BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Care este marele rival al DACIEI DUSTER şi cât costă acesta pe piaţa din România.

    Japonezii de la Suzuki au introdus anul trecut în gama lor de modele un sistem de propulsie hibrid „mild-hybrid” la 48V. Tehnologia este disponibilă pe „benzinarul” 1.4 litri Boosterjet, care poate fi comandat pe piaţa din România la un preţ de pornire de 16.790 de euro cu TVA inclus.

    Potrivit listei oficiale de preţuri, cea mai ieftină versiune a lui Suzuki Vitara are tracţiune pe puntea faţă şi este oferită în nivelul de echipare „Cool”. Aceasta oferă, între altele, faruri multi-reflector cu LED, lumini de zi cu LED (DRL), bare longitudinale de plafon de culoare neagră, jante din oţel cu capace 215 / 60 R16, volan în trei spiţe cu comenzi pentru sistemul audio şi pilot automat, aer condiţionat cu reglare automată, sistem audio cu patru incinte şi cd player cu redare mp3 şi Bluetooth, cruise control, ABS, ESP, airbag-uri frontale (şofer + pasager), airbag-uri laterale şi tip cortină, funcţie de asistare la frânare, etc.

    Cea mai scumpă versiune Suzuki Vitara Hybrid costă 22.790 de euro cu TVA, preţ care includ nivelul de echipare „Luxus”, propulsorul 1.4 Boosterjet şi sistemul de tracţiune integrală „AllGrip”. Cutia de viteze este una manuală cu 6 trepte.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Celebrul serial „Squid Game” de pe Netflix valorează circa 900 de milioane de dolari. Investiţia în producţia serialului a costat doar 21 de milioane de dolari

    Serialul „Squid Game”, prezent pe Netflix, valorează aproximativ 900 de milioane de dolari, conform unor documente analizate de Bloomberg şi citate de CNBC.

    Ştirea vine după ce Netflix a declarat că seria sud-coreeană a marcat cea mai mare lansare din istoria companiei, înregistrând la nivel global 111 milioane de spectatori din 17 septembrie încoace.

    Astfel, „Squid Game” a întrecut „Bridgerton”, care a ajuns la 82 de milioane de gospodării în primele 28 de zile pe platformă. Producţia „Squid Game” a costat Netflix 21,4 milioane de dolari.

    Cei 900 de milioane de dolari, măsuraţi în funcţie de un indice intern numit „impact value”, nu reflectă veniturile pe care le-a generat show-ul.

    Bloomberg spune că 132 de milioane de oameni au vizionat cel puţin două minute din serial la 23 de zile de la lansare. Netflix estimează că 89% din oamenii care au început serialul au vizionat cel puţin un episod.

    În ultimii ani, platforma de video streaming a mizat tot mai mult pe creşteri la nivel internaţional, investind în producţii precum „Casa de Papel”, „Dark” şi „Lupin”. Compania a declarat la începutul anului că plănuieşte să cheltuie 500 de milioane de dolari pentru a dezvolta conţinut în Coreea de Sud, piaţă unde număra 3,8 milioane de abonaţi la sfârşitul lui 2020.

    Alte companii, precum Disney, au accelerat procesele de producţie în Asia, unde costurile sunt adesea mai mici prin comparaţie cu Statele Unite.

    Acţiunile Netflix (simbol bursier NFLX) s-au apreciat cu peste 21% de la începutul anului. Valoarea de piaţă a gigantului ajunge la 280 de miliarde de dolari.

    Netflix, Disney şi Amazon cheltuie miliarde de dolari pentru a crea conţinut pe plan internaţional, în contextul în care piaţa din SUA devine suprasaturată

     

  • Veşti proaste pentru angajatori: Cresc costurile forţei de muncă pentru cei care angajează zilieri

    Începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim brut pe ţară va ajunge la 2.550 de lei, astfel cei care vor angaja zilieri vor scoate mai mulţi bani din buzunar, conform legii privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    În momentul de faţă, salariul minim brut pe ţară este de 2.300 de lei, astfel remuneraţia orară are o valoare de 13,583  lei. Salariul minim brut pe ţară va ajunge la 2.550 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.071/2021. Astfel, remuneraţia orară pentru zilieri va creşte de la 13,583 lei pe oră la 15,239  lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

  • Castraveţii despre care se crede că ar conţine o substanţă care vindecă anumite tipuri de cancer. Sunt atât de valoroşi încât oamenii îşi riscă viaţa ca să îi culeagă şi zeci de persoane au murit făcând asta

    Castraveţii costă în general mai puţin de 3 dolari/kg. Dar castraveţii de mare sunt o delicatesă care poate ajunge la un preţ de 3.000 de dolari/kg, potrivit Business Insider. 

