BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • Bogdan Ion, EY: Dacă revenirea nu va fi în V, consumul se va restrânge şi mai mult. Revenirea s-ar putea să fie în formă de L, cu mici reveniri şi scăderi

    Criteriile de achiziţie din timpul stării de urgenţă şi din perioada imediat următoare au înregistrat mai multe modificări faţă de perioada anterioară, aproape 7 din 10 români considerând calitatea produselor drept reperul principal în timpul pandemiei, urmată de preţ, arată datele unui studiu EY derulat în perioada 13 mai – 2 iunie, pe un eşantion de aproape 400 de participanţi.

    În acelaşi timp, volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import, peste o treime dintre cei chestionaţi preferând să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.

    „O tendinţă majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesenţiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievaţi. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuţi. În funcţie de evoluţia economică, este de aşteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluţia economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri şi scăderi”, transmit analiştii EY.

    Datele studiului mai indică faptul că scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesenţiale vor afecta turismul, activităţile de sport sau cele din aer liber, precum şi cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecinţă, companiile cu aceste produse şi servicii în portofoliu vor trebui să îşi regândească strategia de comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente şi să analizeze achiziţiile şi reducerea costurilor pe întregul lanţ de aprovizionare.

    În ceea ce priveşte efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori estimează că vor migra către cumpărături online în următoarea perioadă.

    „Oricare ar fi opţiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piaţa de consum din România”, adaugă analiştii EY.

    Datele EY mai arată că sănătatea proprie şi a familiei, precum şi efectele crizei sanitare asupra situaţiei financiare sunt principalele elemente care îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români. Urmează preocupările privind accesul la necesităţile de bază (28%), relaţiile personale (30%), restricţionarea libertăţilor (32%) şi abilitatea de a-şi atinge potenţialul (36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 şi 65 de ani).

    Studiul confirmă tendinţele identificate la nivel global, care semnalau apariţia a 4 noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: „economiseşte şi fă stocuri” „redu drastic cheltuielile”, „păstrează-ţi calmul şi cheltuie” şi „hibernează şi cheltuie” .

    „Activităţile zilnice şi dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din pieţe dezvoltate precum S.U.A., Regatul Unit, Franţa sau Germania. În acest context, companiile trebuie să-şi dezvolte capabilităţile necesare pentru a rămâne relevante în piaţă, de la adaptarea rapidă la noile cerinţe de produse şi servicii, la flexibilitatea lanţului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online şi implicarea în comunitate. Mai mult, în funcţie de tipurile de comportament existente în rândul populaţiei, guvernanţii pot să identifice nevoile sociale şi de business ce trebuie gestionate şi să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent”, concluzionează Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

     

  • Cine este Vanya Panayotova, care conduce businessul L’Oréal în România şi în regiunea balcanilor

     „Sunt mândră să spun că am făcut paşi importanţi în cele trei domenii care au stat la baza strategiei L’Oréal – concentrarea pe o relaţie apropiată cu consumatorii, extinderea retail-ului propriu şi creşterea amprentei noastre în e-commerce”, îşi descrie Vanya Panayotova cele mai recente realizări din plan profesional. Pentru anul în curs, printre cele mai importante obiective enumără: consolidarea poziţiei de lider prin creşterea businessului şi a impactului pe plan local, în paralel cu diminuarea impactului asupra mediului, dezvoltarea industriei locale de profil, lansarea unor noi produse „relevante pentru consumatorii români” şi dezvoltarea unor parteneriate de afaceri durabile, dar şi cultivarea unui mediu de lucru „sănătos, echilibrat şi divers”. De-a lungul carierei, Vanya Panayotova spune că a simţit întotdeauna că femeile aflate în poziţii de conducere se confruntă cu nişte provocări suplimentare, care au legătură cu oscilarea continuă între viaţa profesională şi cea de familie. „Chiar dacă am o familie înţelegătoare şi am lucrat în cadrul unor companii care îmi împărtăşesc valorile, recunosc că nu este mereu uşor să menţii un echilibru între cele două. Cred că are legătură cu faptul că femeile simt că aleg între familie şi job şi se confruntă cu un sentiment de vinovăţie atunci când dedică mai mult timp unei părţi decât celeilalte. Mi se pare important să construieşti un mediu de lucru care permite îmbinarea lor”, adaugă ea.

    Profilul lui Vanya Panayotova, general manager al L’Oréal România & Adria-Balkans a apărut în catalogul dedicat celor mai puternice femei din business publicat anul acesta de Business MAGAZIN.

