă salariile vor creşte

     

    10. Pentru că au crescut salariile, pentru că a crescut Bursa, pentru că a apărut piaţa de crypto, destul de mulţi oameni au făcut bani, au strâns bani şi sunt mult mai “bogaţi” în acest moment. Faţă de criza anterioară, a apărut această clasă corporatistă a IT-iştilor, unde salariile au crescut exponenţial, şi care a susţinut şi susţine piaţa de achiziţii de apartamente. De asemenea, au venit în ţară foarte mulţi bani de la românii care lucrează în afară, ca o formă de investiţie pentru banii acumulaţi în timp. Aceste active imobiliare aduc bani din chirii, care sunt raportate la dobânzile de la bancă.  

     

    11. Dezolvatorii imobiliari sunt mult mai experimentaţi şi au resurse financiare mai consistente faţă de ce s-a întâmplat în urmă cu 15 ani: În aceste condiţii, dezvoltatorii pot să reziste mai bine unei scăderi a cererii, mai ales că proiectele nu sunt atât de mult susţinute prin credit bancar.

     

    12. În criza anterioară băncile erau expuse în euro şi franci elveţieni, iar în momentul în care au dispărut aceste surse de finanţare au rămas descoperite. Acum creditarea este în lei şi pot atrage în orice moment resurse în lei de pe piaţa locală, ceea ce şi fac.

     

    Acestea sunt doisprezece motive pentru care este puţin probabil ca preţul apartamentelor să scadă, ca în criza anterioară. Dacă vor creşte, întrebarea este când, nu dacă. În acest moment preţurile stagnează.

  • Care este tara ce se confruntă cu o criză alimentară uriasă

    Situaţia alimentară din Coreea de Nord este în continuare proastă, în ciuda creşterii comerţului cu China, afirmă autorităţile din Coreea de Sud, potrivit Reuters.

    Kwon Young-se, ministrul sud-coreean al unificării, însărcinat cu gestionarea relaţiilor cu vecinul său, susţine că în nord este în continuare criză alimentară.

    „Producţia agricolă a Coreei de Nord nu a fost foarte bună anul trecut, astfel că situaţia alimentară din acest an nu este foarte bună”, a declarat Kwon Young-se.

    Penuria a fost ameliorată de importurile din China vecină, a adăugat Kwon, iar decesele cauzate de foamete din unele regiuni au fost provocate în special de problemele de distribuţie.

    „Preţurile de pe piaţă s-au stabilizat într-o anumită măsură după ce au crescut brusc, deoarece Coreea de Nord a început să importe orez şi alte cereale, dar situaţia este încă proastă”, a precizat Kwon Young-se.

    Exporturile Chinei către Coreea de Nord au crescut de peste două ori în primele două luni ale anului 2023 faţă de anul precedent. Zahărul, uleiul de soia şi orezul au fost principalele produse importate, potrivit datelor vamale.

    Nordul a suferit mai multe crize alimentare grave în ultimele decenii, inclusiv foametea din anii 1990, adesea ca urmare a dezastrelor naturale. Pandemia COVID-19 a înrăutăţit situaţia deoarece autorităţile au sigilat graniţelele, blocând inclusiv rutele folosite de contrabandişti.

  • Adrian Sârbu: Ciolacu va fi o surpriză. Deocamdată, nu e o surpriză

    “Dl. Ciolacu a şi început în a ne lăsa în pace pentru că domnia sa şi-a asumat obiective care sunt deja realizate. 8% inflaţie există, 3% creştere economică, există. 500 de euro de salariu minim există.  

    Deocamdată, anul ăsta nu-l întreabă nimeni pe dl. Ciolacu cum ieşim din criză, pentru că noi suntem deja în criză. În primul rând, nu mai e consum, când nu va mai fi consum, o să scadă PIB-ul. Cum rezolvăm deficitul bugetar? Nu ştie nimeni.(…)

    Dl. Ciolacu o să crească pensiile, o să crească salariile fără nici o jenă şi vom descoperi că în felul ăsta generează creştere economică. Dl. Iohannis, care e garantorul Guvernului, se va duce la prietenii lui de la Berlin şi o să obţină o iertăciune pentru deficit cu justificarea că ăsta este un guvern de sacrificiu.

    Eu cred că dl. Ciolacu, care e foarte chitit pe treabă, nu o să întrebe niciun economist, pentru că niciun economist nu are nicio soluţie. Soluţia asta e pur politică. Creştem salariile, cresc plăţile de taxe, creştem pensile, mai creşte cât de cât consumul şi cu asta basta. Acesta este pronosticul meu”.

     

  • Branduri mari, profituri mari

    După doi ani de pandemie, 2022 nu a adus mai multă linişte pentru mediul de business local. Cu toate că era cel mai aşteptat an pentru revenirea multor businessuri din piaţă, izbucnirea războiului de la graniţă, criza energetică, inflaţia record şi creşterea dobânzilor au venit să pună noi semne de întrebare pentru mediul privat. În pofida unui an plin de turbulenţe pe mai multe planuri, unii dintre cei mai mari jucători din economie au devenit şi mai mari, înregistrând un avans al veniturilor sau al profiturilor.