    Castraveţii de mare au fost consideraţi o delicatesă în Asia timp de secole, iar familiile bogate mâncau aceste animale pentru proteinele lor. Cererea pentru aceste animale marine a explodat în anii 1980, odată cu creşterea numărului celor din clasa mijlocie în China. În general sunt uscaţi şi împachetaţi şi oferiţi chiar şi ca daruri la ocazii speciale. Cu cât arată mai ciudat, cu atât mai scumpi sunt, scrie publicaţia americană. 

     

    Există 1.250 de specii diferite de castraveţi de mare în lume, iar cei japonezi ar fi cei mai preţioşi. Totuşi, chiar şi dacă veţi comanda o specie mai comună de pe Amazon, aţi putea plăti până la 170 de dolari pentru aceasta. 

     

     

    Dincolo de gustul şi consistenţa lor, aceştia sunt apreciaţi şi pentru proprietăţile lor farmaceutice: se crede, de pildă, că ar putea conţine o substanţă care vindecă artrita şi chiar şi anumite tipuri de cancer. 

     

    Nu e de mirare că numărul ţărilor unde a crescut cererea pentru aceste delicatese a crescut: din 1996 şi până în 2011, numărul ţărilor care exportau castraveţi de mare a crescut de la 35, la 83. Totuşi, pe măsură ce au fost mai căutaţi, au devenit şi mai greu de găsit.

     

     

    În Yucatan, Mexic, scafandrii au văzut o scădere a recoltei de 95% între 2012 şi 2014. Preţul mediu al acestora a crescut cu aproape 17% la nivel global între 2011 şi 2016. Din cele peste 70 de specii disponibile, 7 sunt clasificate acum ca fiind pe cale de dispariţie. 

     

    Până acum, peste 40 de scafandri din Yucatan ar fi murit încercând să recolteze castraveţii preţioşi. 

     

    Acvacultura pentru anumite specii a început să se intensifice, totuşi „cultivarea” acestor castraveţi este un proces destul de dificil din cauza faptului că durează până la doi ani pentru ca aceştia să ajungă la maturitate.

     

  • Soiul de castraveţi care poate ajunge să coste chiar şi 3.000 de dolari/kg. Sunt atât de valoroşi încât oamenii îşi riscă viaţa ca să îi culeagă

    Castraveţii costă în general mai puţin de 3 dolari/kg. Dar castraveţii de mare sunt o delicatesă care poate ajunge la un preţ de 3.000 de dolari/kg, potrivit Business Insider. 

    Castraveţii de mare au fost consideraţi o delicatesă în Asia timp de secole, iar familiile bogate mâncau aceste animale pentru proteinele lor. Cererea pentru aceste animale marine a explodat în anii 1980, odată cu creşterea numărului celor din clasa mijlocie în China. În general sunt uscaţi şi împachetaţi şi oferiţi chiar şi ca daruri la ocazii speciale. Cu cât arată mai ciudat, cu atât mai scumpi sunt, scrie publicaţia americană. 

    Există 1.250 de specii diferite de castraveţi de mare în lume, iar cei japonezi ar fi cei mai preţioşi. Totuşi, chiar şi dacă veţi comanda o specie mai comună de pe Amazon, aţi putea plăti până la 170 de dolari pentru aceasta. 

     

    Dincolo de gustul şi consistenţa lor, aceştia sunt apreciaţi şi pentru proprietăţile lor farmaceutice: se crede, de pildă, că ar putea conţine o substanţă care vindecă artrita şi chiar şi anumite tipuri de cancer. 

     

    Nu e de mirare că numărul ţărilor unde a crescut cererea pentru aceste delicatese a crescut: din 1996 şi până în 2011, numărul ţărilor care exportau castraveţi de mare a crescut de la 35, la 83. Totuşi, pe măsură ce au fost mai căutaţi, au devenit şi mai greu de găsit. În Yucatan, Mexic, scafandrii au văzut o scădere a recoltei de 95% între 2012 şi 2014. Preţul mediu al acestora a crescut cu aproape 17% la nivel global între 2011 şi 2016. Din cele peste 70 de specii disponibile, 7 sunt clasificate acum ca fiind pe cale de dispariţie. 