  • Două treimi dintre români folosesc cel puţin un serviciu digital. Cu cât a crescut numărul utilizatorilor în timpul carantinei

    Două treimi dintre consumatorii români au utilizat cel puţin un serviciu digital în timpul carantinei impuse pe fondul răspânirii pandemiei de COVID-19, o creştere de 10% faţă de perioada anterioară, conform sondajului „Digital Sentiment in Romania” publicat de McKinsey & Company. Realizat de echipa locală a firmei de consultanţă, sondajul este relevant la nivel naţional şi analizează comportamentul consumatorilor români în mediul online şi utilizarea digitală a serviciilor disponibile în 10 sectoare economice: bancar, de asigurări, produse de băcănie, îmbrăcăminte, divertisment, social media, turism, telecomunicaţii, utilităţi şi sectorul public.

    Rezultatele arată că, în perioada carantinei COVID-19, s-a dublat numărul serviciilor accesate digital. „Dacă, în general, consumatorul român obişnuit accesa deja digital unul sau două servicii diferite, în timpul carantinei, utilizatorii au folosit online, în medie, trei-patru servicii diferite”, notează Alexandru Filip, partener coordonator al biroului McKinsey & Company din Bucureşti şi lider al McKinsey DnA (Digital and Analytics) Practice în Europa Centrală.
    În ceea ce priveşte tipurile de servicii digitale la care consumatorii români au recurs, cele bancare şi de telecomunicaţii sunt cele mai folosite; 38% dintre români au declarat că au utilizat cel puţin un serviciu digital din aceste două sectoare în timpul carantinei COVID-19, iar 19% dintre consumatori au început să le folosească începând din această perioadă de carantină. Pe de altă parte, doar 14% dintre români au accesat digital servicii din sectorul asigurărilor, respectiv aferente sectorului public.

    „Nu este surprinzător faptul că băncile şi companiile de telecomunicaţii conduc în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor digitale de către consumatori deoarece investiţiile semnificative şi preocuparea acestora pentru transformarea digitală datează de câţiva ani buni, iar acum rezultatele sunt vizibile. În acelaşi timp, aceste statistici ar trebui să fie un îndemn către digitalizare şi pentru alte sectoare ale economiei. Îmi vine în minte cel al asigurărilor, în cazul căruia o digitalizare accelerată a produselor şi serviciilor oferite poate veni în întâmpinarea unei conştientizări sporite între consumatori a nevoii de protecţie financiară pe termen lung pe fondul incertitudinii şi vulnerabilităţii reflectate de criza COVID-19”, adaugă Alexandru Filip.

    Un alt rezultat al sondajului arată că, în prezent, creşterea utilizării serviciilor digitale este semnificativă pentru toate categoriile de vârstă şi pentru toate regiunile geografice, nemaifiind valabilă doar pentru early adopters, care înainte erau reprezentaţi de tinerii profesionişti din oraşele mari. Înainte de carantina COVID-19, grupele de vârstă cuprinse între 18-24 de ani şi 35-44 de ani erau cel mai bine reprezentate în ceea ce priveşte adopţia digitală, cu 69%, respectiv 65%. Acum, pentru ambele categorii de vârstă, rata de adopţie a crescut la 76%. În plus, în această perioadă, rata de adopţie digitală a crescut semnificativ pentru consumatorii între 45 şi 64 de ani deoarece există mai multe stimulente pentru utilizarea serviciilor digitale datorită riscurilor medicale crescute generate de factorul vârstă. Mai mult, 65% dintre românii care locuiesc în oraşe mici şi în zone rurale au utilizat cel puţin un serviciu digital în ultimele 6 luni.

    Telefoanele mobile sunt cele mai populare dispozitive folosite pentru accesarea de servicii online, 62% dintre români utilizându-le ca dispozitiv principal. Conform răspunsurilor, odată ce adoptă experienţa digitală, 37% dintre consumatori au declarat că sunt foarte mulţumiţi, în timp ce 56% au fost mulţumiţi.

    În ciuda creşterii folosirii serviciilor digitale de către români, mai este loc pentru a atrage mai mulţi utilizatori în această zonă. Comparativ cu utilizarea serviciilor digitale la nivelul Europei Centrale şi de Est, există un potenţial semnificativ de dezvoltare pentru majoritatea industriilor din România: cea bancară, a asigurărilor şi sectorul public au cel mai mare potenţial de creştere, între 1,7 şi 2,6 ori. În domeniul utilităţilor şi al produselor de băcănie, accesarea digitală a serviciilor mai poate creşte de până la 1,2 ori. Mai mult, între 31% şi 52% dintre consumatori au trăit cel puţin o dată experienţa de a avea nevoie de un serviciu, dar nu l-au accesat online. Complexitatea experienţei de utilizare, lipsa de încredere şi indisponibilitatea serviciului sunt obstacole care îi împiedică pe consumatorii români să recurgă la servicii digitale atunci când au nevoie de respectivele servicii.