    Cu un început de an încă sub umbrela restricţiilor anti-COVID, 2022 a adus la scurt timp şi un război la graniţele României, care a creat un şoc pe plan local şi a accentuat incertitudinile privind evoluţia economiei şi a businessului românesc. Urmările războiului declanşat de Rusia în Ucraina s-au resimţit imediat în plan local. Criza energetică, inflaţia, creşterea dobânzilor şi scăderea puterii de cumpărare nu au stat însă în calea drumului ascendent al companiilor de pe plan local. Jucătorii mari au devenit şi mai mari în pofida provocărilor din piaţă. Trei pieţe au fost în vizorul tuturor în 2022 şi anume industria energetică, piaţa de retail şi piaţa bancară, care au avut un avans semnificativ al veniturilor sau profiturilor. Sancţiunile impuse de Europa împotriva Rusiei pentru războiul declanşat a avut un impact direct asupra pieţei energiei, care a înregistrat creşteri considerabile ale preţurilor, ceea ce a determinat guvernele europene să intervină în piaţă şi să plafoneze preţurile ca economia să nu cedeze. Scumpirea energiei a dus la o scădere drastică a consumului. Anul trecut, cererea a scăzut cu 7,7%, nivel similar cu contracţia adusă de anul 2009, cel al crizei financiare, când cererea s-a redus cu 8,6%. România a mai consumat anul trecut 51,8 TWh de energie, în scădere faţă de nivelul de 56,2 TWh din 2021, arată datele din raportul anual al ANRE pe piaţa energiei în 2022. Pe segmentul consumatorilor casnici, cererea de energie a scăzut cu 5,3%, în timp ce cererea din domeniul industrial s-a compactat cu 8,27%. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina şi încercarea de a găsi alte surse de aprovizionare de gaz a fost ridicat un mare semn de întrebare de cum va trece Europa iarna, însă vremea a ţinut cu statele europene, trecând cu bine peste iarna trecută. La începutul acestei luni, gradul  de umplere a depozitelor europene de înmagazinare a gazelor era de peste 70%, un procent foarte mare comparativ cu alţi ani. Estimările arată că, până în noiembrie, gradul de umplere ar trebui să ajungă la 90%. Cu toate acestea, provocările din piaţă nu i-au împiedicat pe cei mai mari jucători din piaţă să îşi crească şi mai mult businessul. OMV Petrom, liderul pieţei de petrol şi gaze, a ajuns la o cifră de afaceri de 55,9 miliarde lei, mai mult decât o dublare a afacerilor faţă de 2021, când a atins venituri de 23,5 miliarde lei. ENGIE, E.ON şi Romgaz se numără şi ei printre jucătorii din această piaţă care şi-au dublat veniturile. Contracţia consumului a fost observată şi în piaţa de comerţ alimentar, însă creşterile preţurilor nu au afectat afacerile retailerilor, care au crescut cu circa 20% anul trecut. Inflaţia record, de circa 16%, a afectat considerabil nivelul de trai al românilor, care au optat anul trecut pentru cumpărături mai puţine, în cantităţi mai mici sau pentru produse mai ieftine. Această schimbare se numeşte downtrading şi vine după câţiva ani în care piaţa a avut creşteri de volume, iar oamenii se orientau tot mai mult către produse mai scumpe. Creşterile businessului din comerţul alimentar vin pe fondul inflaţiei, dar şi al expansiunii jucătorilor, foarte puţine companii având de fapt creşteri de volume. Comerţul modern a depăşit anul trecut pragul de 4.000 de magazine după ce jucătorii au inaugurat în 2022 peste 400 de unităţi noi, în special spaţii mici, de tip proximitate modernă, supermarketuri şi discount, dar şi câteva hipermarketuri. Lidl, liderul comerţului alimentar, a ajuns la afaceri de 18,4 miliarde lei, dar a devenit şi cea mai profitabilă companie din acest sector, depăşind un profit net de 1 miliarde lei. Pe de altă parte, comerţul cu produse care au o durată de viaţă îndelungată, cum sunt electrocasnicele, a avut o contracţie, iar cel mai mare jucător din acest sector, eMAG, a avut o scădere a businessului, fiind al doilea moment din istoria companiei în care businessul dă înapoi, primul fiind în 2009, în criza financiară. Compania a avut venituri de 7,1 miliarde lei, un minus de 3% faţă de anul anterior. Inflaţia a dus şi la creşterea dobânzilor, astfel că anul 2022 a adus sistemului bancar local cel mai bun câştig anual pentru bănci, care au avut profituri record.  Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2022 la un maximum de 10,2 miliarde de lei, cu 24% peste câştigul din 2021, potrivit datelor BNR. Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig a pieţei, iar din a doua jumătate a anului trecut dobânzile la lei au sprintat puternic. Un alt sector peste care s-a pus lupa în 2022 a fost aviaţia, care a trecut printr-o criză ce a dus la multe anulări şi întârzieri ale zborurilor. Creşterea bruscă a cererii a prins nepregătiţi taie operatorii aerieni, aeroporturile şi companiile de handling, ceea ce a creat tulburări majore în piaţă. Mai mult, din piaţa locală a dispărut şi unul dintre cei mai mari jucători din segmentul aviatic, anume Blue Air,  care a anulat toate zborurile începând cu 6 septembrie. Creşterea cererii şi lipsa unui important competitor din piaţă au dus la creşteri majore ale preţurilor biletelor de avion, astfel că această vară e considerată a fi sezonul cu cele mai scumpe vacanţe. Per total, companiile au reuşit să îşi crească veniturile şi anul trecut, marcat de multiple crize şi provocări economice. Jucătorii din piaţă aşteaptă însă evoluţia anului 2023, care a început şi el sub semnul inflaţiei şi al contracţiei consumului.   ■

