Venind din partea lui Herwig Burgstaller, vicepresedintele Volksbank Romania, anuntul conform caruia banca “va face din overdraft (card cu descoperire de cont) produsul principal” poate parea usor bizar. In ultimii doi ani, austriecii s-au remarcat prin agresivitatea cu care au atacat piata finantarilor cu garantii imobiliare pentru persoane fizice, crescand tocmai pe seama acestui produs, de la un jucator marunt la cea de-a treia banca din sistem.
In 2008, activele administrate de austrieci au crescut de aproape patru ori mai rapid decat piata, in conditiile in care expunerea pe piata imobiliara este de circa 95%. De la inceputul anului 2009, banca nu a mai acordat insa niciun imprumut ipotecar nou, spunea de curand Gerald Schreiner, presedintele executiv al bancii, dat fiind ca nici clientii nu mai dau buzna in sucursale si nici dezvoltatorii imobiliari nu mai lanseaza proiecte. Asa se explica schimbarea de strategie pe care o sugereaza Burgstaller, dar o astfel de reorientare din mers se simte in tot sistemul bancar de cand a devenit clar ca piata de creditare s-a blocat (sau doar a incetinit foarte abrupt, cum prefera sa spuna bancherii).
“Acum sunt nevoiti sa isi invete personalul sa vanda cu adevarat”, comenta Bogdan Belciu, director general al companiei de consultanta A.T. Kearney, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Contextul dificil prin care trece industria bancara impune o maturizare fortata si foarte rapida, considera consultantul, dat fiind ca atunci cand oamenii faceau cozi in sucursale pentru a lua credite, angajatii trebuiau sa stie doar sa completeze o cerere si sa ofere cateva detalii. Costul finantarilor a crescut rapid, bancherii au devenit mult mai restrictivi in selectia clientilor, iar clientii se gandesc de doua ori inainte de a solicita un imprumut atunci cand stiu ca veniturile li se vor majora mai lent sau deloc, iar locul de munca nu mai este la fel de sigur. Asa se face ca ianuarie a fost a treia luna consecutiv in care creditul acordat sectorului privat a scazut; statisticile BNR consemneaza pentru prima luna din 2009 o crestere a creditului neguvernamental de 2,9% in termeni reali (pana la 48 de miliarde de euro), dar eliminand impactul inflatiei si al deprecierii cursului, soldul indica o scadere.
Este evident, in aceste conditii, ca miile de consilieri de credit angajati anii trecuti (aproximativ 20.000 de oameni, dintr-un total de aproape 72.000 de angajati din sistemul bancar, dupa estimarile lui Paraschiv Constantin, presedintele Federatiei Sindicatelor din Banci si Asigurari) trebuie sa vanda, macar pentru moment, alte produse. In mod similar, mentinerea celor peste 6.500 de sucursale si agentii din sistemul bancar (din care mai bine de 1.000 deschise anul trecut) nu are sens daca nu aduc profit, ci doar cheltuieli. Inchiderea unei unitati nu este insa o decizie usor de luat, dat fiind ca investitiile pe care le-au presupus la deschidere n-au fost deloc mici.
“Nu vor inchide sucursale la scara mare”, spune Santiago Pardo Jimenez, partener in departamentul de audit al Deloitte, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, argumentand ca “au inca un business bun de facut aici”. In opinia sa, chiar daca piata de creditare a scazut semnificativ, sunt inca multe produse bancare de care romanii au nevoie. Ce vom vedea in sistemul bancar, adauga el, va fi o reorientare a activitatii de vanzare spre produse simple si cu un grad mai scazut de risc (precum carduri, conturi curente, servicii de internet banking), dublata de o eficientizare a activitatii.
Nevoia de a atrage fonduri cu care sa-si finanteze portofoliile imense de credite acordate anii trecuti a facut intregul sistem bancar sa se avante intr-o lupta acerba pentru depozite. Raportul dintre creditele acordate clientelei si depozitele atrase era de peste 122% la finele anului trecut (fata de circa 90% in Bulgaria); altfel spus, pentru fiecare 100 de lei atrasi in depozit de la populatie, bancherii au dat credite de 122 de lei. Acum, cand liniile de finantare de la bancile-mama sunt sub semnul intrebarii, nevoia de a atrage bani “locali” a devenit uriasa. Asa se face ca dobanzile au urcat la cote uriase, rate de 16-17% pentru lei si 7-8% pentru euro fiind mai mult o regula decat o exceptie. Competitia dobanzilor uriase nu are insa cum sa mai dureze mult, aprecia de curand Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru piete financiare al BRD-Groupe Société Générale. In ianuarie, depozitele totale ale populatiei si ale firmelor au urcat cu 1,8% fata de decembrie 2008, calculate in lei, pana la 154,1 miliarde de lei (36,38 miliarde de euro). Exprimat in euro, soldul a scazut insa cu 2 miliarde de euro.
OTP Bank: “Ne-am planificat o crestere cu 10% a creditarii in 2009”