    Pentru a valorifica acest potenţial, companiile ar trebui să nu se limiteze strict la simpla automatizare sau digitalizare a proceselor existente, ci să facă serviciile digitale mai simple şi accesibile, îmbunătăţind experienţa utilizatorului. Pentru aceasta,  trebuie să se concentreze pe satisfacerea unei nevoi specifice a clientului, chiar dacă acest aspect necesită crearea unui produs nou, spre deosebire de digitalizarea unui produs existent, potrivit pentru o altă paradigmă, acum depăşită. Pentru a reuşi o digitalizare la scală a serviciilor lor, companiile din orice sector ar trebui să se axeze pe doi factori-cheie: să recruteze personal cu o gamă largă de competenţe digitale de nişă şi să dezvolte o tehnologie modernă, în mare măsură independentă de cea a furnizorilor tradiţionali de soluţii IT.

    „COVID-19 este, în primul rând, o provocare umanitară globală. Încă nu putem prevedea cum vor evolua lucrurile. Companiile din întreaga lume trebuie să acţioneze prompt pentru a-şi proteja angajaţii, clienţii, lanţurile de aprovizionare şi rezultatele financiare. Cu o rată accelerată a adopţiei digitale, noua normalitate aduce schimbări pentru companiile din toate sectoarele. Un lucru important pentru  companii este ca acestea să-şi intensifice procesul de transformare şi să parieze într-o măsură mai mare pe canalele digitale. Digitalizarea în sine satisface aşteptările clienţilor, dar nu le depăşeşte, ceea ce nu generează loialitate în rândul acestora. Companiile ar trebui să urmărească să adopte digitalizarea integrală, din perspectiva nevoilor afacerii, dar si din perspectiva tehnicilor de design thinking. Astfel este îmbunătăţită experienţa clienţilor, specifică fiecărei industrii, şi se obţin rezultate financiare mai bune”, a concluzionat Filip.

  • Cum s-a adaptat la pandemie Philip Morris, care are în România una dintre cele mai importante fabrici la nivel european