     

    INDUSTRIA ENERGIEI

    Declanşarea războiului din Ucraina şi criza gazului rusesc i-au determinat pe consumatorii europeni să închidă becul în 2022. Preţurile istorice înregistrate anul trecut au determinat guvernele europene să intervină în piaţă prin plafonarea preţurilor astfel încât consumatorii să reziste şi economiile să nu cedeze. În 2022, cererea a scăzut cu 7,7%, similar cu scăderea adusă de anul 2009, când cererea s-a redus cu 8,7% pe fondul crizei financiare. România a mai consumat anul trecut 51,8 TWh de energie, în scădere faţă de nivelul de 56,2 TWh din 2021, arată datele din raportul anual al ANRE pe piaţa energiei în 2022. Pe segmentul consumatorilor casnici, cererea de energie a scăzut cu 5,3%, în timp ce cererea din domeniul industrial s-a compactat cu 8,27%. Astfel, 2022 devine unul dintre cei mai slabi ani ca evoluţie, la concurenţă cu 2009.

     

    PIAŢA DE RETAIL

    Inflaţia record, creşterea costurilor şi reducerea consumului privat venită dintr-o prudenţă a consumatorului pentru modul în care îşi cheltuie banii au pus o presiune majoră pe retailerii locali, dar care au reuşit să obţină afaceri cu 20% mai mari faţă de anul anterior. Creşterea preţurilor la produse a schimbat comportamentul de consum al românilor. Dacă înainte, consumatorii se orientau tot mai mult către produse mai scumpe, anul trecut au cumpărat mai puţin, cantităţi mai mici sau mai ieftin. Avansurile retailerilor au venit din inflaţie şi din expansiunea businessurilor. Foarte puţine companii mai vorbesc de creşteri în volume, fiind vorba în special de comercianţii de tip discount. Universul de comerţ modern a depăşit anul trecut pragul de 4.000 de magazine după ce jucătorii au inaugurat în 2022 peste 400 de unităţi noi, în special spaţii mici, de tip proximitate modernă, supermarketuri şi discount, dar şi câteva hipermarketuri. Deşi numărul deschiderilor a fost aproape de maximele istorice, se remarcă totuşi o încetinire a vitezei de expansiune faţă de 2021, al doilea an de pandemie, când au fost inaugurate aproape 450 de spaţii

     

    BĂNCI

    Creşterea dobânzilor din piaţă venită ca urmare a nivelului record al inflaţiei a adus sistemului bancar local cel mai bun câştig anual pentru bănci. Profitul net al sistemului bancar românesc a ajuns la sfârşitul anului 2022 la un maxim de 10,2 mld. lei, cu 24% peste câştigul din 2021, potrivit datelor BNR. Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig a pieţei, iar din a doua jumătate a anului trecut dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%. Profiturile băncilor au crescut în 2022 în pofida contextului economic incert, marcat de creşterea inflaţiei, criza energetică şi tensiunile geopolitice accentuate de războiul din Ucraina. Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Creditarea a crescut cu un ritm mediu de 14% în 2022, iar economia a înregistrat un avans de
    circa 5%.

    INDUSTRIA AVIATICĂ

    Anul 2022 a adus un şoc pentru industria aviaţiei, în special pe piaţa locală. Industria aviatică s-a confruntat cu o criză cauzată de creşterea bruscă a cererii de călătorii şi lipsa de personal din cadrul companiilor aeriene, aeroporturi şi companii de handling care au dus la anulări şi întârzieri ale zborurilor. Criza aviatică la nivel european a fost dublată în piaţa locală şi de căderea Blue Air, care, începând cu 6 septembrie 2022, a anulat toate zborurile pe care trebuia să le opereze. La sfârşitul anului trecut, statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, a anunţat că preia 75% din acţiunile Blue Air, iar la sfârşitul lunii martie 2023, Blue Air a intrat a intrat în insolvenţă la propria cerere. Perturbările din piaţa aviatică europeană, dublate de căderea Blue Air, au făcut ca în acest an creşterea preţurilor la bilete de avion să fie foarte mare. Piaţa locală e dominată de Wizz Air şi Ryanair, care au reuşit să acapareze o bună parte din cota de piaţă pe care o avea Blue Air, astfel că preţurile sunt dictate şi de către cei doi operatori străini.