     

    Până acum, peste 40 de scafandri din Yucatan ar fi murit încercând să recolteze castraveţii preţioşi. 

     

    Acvacultura pentru anumite specii a început să se intensifice, totuşi „cultivarea” acestor castraveţi este un proces destul de dificil din cauza faptului că durează până la doi ani pentru ca aceştia să ajungă la maturitate.

     

  • Michelin: Cererea pentru anvelope all-season a crescut an de an cu mai bine de 19%

    Reducerea costurilor, încălzirea globală dar şi schimbările mari de temperatură de la o zi la alta au determinat tot mai mulţi clienţi să aleagă anvelope all-season, în locul celor de iarnă şi vară, potrivit celor de la Michelin. Potrivit grupului francez, cererea pentru anvelope all-season a înregistrat în ultimii şase ani o creştere anuală de 19%, iar creşterea va continua şi în anii următori în condiţiile în care şi flotele urmăresc reducerea costurilor – iar în cazul utilizării a două seturi de anvelope sunt costuri legate de montaj şi depozitare.

    „De la lansare, primul model Michelin CrossClimate a avut un efect radical pe piaţa europeană a anvelopelor all-season, care de atunci a înregistrat de o creştere anuală de peste 19%, fiind şi singurul segment care a continuat să crească în timpul pandemiei. Pentru următorii cinci ani, este de aşteptat să crească cu o rată de peste 16% pe an”, a declarat Scott Clark, Vicepreşedinte Executiv, Automotive, Motorsport şi membru al Comitetului executiv al grupului Michelin.

    Anvelopa Michelin CrossClimate s-a vândut începând cu anul 2015, atunci când a fost lansată, în 23 de milioane de unităţi, iar în prezent sunt şi automobile noi precum unele modele de la Volvo care vin echipate din fabrică cu CrossClimate.

    În cazul noii anvelope, cei de la Michelin mizează şi pe faptul că încălzirea globală a dus la anomalii precum temperaturi de 20 de grade Celsius în luna ianuarie, când teoretic media trebuia să fie de sub 5 grade.

    Anvelopa Michelin CrossClimate2 vine într-o gamă de 105 dimensiuni de la 15 la 20 inch, ceea ce a reprezentat o provocare în termeni de producţie. Lista include 65 de dimensiuni noi, o creştere cu 40% faţă de catalogul predecesorului său, CrossClimate Plus.

    Gama Michelin CrossClimate2 este fabricată exclusiv în şapte fabrici europene, în special în Franţa, Germania, Italia şi Spania.

  • Evenimentele care contează

    Recent am aflat că premierul Florin Cîţu nu ştie cât costă o pâine. Mai departe, faptul că premierul încurcă certificatele verzi cu cele de emisii nu poate fi catalogat ca o greşeală foarte mare, dar că abia în august îşi cheamă echipa pentru a vedea de ce se scumpeşte energia este o reacţie destul de întârziată.

    Mai departe, noul ministru de finanţe nu ştie cât e inflaţia şi trăieşte o uluială ghiduşă atunci când află care este de fapt nivelul salariului minim din România. Ce să vezi? Suntem săraci.  În Bucureşti, în ultimul an, s-a modernizat doar 0,9% din totalul conductelor din reţeaua termică a capitalei. Deşi Termoenergetica este firma care gestionează această infrastructură, vina este a Primăriei, nu a companiei deţinută de Consiliul General. Termoenergetica este o creaţie din vremea Gabrielei Firea, dar este ocrotită acum şi de primarul Nicuşor Dan. Cine să-şi mai amintească?

    Problema pentru toţi cei care conduc este că din această amnezie naţională, unii se mai şi trezesc, cei care ştiu cât costă o pâine. Mai mult, duşurile reci care vor veni în această iarnă, şi vor veni, îi vor mai ajuta pe câţiva să-şi revină din euforia schimbării adusă de alegerile de anul trecut. Dar asta ştiţi şi dumnevoastră, sigur, că un sfert de mandat s-a consumat. Pe nimic.

     

     

     


     

  • Comportamentul zilnic al şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 725 de lei

    Anumiţi şoferi obişnuiesc zilnic, mai ales în zonele aglomerate, să folosească în mod “abuziv” claxonul şi acest lucru le poate aduce o amendă din clasa a doua de sancţiuni.