    „Prioritatea noastră în această perioadă a fost protejarea angajaţilor, atât din punctul de vedere al sănătăţii şi reducerii expunerii la noul coronavirus, cât şi din punctul de vedere al stabilităţii locului de muncă. În România, dar şi la nivel internaţional, nu s-au făcut concedieri din motive legate de criză şi niciun angajat nu a fost trimis în şomaj tehnic”, descrie Dragoş Bucurenci, communications director în cadrul Philip Morris România, deciziile referitoare la angajaţi pe care le-au luat în contextul pandemiei de COVID-19.
    Pe plan local, Philip Morris activează prin două companii: Philip Morris România, compania care are activitatea de producţie în fabrica din Otopeni, şi Philip Morris Trading, care se ocupă de comercializare. Potrivit ZF, aceasta din urmă este cea mai mare şi a avut în 2018, cel mai recent an pentru care există date publice disponibile, o cifră de afaceri de
    2,5 miliarde de lei.
    În fabrica din Otopeni, Philip Morris produce atât ţigarete clasice, cât şi HEETS (brandul tutunului încălzit care se foloseşte cu dispozitivul IQOS).
    Directorul de comunicare al Philip Morris spune că încă de la începutul crizei au hotărât ca angajaţii care se află în situaţii vulnerabile, în rândul cărora se numără cei cu o condiţie medicală preexistentă, cu un sistem imunitar scăzut, persoanele gravide şi persoanele care au peste 60 de ani, să rămână acasă. Dintre aceştia unii nu puteau lucra de acasă, astfel că au luat decizia să le acorde concediu plătit 100% de către companie până când va trece această perioadă dificilă.
    De asemenea, precizează reprezentantul Philip Morris, angajaţii a căror prezenţă a fost şi continuă să fie necesară în fabrica din Otopeni în această perioadă au beneficiat de o recunoaştere specială. „Este vorba de aproximativ 750 de angajaţi care, în funcţie de zilele efectiv lucrate pe durata stării de urgenţă, vor primi prime al căror cuantum brut va ajunge până la 500 de dolari per angajat”, precizează Bucurenci.
    În acest moment, fabrica Philip Morris din Otopeni îşi continuă activitatea în regim normal, dar în condiţii stricte de igienă, dezinfecţie şi sprijin medical pentru angajaţi.
    „Pentru a putea continua producţia în fabrica din Otopeni, am  luat măsuri suplimentare pentru a-i proteja pe angajaţii fabricii, printre care transportul acestora în microbuze şi reducerea interacţiunilor fizice dintre ei în fabrică până la monitorizarea permanentă a temperaturii de la distanţă, limitarea interacţiunii cu furnizorii externi şi controlul fluxurilor de materii prime şi materiale. În plus, angajaţii au acces nonstop la servicii medicale prin intermediul unui cabinet medical din interiorul fabricii. În cazul angajaţilor din departamentele care oferă suport fabricii din Otopeni, aceştia lucrează prin rotaţie la sediul fabricii sau de acasă, în funcţie de organizarea internă a fiecărui departament.
    „În această perioadă, am încercat să facem tot ce ţine de noi pentru a reduce la minimum riscurile pentru toţi colegii noştri. Măsurile de protecţie şi de prevenire a răspândirii coronavirusului au fost adoptate în funcţie de contextul local: unele companii afiliate au luat măsuri încă din luna februarie, altele din martie. În România, am anticipat încă din luna februarie că va urma o perioadă dificilă şi am înfiinţat un comitet intern pentru situaţii de urgenţă care a gândit măsurile şi planurile de acţiune în avans”, descrie Dragoş Bucurenci reacţia companiei la contextul pandemic.
    Angajaţii Philip Morris din sediul central din Bucureşti au lucrat de acasă începând cu 12 martie, iar clădirea a rămas deschisă doar pentru cei câţiva angajaţi a căror prezenţă este esenţială în desfăşurarea activităţii. „Angajaţii care sunt părinţi au avut posibilitatea să lucreze de acasă sau să îşi ia concediu dacă lucrul de acasă nu este o soluţie – le-am oferit această opţiune chiar înainte ca legea care îi priveşte să fie adoptată. Fiecare angajat a primit acasă un kit de protecţie pentru uz personal, care conţine mănuşi, măşti şi gel dezinfectant, asta pe lângă cele disponibile în sediile noastre. De asemenea, toţi angajaţii, atât cei din sediul central, cât şi cei din fabrică, au la dispoziţie o linie de consiliere psihologică şi o platformă pentru consulturi medicale online”, detaliază reprezentantul Philip Morris.
    În ceea ce priveşte data de 15 mai şi revenirea la „noua normalitate”, compania i-a încurajat pe angajaţi ca în situaţia în care a fost fezabil pentru business, angajaţii să lucreze de acasă, în funcţie de specificul rolului lor. „Această recomandare este obligatorie pentru categoriile vulnerabile – angajaţii care prezintă un risc mai mare de infecţie severă cu SARS-CoV-2, cei cu o condiţie medicală preexistentă, cu un sistem de imunitate scăzut sau angajatele care aşteaptă un copil”, explică Bucurenci. 
    Totuşi, ca urmare a eliminării parţiale a unor restricţii de deplasare din ţară şi a evoluţiei pandemiei în România, şi-au propus să revină gradual la birou, într-o manieră controlată: vor începe cu un număr mic de angajaţi care au nevoie să vină la birou şi vor continua, încetul cu încetul, cu un grup mai mare.
    „La sediul central şi în fabrică am instalat sisteme de monitorizare a temperaturii de la distanţă, iar cei care se întorc la birou trebuie să urmeze reguli foarte stricte de protecţie sanitară, în special menite să continue să asigure distanţarea socială. Această abordare prudentă este susţinută de dorinţa noastră de a menţine mediul de lucru cât mai sigur posibil şi de a contribui la obiectivul general al societăţii: evitarea unui al doilea val al pandemiei în România. Dacă situaţia se schimbă, probabil vom fi nevoiţi să reintroducem restricţii. Pe de altă parte, dacă lucrurile se vor îmbunătăţi, vom relaxa restricţiile, cu siguranţă”, explică Dragoş Bucurenci.