     

     

    DEDEMAN

     

    Dedeman, liderul pieţei de bricolaj şi cea mai mare companie antreprenorială românească, a avut o creştere de 10% a businessului, păstrând astfel ritmul de creştere din ultimii ani. Compania a ajuns la o cifră de afaceri de 11 miliarde lei şi un profit net de aproape 2 miliarde lei. Dedeman este controlată de Pavăl Holding, vehiculul de investiţii financiare al fraţilor Dragoş şi Adrian Pavăl, care anul acesta a făcut primul pas în afara ţării prin achiziţia unui hotel de pe malul  lacului italian Garda, unde lucrările de renovare se ridică la 45 de milioane de euro. Astfel, fraţii Pavăl au intrat şi pe un nou segment, cel hotelier.

     

    IKEA

    Primul magazin din România al retailerului suedez a fost deschis în 2007, iar după 16 ani, IKEA România a atins afaceri de peste 1,15 miliarde lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. În pofida unei creşteri a businessului, compania a raportat un profit net de 12 milioane lei, în scădere cu 68% faţă de 2021. IKEA România îşi continuă trendul ascendent, iar magazinul deschis recent la Timişoara ar trebui să  contribuie la majorarea veniturilor din acest an. Magazinul din Timişoara este cel de-al treilea din portofoliul local al retailerului suedez, fiind o investiţie de 60 milioane euro.

     

    COCA-COLA HBC ROMÂNIA

    2022 i-a adus cel mai bun rezultat dn istoria companiei pe plan local liderului pieţei de băuturi răcoritoare. Coca-Cola HBC România a avut o cifră de afaceri de 3,2 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, în timp ce profitul net s-a majorat cu 32%, până la 394 milioane lei. Cu toate că încasările arată bine, volumul de vânzări a stagnat. În România, îmbuteliatorul unor mărci precum Coca-Cola, Fanta sau Sprite vinde anual peste 1,1 miliarde de litri de băuturi.

    JUMBO

    Cu un avans al afacerilor de 10% în 2022, Jumbo s-a apropiat de primul miliard de lei, raportând anul trecut afaceri de 995 milioane lei, la aproape zece ani de activitate pe piaţa locală. Grecii de la Jumbo controlează 16 magazine pe piaţa locală, care se află în cele mai mari oraşe ale ţării. Grecii de la Jumbo şi-au majorat şi profitul cu circa 25%, ajungând la un profit net de 326 milioane lei. România aduce 21% din totalul cifrei de afaceri la nivel de grup, potrivit unui raport al retailerului. Compania mai are magazine şi în Grecia, ţara-mamă, Cipru şi Bulgaria.

    WIZZ AIR

    Într-un an în care industria aviatică europeană s-a confruntat cu o criză, mulţi operatori fiind puşi în situaţia de a anula şi a întârzia cursele din cauza unei penurii de personal, Wizz Air a transportat un număr record de pasageri, de 8,5 milioane de persoane, înspre şi dinspre aeroporturile locale. Căderea Blue Air a însemnat o consolidare a businessului operatorului ungar pe piaţa locală. Estimările companiei privind numărul de pasageri din acest an arată o creştere, însă evoluţia operatorului ungar va depinde de modul în care va decurge vara acestui an, dacă vor exista sau nu turbulenţe pe piaţa aviatică.

    eMAG

    Dante International, compania care controlează eMAG România, liderul pieţei locale de e-commerce, a avut pentru prima dată de la criza financiară o scădere a businessului. Compania a avut venituri de 7,1 miliarde lei, un minus de 3% faţă de anul anterior. Singurul an în care eMAG a mai înregistrat scăderi a fost în 2009, când minusul a fost tot de circa 3%. Rezultatele companiei reflectă şi o parte din activitatea eMag Ungaria şi Bulgaria, dar şi a retailerului de modă Fashion Days. Pe de altă parte, compania a avut un profit net de 123 milioane lei, faţă de o pierdere de
    181 milioane lei în 2021.

     

    OMV Petrom

    Anul scumpirii energiei şi petrolului a adus pentru cel mai mare jucător din industria petrolieră o dublare a veniturilor. OMV Petrom a avut afaceri de 55 miliarde lei în 2022 şi un profit net de 10 miliarde lei. Compania se aşteaptă ca în acest an veniturile să fie net inferioare rezultatului de anul trecut.

    Cu toate acestea, OMV Petrom a anunţat recent semnarea unui contract de finanţare prin PNRR pentru construcţia unei capacităţi de 20 MW pentru producţia hidrogenului prin electroliza apei în cadrul rafinăriei Petrobrazi. Contractul a fost semnat cu Ministerul Energiei, pentru o valoare maximă de circa 39 milioane de euro, investiţia totală fiind estimată la circa 74 milioane de euro.