    Detaliul important pe care nu-l cunosc şoferii din legislaţia rutieră ţine de faptul că “mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără să îi determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei”.’

    De asemenea, şoferilor le este interzis să “sa foloseasca în mod abuziv mijloacele de avertizare sonora” aşa cum este stipulat la articolul 148, alineatul 14 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

    Acest comportament se sancţionează, conform Codului Rutier, cu o sancţiune încadrată în clasa a II-a de sancţiuni.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice. Astfel, amenda maximă pentru persoane fizice (20 de puncte de penalizare) este de la 2.900 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenda maximă (100 de puncta de penalizare) este de 14.500 de lei.  

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6 -8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9 – 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    Nerespectarea acestor prevederi le aduce şoferilor o amendă din clasa a IV-a de sancţiuni care prevede între nouă şi 20 de puncte de amendă. Această sancţiune va fi cuprinsă între 1.305 lei şi 2.900 de lei.

    Valoarea de 145 de lei este valabilă de la începutului anului 2017, când salariul minim brut pe economie se situat la 1.450 de lei.

     

     

  • PSD cere Guvernului să spună cât a cheltuit pe vaccinurile anti-COVID-19

    „Partidul Social Democrat solicită Guvernului să prezinte cetăţenilor care sunt sumele cheltuite pentru achiziţia dozelor de vaccin anti-COVID-19. Afirmaţia ministrului Sănătăţii, Ioana Mihăilă, că astfel de informaţii ar fi <confidenţiale> este inacceptabilă, având în vedere că este vorba de bani publici, colectaţi din taxele şi impozitele plătite de cetăţeni şi că destinaţia acestor fonduri este de interes public”, potrivit unui comunicat de presă.

    Social-democraţii solicită Guvernului să prezinte contribuabililor români, în cel mai scurt timp, următoarele informaţii:
    1) Câte doze din fiecare tip de vaccin anti-COVID-19 au fost contractate de Guvern şi la ce preţ total?
    2) Câte doze din fiecare tip de vaccin au fost deja achiziţionate până în prezent de Guvern şi cât au costat în total?
    3) Câte dintre dozele din fiecare tip de vaccin au fost administrate efectiv în România şi câte au fost irosite ca urmare a utilizării necorespunzătoare sau a expirării termenului de garanţie?
    4) Câte doze din fiecare tip de vaccin au fost revândute către alte state şi care a fost preţul total obţinut?
    5) Câte doze din fiecare tip de vaccin au fost donate altor state?

    „În cazul în care Guvernul va refuza să răspundă, în mod transparent, la întrebările de mai sus, PSD va folosi toate căile parlamentare şi juridice pentru a aduce adevărul în faţa cetăţenilor”, se menţionează în finalul comunicatului.

    Cheltuielile României cu vaccinul sunt, deocamdată, „confidenţiale”, a spus ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, în emisiunea OFF/On The Record pe Aleph News.

  • Roxana Petrescu, guest editor: În timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final

    Scumpirile accelerate şi problemele pe marile lanţuri industriale de aprovizionare anunţă o toamnă şi o iarnă fără precedent de costisitoare, impactul real al crizei de anul trecut abia acum arătându-şi colţii.

    Astfel, rata anuală a inflaţiei a accelerat în luna iulie la 5%, în timp ce faţă de iunie 2021 preţurile s-au majorat cu 1%, potrivit datelor publicate de INS. În luna iunie inflaţia era de 3,94% iar în mai a fost 3,75%. Cele mai mari creşteri de preţ, faţă de iulie 2020 au fost la energie electrică (25%), gaze (20%), combustibili (13%), ulei comestibil (18%), carne de peşte (5,7%), servicii poştale (5%), brânză (5%), fasole, margarină (cca5%), pâine (4,5%).

    Blocajele de pe lanţurile de aprovizionare duc la costuri de transport aproape nesustenabile pentru businessuri care funcţionează la nivel global. Energia şi gazul natural sunt mai scumpe ca niciodată.

    Între timp, pe plan local mesajul este că scumpirile fără precedent vin pe fondul unei cereri fără precedent, ajutată desigur de măsurile luate de actualul guvern, nicidecum de distorisiuni globale.

    Problema este că în timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final.