    În ceea ce priveşte relaţia cu consumatorii, odată cu închiderea magazinelor IQOS din malluri, au mutat cea mai mare parte a activităţii de vânzare şi suport în mediul online şi au adaptat modul în care interacţionează cu aceştia conform condiţiilor impuse de starea de urgenţă. „După cum ştiţi, ne adresăm doar consumatorilor adulţi, utilizatori ai dispozitivului IQOS. În procesul de adaptare la noua situaţie, am regândit modul de funcţionare şi infrastructura de distribuţie, cea digitală (e-commerce, CRM) şi cea de asistenţă pentru clienţi. Suntem alături de utilizatorii de IQOS şi cu suport tehnic imediat, dar de la distanţă. Ne dorim ca ei să ştie că, în această perioadă, au parte de tot sprijinul nostru, într-un mod simplificat, online şi prin call center, pentru a rezolva orice problemă ar apărea”, descrie Bucurenci schimbările făcute în ceea ce îi priveşte pe consumatori. Pentru comunicarea cu consumatorii se bazează pe sistem complex de CRM (Customer Relationship Management), dar şi pe un serviciu telefonic şi prin prezenţa lor în media. „Cea mai mare provocare a fost legată de comunicarea comercială. Ne-am dat seama de la bun început că nu este momentul pentru a mai comunica oferte şi promoţii aşa cum o făceam înainte, că acest tip de comunicare ar fi avut un efect contrar celui scontat. Oamenii au sancţionat în această perioadă alte campanii comerciale care nu au luat în calcul sensibilităţile perioadei. Fireşte, nu am putut să nu mai avem deloc comunicare de marketing, dar a trebuit să găsim căi de a o face care să fie în acord cu atmosfera generală”, descrie Bucurenci una dintre provocările acestei perioade.
    El precizează că la nivel global, compania pe care o reprezintă este în plin proces de transformare, motiv pentru care sunt flexibili când vine vorba de schimbări. „Vrem să construim viitorul companiei pe o categorie nouă de produse care sunt o alternativă mai bună la continuarea fumatului. Această viziune a venit cu nenumărate provocări, ceea ce înseamnă că a trebuit să devenim mai agili, mai adaptabili, mai creativi decât eram înainte”, spune el. Astfel, crede că au fost pregătiţi la izbucnirea pandemiei – într-o oarecare măsură – să facă faţă schimbărilor care au survenit în această perioadă – dar nu în totalitate. „Criza ne-a luat pe toţi prin surprindere, dar pe noi ne-a ajutat faptul că eram deja familiarizaţi cu schimbările. Asta s-a văzut în modul în care colegii mei s-au adaptat neaşteptat de repede şi de bine noii situaţii. O altă dovadă a fost că am reuşit să luăm, din timp, măsurile necesare care să ne ajute să ne continuăm activitatea”, descrie el modul în care au reacţionat la noul context global.  
    Iar când vine vorba despre lecţiile deprinse din această criză şi de modul în care acestea se vor reflecta în businessul Philip Morris, Dragoş Bucurenci menţionează importanţa acţiunilor individuale şi faptul că se poate face în continuare business chiar şi atunci când premisele fundamentale ale interacţiunii dintre oameni sunt date peste cap. „Mai mult ca oricând, am învăţat în aceste două luni că acţiunile individuale pot avea efecte majore asupra societăţii, că efortul fiecăruia dintre noi contează pentru binele comun, chiar şi atunci când este vorba despre un lucru atât de simplu şi în acelaşi timp atât de complicat cum este păstrarea distanţei. Pe de altă parte, am descoperit aproape cu surprindere că oamenii şi organizaţiile au o capacitate extraordinară de a se adapta în timpul unei crize. Cred că adaptarea businessului şi a modului în care comunicăm la noile standarde de distanţare socială este ceva ce va continua să rămână în ADN-ul Philip Morris România”, spune Bucurenci.
    În ceea ce priveşte comunicarea, domeniul de care el este responsabil, spune că era importantă şi înainte, dar în timpul crizei a devenit esenţială. „Prioritar pentru noi în această perioadă a fost să comunicăm transparent, frecvent şi empatic. Mesajul din partea managementului a fost foarte clar de la bun început: nu se vor face disponibilizări şi nimeni nu va fi concediat în perioada următoare din cauza crizei.”
    Spune însă că „cea mai importantă lecţie este empatia, iar în această direcţie, compania a sponsorizat Crucea Roşie cu 1 milion de dolari, a donat măşti organizaţiilor care aveau nevoie de acestea, iar cantina fabricii lor pregăteşte zilnic câte 100 de porţii de mâncare pentru persoane dezavantajate din Otopeni”.  Criza aceasta a adus şi o serie de oportunităţi – printre care revelaţii referitoare la telemuncă – „probabil că cea mai importantă oportunitate pe care ne-a adus-o această criză a fost că ne-a făcut să renunţăm la foarte multe prejudecăţi pe care le aveam în legătură cu telemunca. Multe companii le permiteau angajaţilor să muncească de acasă câteva zile pe lună încă dinainte de criză, inclusiv noi făceam asta, freelancerii fac asta de mulţi ani, conceptul nu este unul nou, dar adevărul este că până la această criză nu ne-am dat seama de amploarea acestei posibilităţi pentru că fetişizam, de fapt, munca de la birou”, descrie Dragoş Bucurenci oportunităţile pe care sesizează că le-a adus această criză. Spune că au reconsiderat ceea ce credeau până acum despre productivitate, beneficiile muncii de la birou şi ale aproprierii fizice dintre membrii unei echipe. „Am descoperit că oamenii pot fi productivi şi eficienţi chiar şi când lucrează de acasă, că apropierea virtuală poate compensa distanţele fizice şi că unii oameni chiar lucrează mai bine atunci când amestecă programul personal cu cel profesional sau când participă la şedinţe îmbrăcaţi în haine de casă. Noi ne-am propus să explorăm aceste posibilităţi şi în viitor şi vrem să ieşim din criza asta măcar cu mintea deschisă în legătură cu lucrul de acasă”, adaugă el.
    O altă oportunitate a acestei perioade a fost, cu siguranţă, digitalizarea. Criza a forţat nenumărate organizaţii şi instituţii publice să iniţieze, să accelereze sau să finalizeze trecerea către mediul digital, iar asta înseamnă mai multe beneficii pentru mai mulţi consumatori, mai puţină inegalitate în accesul la servicii şi o economie mai dinamică.
    „Chiar dacă în viitorul imediat criza va fi urmată de o recesiune, telemunca şi digitalizarea sunt avantaje care vor rămâne cu noi pe termen lung. Important este să rămânem solidari şi responsabili, să continuăm să avem grijă unii de ceilalţi pentru a putea ajunge să ne bucurăm de aceste beneficii foarte scump plătite”, crede Dragoş Bucurenci.