     

    ANA HOTELS

    2022 nu a fost anul revenirii turismului, însă operatorii din piaţă s-au apropiat de nivelul din 2019, anul reper al industriei turistice.

    ANA Hotels şi-a majorat veniturile cu 83% anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 160 milioane lei, nivel similar cu cel prepandemic, când încasările au fost de 166 de milioane de lei.

    Profitul net al companiei a fost de 20 milioane lei anul trecut. De la 1 ianuarie 2023, hotelul Athenee Palace, din portofoliul ANA Hotels, a trecut sub brandul InterContinental, la un an după ce grupul hotelier internaţional a încheiat parteneriatul cu compania care administrează hotelul din Piaţa Universităţii, o colaborare care s-a întins pe mai bine de 50 de ani.

    McDONALD’S

    Anul inflaţiei record, de peste 16%, nu i-a oprit pe români să mănânce de la McDonald’s, liderul pieţei de restaurante, care a înregistrat o creştere de 28% a veniturilor faţă de anul anterior. Lanţul de restaurante de tip fast-food a avut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde lei şi un profit net de 175 milioane lei. Rezultatele companiei de anul trecut  sunt cele mai bune de până acum pentru compania controlată de grupul maltez Premier Capital, care deţine franciza brandului american pe mai multe pieţe.

     

    HIDROELECTRICA

    Criza energiei i-a adus companiei de stat Hidroelectrica venituri cu 45% mai mari anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 9,2 miliarde lei şi un profit net de 4,3 miliarde lei.

    Dacă anul 2022 a fost cel al crizei energiei, anul 2023 va fi anul listării Hidroelectrica la bursă, moment aşteptat de mai bine de un deceniu.  Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie românească, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al companiei.

     

    SPEDITION UMB

    Compania deţinută de Dorinel Umbrărescu a trecut de 2 miliarde lei afaceri în 2022, după o creştere de 61% a veniturilor.

    Spedition UMB este cea mai mare companie de construcţii din România şi, totodată, cea care îşi pune semnătura pe cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din România – autostrada Moldovei, care începe să prindă contur. Anul trecut, profitul companiei a crescut de patru ori, până la 137,8 milioane lei. Dorinel Umbrărescu mai deţine şi Tehnostrade şi Sa&Pe Construct, de asemenea implicate în construcţia autostrăzii A7. Toate cele trei companii ale lui Umbrărescu ocupă primele trei locuri din clasamentul celor mai mari constructori de pe piaţa locală.

     

    PEPCO

    Lider al pieţei de retail de îmbrăcăminte, Pepco a depăşit pragul de 2 miliarde lei afaceri, obţinând mai exact o cifră de afaceri de 2,3 miliarde lei în 2022, după o creştere de 23%. Retailerul polonez ce activează pe segmentul de discount a intrat pe piaţa locală în 2015 şi încă de la început a mizat pe o expansiune accelerată, astăzi având peste 410 de magazine, cu o medie de cinci deschideri pe lună. Planurile retailerului polonez sunt de a deschide în acest an circa 40 de magazine.

    THERME

    Complexul de relaxare Therme din Bucureşti, controlat prin compania Therme Nord Bucureşti, a avut mai mult decât o dublare a businessului în 2022. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 175 milioane lei, în creştere cu 140% faţă de anul 2021, ceea ce a adus rezultate record pentru complexul de relaxare din Bucureşti. Complexul Therme a fost deschis în 2016, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 50 milioane de euro, iar după doi ani de pandemie, când businessul a fost puternic impactat, complexul a depăşit chiar şi nivelul prepandemic. Totodată, profitul net a crescut cu 150% faţă de anul anterior, ajungând la 10 milioane de lei.

    ORANGE

    Orange, liderul pieţei locale de telecom, parte a grupului francez cu acelaşi nume, a raportat afaceri de 6 miliarde lei, în creştere uşoară de 3,6% faţă de anul anterior.

    Totodată, o creştere lentă a avut şi profitul net, care anul trecut a fost de 602 milioane lei.Cu toate acestea, numărul de angajaţi a scăzut cu 36 de persoane, până la 2.341 angajaţi. Orange România este şi acţionarul majoritar al Orange România Communications, fostul Romtelecom, unde a demarat o restructurare care prevede şi reducerea numărului de oameni. Din luna septembrie, Orange România va fi con

    de Julien Ducarroz, actualul CEO al Orange Polonia, revenind

    după şapte ani la Bucuresti în poziţia de CEO.

                                                             El îi ia locul Liudmilei Climoc, care va prelua conducerea operaţiunilor

                                                           poloneze ale gigantului telecom francez.