  • O veste bună: Încrederea consumatorilor şi a mediului de business a început să îşi revină în luna mai în Europa, dar optimismul este încă timid

    Lovită de pandemie şi restricţiile impuse în majoritatea statelor, economia europeană începe să dea semne de revenire, în contextul în care încrederea consumatorilor şi a mediului de business şi-a revenit uşor în luna mai de la un minim aproape record, conform sondajului lunar realizat de Comisia Europeană, citat de FT.

    Indicatorul calculat de Comisia Europeană arată că încrederea a crescut cu 2,6 puncte la 67,5 puncte la nivelul UE, în urma sondajului lunar realizat pe un eşantion de 135.000 de businessuri şi 32.000 de consumatori din regiune.

    Nivelul lunii mai arată că atât industria, cât şi consumatorii, au recuperat o cincime din declinul înregistrat în lunile martie şi aprilie, când restricţiile au îngheţat mari părţi din economia Europei. Cu toate acestea, încrederea a continuat să scadă în ceea ce priveşte sectorul serviciilor, deşi ritmul a încetinit.

    Perspectivele din piaţa muncii s-au îmbunătăţit uşor în luna mai, întrucât companiile au raportat „planuri îmbunătăţite semnificativ în toate sectoarele”, în ce priveşte angajaţii.

    Sentimentul de frică în legătură cu pierderea locului de muncă s-a înteţit în luna martie şi aprilie, însă acesta s-a mai temperat în luna mai.

    În rândul celor mai mari economii, încrederea şi-a revenit cel mai mult în Olanda, Germania şi Spania, în timp ce a scăzut uşor în Franţa, înregsitrând un declin mai accentuat în Marea Britanie.

    În privinţa Italiei, Comisia Europeană a transmis că nu poate realiza o comparaţie lunară, întrucât nu a putut derula sondajul acolo în luna aprilie.

     

  • Consumatorii din Asia strâng cureaua de frica recesiunii.Totuşi nu au renunţat să cumpere anumite lucruri

    Consumatorii asiatici strâng cureaua pe măsură ce se pregătesc ca finanţele lor să fie lovite de coronavirus, potrivit unui studiu McKinsey citat de CNBC.

    Clienţi din China, Coreea de Sud, India, Japonia şi Indonezia au renunţat să îşi cumpere haine, produse de îngrijire a pielii şi electronice din cauza îngrijorărilor lor asupra viitorului financiar.

    Pe de altă parte, cumpărăturile de alimente,  proviziile pentru casă şi produsele de entertainment la domiciliu au continuat să înregistreze creşteri.
    Studiul a analizat între 500 şi 1.000 de oameni din fiecare piaţă, între 23 martie şi 30 martie.

    Respondenţii se aşteaptă ca virusul să aibă un efect negativ asupra finanţelor lor personale începând cu primele două săptămâni din aprilie. Efectele negative vor dura însă cel puţin două luni, potrivit concluziilor aceluiaşi studiu.

    În ciuda acestui lucru, majoritatea oamenilor sunt încrezători că economia ţării îşi va reveni.

  • Coronavirusul sperie Iepuraşul de Paşte. Vânzările de ciocolată se prăbuşesc

    În contextul măsurilor de carantină luate la nivel mondial şi al pierderii masive de locuri de muncă, consumatorii se concentrează pe produse esenţiale. Producătorii elveţieni de ciocolată oferă reduceri de preţuri fără precedent în încercarea de revigorare a cererii în perioada sărbătorilor de Paşte, potrivit Bloomberg.

    Retailerii din Europa şi America de Nord oferă de asemenea promoţii de până la 50%. 

  • Comerţul nealimentar, între agonie şi extaz în timpul pandemiei. Comportamentul de consum, evoluţia vânzărilor şi măsurile luate de companii diferă de la un segment la altul al pieţei

    ♦ Comerţul alimentar este unul dintre puţinele sectoarele din economie care continuă să funcţioneze în prezent cu motoarele turate şi cu toate uşile magazinelor deschise, dat fiind că supermarketurile, hipermarketurile şi toate celelalte unităţi de profil vând bunuri de strictă necesitate chiar şi în timp de pandemie ♦ Când vine vorba de mobilă, carte, modă sau cosmetice, situaţia stă diferit, motiv pentru care multe magazine au tras obloanele după ce vânzările au scăzut şi cu 90% ♦ Farmaciile şi drogheriile sunt printre puţinele segmente ale pieţei de comerţ nonalimentar unde încă există creşteri de vânzări, în special pe anumite produse, încrederea consumatorilor în acest canal, teama de boală şi de a nu rămâne fără medicamente determinându-i pe unii consumatori să facă provizii ♦ În sectorul de electro-IT evoluţia diferă în funcţie de segmentele de produs, vânzările de laptopuri şi maşini de făcut pâine cresc, pe când cele de frigidere şi maşini de spălat scad ♦ Bricolajul este, poate, domeniul unde părerile sunt foarte diferite, unii retaileri alegând să ţină magazinele fizice deschise în pofida pandemiei, în timp ce alţii au optat pentru o pauză a activităţii din offline ♦ Benzinăriile sunt în continuare deschise în România, deşi numărul de maşini de pe străzi a scăzut puternic odată cu limitarea mobilităţii oamenilor de către autorităţi. Spre comparaţie, în Italia staţiile de carburant au fost închise ca o măsură de a limita răspândirea virusului.

     

    Bricolaj şi mobilă

    ►Mobexpert, Jysk şi Ikea sunt doar câteva dintre marile nume din industria mobilei care au decis să închidă temporar magazinele în această perioadă. Industria mobilei în ansamblul său – atât producţia, cât şi retailul – este afectată puternic dat fiind că de regulă achiziiţiile de astfel de produse sunt văzute mai degrabă ca investiţii, şi nu ca shopping de impuls. „Cred că industria mobilei este la fel de afectată de această criză ca sectorul turismului. Nu există un antidot cunoscut pentru lipsa de interes a clientului“, spunea recent Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

    ►Pe piaţa de bricolaj, Leroy Merlin – unul dintre cei mai mari jucători din domeniu – este singurul care a decis închiderea magazinelor fizice. Francezii au 17 unităţi offline în România. Şi în Franţa, compania a decis închiderea magazinelor în acelaşi context, acestea fiind ulterior redeschise, după câteva zile. „Rămânem în continuare la dispoziţia clienţilor prin serviciile noastre rezervă&ridică şi prin comerţul online şi ne vom focusa pe listarea cât mai multor produse în cadrul site-ului“, spunea Frédéric Lamy, CEO al Leroy Merlin.

    ►Alţi jucători au păstrat magazinele deschise, însă au redus programul, cum este cazul britanicilor de la Kingfisher care au reţeaua Brico Dépot. „Am invitat clienţii să utilizeze serviciile de rezervare online, în locul vizitelor în magazine.  Pentru situaţiile în care clienţii au nevoie să intre în magazinele noastre, am adaptat orarul şi rotim echipele de lucru“, spun reprezentanţii companiei.

    ►Astfel, magazinele online ale retailerilor de bricolaj par a fi pariul „câştigător“ în pandemie. Unităţile fizice – cele mai multe dintre ele – rămân deschise, dar clienţii sunt încurajaţi să comande pe internet.

    ►Spre deosebire de piaţa de mobilă, în bricolaj achiziţiile continuă în această perioadă în care românii stau acasă şi aleg să mai lucreze în casă sau în jurul casei la proiecte de amenajări şi reparaţii pe care altfel le-ar fi amânat. Este vorba însă de proiecte mai mici, nu neapărat de amenajări complexe şi costisitoare.