     

    LIDL

    2022 i-a adus statutul de primul retailer alimentar al cărui

    profit net sare de 1 miliard lei, după o creştere de 43% de aproape două ori mai rapidă decât cea a cifrei de afaceri. Rezultatele companiei vin pe un fond al inflaţiei record, când puterea de cumpărare a românilor a scăzut din cauza creşterii constante a preţurilor. Lidl a avut o cifră de afaceri de 18,5 miliarde de lei în 2022 şi un profit net de 1,05 miliarde lei. Lidl este liderul pieţei locale de retail după cifra de afaceri, dar şi după profitul net obţinut. Retailerul a devenit liderul pieţei locale după de a depăşit rezultatele Kaufland în 2020.

    CHIMCOMPLEX

    Producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex, liderul pieţei de pe plan local, a încheiat anul trecut cu afaceri de 2,26 miliarde de lei, de la 2,24 miliarde în 2021, evoluţia fiind determinată de „preţurile de vânzare care s-au majorat în special la produse clorosodice, ca urmare a costurilor de fabricaţie în contextul majorării preţurilor de achiziţie la utilităţi”, se arată în raportul financiar al companiei publicat la Bursa de Valori Bucureşti. În 2022, Chimcomplex şi-a consolidat portofoliul de servicii prin achiziţia Sistemplast SA Râmnicu Vâlcea, companie localizată pe platforma Oltchim, specializată în furnizarea de soluţii integrate de mecanică, proiectare, construcţie, verificare şi monitorizare lucrări industriale.

    BANCA TRANSILVANIA

    Banca Transilvania ocupă primul loc în clasamentul celor mai mari bănci de pe plan local, cu active de aproape 133 miliarde de lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. Banca a raportat pentru 2022 un profit net de 2,1 miliarde lei. Banca spune că a finanţat companii cu 19,8 miliarde lei şi persoane fizice cu 8,2 miliarde lei şi că a acordat peste 260.000 de credite anul trecut şi a ajuns la peste 1,14 milioane de credite în sold. Totodată, listată pe piaţa de capital, Banca Transilvania a fost cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursa de Valori Bucureşti din 2022.

    MEDLIFE

    Grupul de servicii medicale MedLife a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri consolidată de 1,8 miliarde lei, în creştere cu 26%, şi un profit net de 44,3 milioane lei, în scădere cu 68 milioane lei faţă de 2021. Pentru anul acesta, liderul pieţei serviciilor medicale vrea să depăşească venituri de 2 miliarde lei, iar principalele proiecte ale grupului urmăresc consolidarea unităţilor medicale cumpărate până în prezent, dar şi alte achiziţii şi deschideri, în linie cu strategia de extindere puternică a grupului din ultimii ani.

     

    DANONE

    Compania Danone, controlată în proporţie de 90% de francezii de la Produits Laitiers Frais Est Europe, a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 932,8 milioane de lei, în creştere cu 35% faţă de anul precedent. Danone este liderul segmentului de iaurturi şi unul dintre cei mai mari producători de lactate de pe plan local, care are în portofoliu branduri precum Activia, Actimel, Danonino, Cremosso şi Delicios, produse în fabrica din Bucureşti din 1999, unde lucrează 400 de persoane. Compania a avut anul trecut un profit net de 13,3 milioane lei, de 2,4 ori mai mic decât în anul precedent.

     

    CATENA

    Farmaciile Catena, cel mai extins lanţ de unităţi farmaceutice de pe piaţa locală, au finalizat anul 2022 cu afaceri de peste 6,3 miliarde lei, un plus de 22% faţă de anul anterior. Anul trecut, Catena, cel mai puternic business din retailul farma, a deschis doar nouă farmacii, având un total de 909 farmacii la nivel naţional. Astfel, creşterea businessul a fost una organică. Prin rezultatele din 2022, Catena îşi consolidează poziţia de cel mai mare jucător din retailul farmaceutic, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca număr de unităţi la nivel naţional. După o extindere activă în ultimii ani, în 2022 brandul a mai redus din creşterea la nivel de unităţi.

     

    AUTOMOBILE DACIA

    Anul dificil pentru economia locală, izbucnirea războiului şi creşterea cererii pentru maşini electrice care a încetinit producţia de motoare pe benzină la Mioveni nu au pus frână pentru activitatea locală a grupului frances Renault. Automobile Dacia, şi-a majorat cifra de afaceri cu 20% anul trecut, ajungând la o cifră de afaceri de 26,7 miliarde lei, depăşind pragul din 2019. Comparativ cu 2021, în 2022 producţia de vehicule complete a Dacia a înregistrat o creştere cu 56.856 de unităţi, respectiv 22%.

     

    DECATHLON

    Decathlon România şi-a crescut businessul cu 11% anul trecut, raportând afaceri de 1,2 miliarde lei. Retailerul îşi păstrează locul de lider în piaţa de comerţ cu echipamente sportive, fiind la o diferenţă considerabilă faţă de restul jucătorilor din piaţă.  Compania a venit pe piaţa locală în 2009 şi de atunci s-a dezvoltat continuu, businessul crescând accelerat până în 2020, primul an de pandemie. Decathlon are în România 29 de magazine fizice şi o platformă online. Anul trecut, retailerul a inaugurat un sigur spaţiu, la Alba Iulia, în noiembrie. De altfel, de la intrarea pe piaţă în 2009, Decathlon nu a operat închideri.

     

    LIBERTY GALAŢI

    Liberty Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România, a avut pierderi de 822 mil. lei în 2022, de la un profit net de 1,4 mld. lei în anul precedent. Produsele din oţel fabricate la Galaţi sunt utilizate în sectorul naval, în domeniul construcţiilor, pentru recipientele sub presiune, în industria auto, transporturi, precum şi în alte sectoare de activitate. Compania a anunţat o investiţie de 40 mil. euro în producţia de ţevi şi conducte. Noua linie va permite companiei să devină singurul furnizor din regiune de ţevi şi conducte acoperite, obţinute din propria producţie de tablă groasă, şi să ofere soluţii end-to-end clienţilor săi din România, Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi America.

    NESTLÉ ROMÂNIA

    Cu afaceri de 1,2 miliarde lei în 2022, Nestlé România şi-a păstrat poziţia de lider al pieţei locale de dulciuri. Compania a avut un profit net de 91 milioane lei, în creştere cu 22% faţă de anul anterior. Gigantul elveţian Nestlé este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria FMCG, fiind activ pe mai multe segmente ale pieţei de bunuri de larg consum, de la hrană pentru animale, la cafea şi de la dulciuri la alimente pentru copii. Printre brandurile din portofoliul grupului se numără Nespresso, KitKat, Joe, After Eight, Maggi, Purina sau Nan. Nestlé are în România operaţiuni de import şi distribuţie. Local, compania producea napolitane şi cafea, dar fabrica a fost închisă în urmă cu circa patru ani, astfel că acum activitatea e bazată doar pe importuri. Gigantul elveţian Nestlé are acum fabrici în aproape toate ţările din regiune, mai puţin în România şi Republica Moldova.

    ZENTIVA

    Producătorul de medicamente Zentiva, cel mai mare jucător din această piaţă, a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri 753 milioane lei, în creştere cu 10%, şi un profit net de 89 milioane lei, cu 15% mai mic decât cel din 2021. Diminuarea profitului net a fost determinată în principal de creşterea costurilor cu materiile prime şi utilităţi. Pentru anul acesta, producătorul ţinteşte vânzări de 856 milioane lei şi un profit de peste 100 mil. lei. În ultimul an, creşterile de preţuri la utilităţi şi la materii prime au influenţat negativ piaţa farmaceutică, acolo unde pentru medicamentele cu prescripţie medicală există preţ reglementat de Ministerul Sănătăţii.

     

    ENGIE

    Anul 2022 a adus o dublare a afacerii ENGIE în România, atingând venituri de 15 miliarde lei şi un profit net de 637 milioane lei. Compania a anunţat că, după 13 ani de activitate în România, Eric Stab îşi va încheia, începând cu 1 iunie, mandatul ca CEO al companiei, urmând să-şi continue cariera profesională în cadrul grupului ENGIE, în calitate de CEO al ENGIE Germania. Eric Stab îşi păstrează funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al ENGIE România. Nicolas Richard devine CEO al ENGIE Romania, după ce a ocupat funcţia de director general adjunct ENGIE Romania şi CEO ENGIE Servicii şi ENGIE Building Solutions.

    ROMGAZ

    Anul scumpirii gazelor a dus la o dublare a afacerilor Romgaz, care a atins o cifră de afaceri de 13,4 miliarde lei, după o majorare de 129% faţă de anul anterior. Romgaz a înregistrat anul trecut un profit net de 2,5 miliarde de lei, în creştere cu 32,9%. După un an cu rezultate forte bune, 2023 i-a adus o scădere producătorului şi furnizorului de gaze de aproape 26% a veniturilor, pe fondul reducerii volumelor livrate.

    MOBEXPERT

    Cu o creştere uşoară a businessului, Mobexpert a ajuns anul trecut la afaceri de 1,3 miliarde de lei. Grupul Mobexpert a fost înfiinţat în 1993 şi este în continuare o companie 100% românească, deţinută de antreprenorul Dan Şucu. În acest moment, Mobexpert este un business integrat, cu opt fabrici amplasate în patru centre de producţie, cu trei platforme logistice şi cu o reţea de 27 de magazine. Planurile Mobexpert vizează dezvoltarea segmentului de magazine de tip concept-store. Acestea sunt magazine mai mici, ce măsoară 1.000-2.000 mp. Este vorba de spaţii bine tehnologizate, ce permit interacţiunea consumatorului cu piesele.

    FAN COURIER

    FAN Courier, liderul pieţei de curierat, a încheiat anul 2022 cu afaceri de 1,1 mld. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    În 2022, compania a realizat investiţii totale de 31 milioane euro în deschiderea hubului de la Cluj, în proiectul privind hubul de la Braşov, care continuă şi anul acesta, în lansarea reţelei de lockere şi în digitalizare.

    FAN Courier a lansat în octombrie 2022 reţeaua de lockere numite FANboxuri prin instalarea primelor 1.000, proiectul fiind atunci estimat la 10 milioane de euro, urmând să fie dezvoltat în etape. Recent, compania a anunţat dublarea reţelei de lockere, care necesită o investiţie de încă 10 mil. euro.

    ALRO SLATINA

    Producătorul de aluminiu Alro Slatina a raportat pentru 2022 afaceri la nivel consolidat de 3,55 miliarde de lei, uşor în creştere faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a majorat la 524 milioane de lei de la 57,5 milioane de lei. Pe parcursul lui 2022, Alro a suspendat temporar trei din cele cinci hale de electroliză, din Slatina, înlocuind necesarul de aluminiu electrolitic cu metal primar rece achiziţionat de pe piaţa internaţională. A doua parte a anului 2022 a venit cu o decizie şi mai dificilă, suspendarea activităţii rafinăriei de alumină din Tulcea, afectată de creşterea costurilor la energie. Compania şi-a asigurat necesarul de alumină de pe piaţa internaţională la un cost mai eficient.

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia: “Patriotismul Economic” a lui Marcel Ciolacu şi strugurii din India

    Au tabarat pe lozinca “Patriotism Economic” si au facut-o praf marii consultanti si experti in economie locala, mondiala si stelara – pe care, pentru a reveni cu picioarele pe pamant, i-as aduce o vreme la mine in fabrica sa lucreze ca operatori sau analisti pe echipamente mai sofisticate decat calculatoarele de pe care ei dau “google” pentru a face analize privind viitorul economiei

    https://www.zf.ro/opinii/jocuri-patriotice-11719370

     

    Acum zece ani in centrul Sibiului trona un banner foarte mare pe care scria “Cumpara Fabricat in Sibiu” – cu mesaje care argumentau indemnul: pastrarea locurilor de munca, crearea de noi joburi si profesii, atragerea de noi investitori, etc. Intre timp banner-ul a disparut, nimeni nu mai indrazneste sa rosteasca “cumpara romaneste” fara a fi etichetat drept nationalist-extremist, magazinele belgiene de proximitate vand struguri din India iar romanii se supara ca tara lor este importatoare pana la refuz de mancare, chimie, energie si aparare.

    “Patriotismul Economic” ar trebui de fapt sa fie planul de actiune pentru intreaga Uniune Europeana, nu numai pentru Romania.

    In 2017 un numar enorm de asociatii industriale de manufactura din domenii diverse, cu sediul in UE, care cuprind peste 25 de milioane de angajati si o cifra de afaceri de circa 1000 miliarde de Euro, faceau un apel in ceasul al 12-lea pentru o strategie industriala mult mai ambitioasa decat pana atunci, cu un orizont de timp pana in 2020. In declaratia comuna se arata ca intre 2000 si 2014, cota de piata a industriei europene a scazut de la 18,8% la 15,3%, iar in perioada crizei si post-criza 2008-2014 s-au pierdut 3,5 milioane de slujbe din industrie, circa 10% din numarul angajatilor din unitatile de manufacturiere.

    Asta s-a intamplat pentru ca imediat dupa criza din 2008 liderii marilor economii extracomunitare au pus “Patriotismul Economic” la varful agendei lor de dezvoltare.

    “Make in India” pornita in 2012 a reusit sa transforme tara in “Farmacia Lumii”.

    “America First” inceputa in 2017 avea drept obiectiv sa transforme Statele Unite intr-o superputere in domeniul productiei industriale.

    “Made in China 2025” lansat in 2019 si-a revenit in intensitate si intareste an de an pozitia tarii de “Fabrica a Lumii”.

    Din 2020 incoace, navigand printre crize, Uniunea Europeana a sfarsit prin a avea penurii de medicamente, mancare, energie, armament. Toate astea pentru ca nu a existat “Patriotism Economic”.

    Industriasii din Romania ar trebui sa sustina “Patriotismul Economic” a lui Marcel Ciolacu si in acelasi timp sa ii atraga atentia asupra limitarilor care tin de resursa umana: migratia de neoprit a romanilor spre vestul Europei, penuria ingrozitoare de muncitori si ingineri din fabrici, constructii si agricultura si imbatrinirea populatiei.

    Merita incercat “Patriotismul Economic” chiar si cu riscul de a ajunge la fel de rebeli ca Polonia si Ungaria, care sunt mari amatoare de asa ceva. Insa Marcel Ciolacu stie cu siguranta ca sunt multi romani care si-ar dori ca Romania sa fie rebela macar 10% din cat sunt Polonia si Ungaria.

    Ieri Presedintele Emanuel Macron a promis alocarea a 50 de milioane de Euro pentru proiecte care vizeaza reducerea dependentei Frantei de importurile extracomunitare de medicamente. Ce este asta daca nu “Patriotism Economic”?