     

    Modă

    ►Retailul de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România este concentrat în mallurile, centrele comerciale şi parcurile de retail din România dat fiind că 99% din shopping se face în aceste structuri. Comerţul stradal de profil este o raritate.

    ►În contextul pandemiei actuale, jucătorii din domeniu au cerut închiderea mallurilor încă de dinainte ca autorităţile să ia măsuri, invocând faptul că vânzările au scăzut dramatic, până la 90%. „În martie 2009, acum fix 11 ani, aveam cea mai proastă lună din istoria firmei noastre, cu scăderi de 45%. De săptămâna trecută (din prima parte a lunii martie – n.red.) declinul a fost progresiv şi a ajuns la 90% versus aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai exact, vânzările tind vertiginos spre zero“, spunea Filip Schwartz, fondatorul şi cel care conduce businessul Otter Distribution înainte de închiderea mallurilor. Scăderi similare anunţau şi alţi retaileri precum Bata sau Benvenuti.

    ►Chiar şi marile nume internaţionale au închis temporar operaţiunile fizice. Retailerul suedez de modă H&M a închis momentant toate cele aproape 60 de magazine pe care le avea în România sub mărcile H&M şi COS. Ambele branduri au însă operaţiuni online sau urmează să aibă  pe piaţa locală.

    ►După închiderea magazinelor fizice unii jucători din moda locală – fie nume româneşti, fie străine – şi-au păstrat operaţiunile online (acolo unde acestea existau), însă vânzările sunt mici dat fiind că apetitul de shopping e scăzut într-o perioadă în care cei mai mulţi stau acasă. În plus, comportamentul de consum s-a schimbat în această perioadă, cumpărătorii devenind mai pragmatici şi achiziţionând doar produse de strictă necesitate.

     

    Electro-IT

    ►Piaţa de electro-IT ar putea pierde între 500 mil. euro şi 1,5 mld. euro din cauza pandemiei. Românii au cheltuit anul trecut 3,5 mld. euro pe frigidere, televizoare sau aspiratore, ceea ce înseamnă că în medie, fiecare consumator a plătit 180 de euro în 2019 pe astfel de produse. Suma este de aproape două ori mai mică decât în Cehia şi de patru ori sub nivelul din Germania. Pentru 2020, din cauza pandemiei, jucătorii din piaţă estimează un declin al vânzărilor ce porneşte de la 12-15% şi urcă spre 30-50%.

    ►Din cauza pandemiei au crescut comenzile online, însă au scăzut traficul şi vânzarea în magazinele fizice. Deşi creşterile din online ajung la 50-60%, ele sunt insuficiente pentru a acoperi golul din offline dat fiind că acesta era canalul majoritar în business.

    ►Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul pieţei de electro-IT, spune că magazinele de profil trebuie să rămână deschise, deoarece vând produse de strictă necesitate. Atât Altex, cât şi Flanco – jucătorii mari specializaţi – au închis doar o parte din magazine, cele stradale fiind în continuare operaţionale spre exemplu.

    ►Retailerul de electro-IT Flanco anunţă evoluţii contradictorii ale vânzărilor în funcţie de tipul produselor, mai exact creşte cererea de laptopuri sau maşini de făcut pâine, dar scade pentru frigidere şi maşini de spălat.

     

    Retail farma şi drogherii

    ►Reţeaua de farmacii Catena, cel mai mare retailer farmaceutic, cu 800 de farmacii la nivel naţional, a anunţat încă de la jumătatea lunii martie, când autorităţile au luat primele măsuri în contextul pandemiei actuale, că fluxul de pacienţi este mărit. Pacienţii au mers în farmacii pentru a cumpăra substanţe de dezinfectare, dar şi medicamente pentru răceală şi gripă.

    ►Farmaciile au fost şi rămân un canal de vânzare în care consumatorii au încredere. Mai mult, pentru pacienţii cu probleme cronice mersul la farmacii este o nevoie. Totodată, spre deosebire de alte segmente din piaţa de comeţ, în domeniul farma online-ul este limitat. Astfel, farmaciile, la fel ca magazinele alimentare, rămân deschise.

    ►„Eu activez în trei sectoare de activitate şi la fiecare dintre ele trebuie să facem eforturi dublate faţă de ce făceam înainte. La producţia şi distribuţia şi retailul de medicamente, activitatea în ultimele zile s-a dublat şi ne-am străduit să avem o continuitate în aprovizionare şi personalul să fie pregătit fizic şi psihic de momentele acestea de solicitare maximă“, a spus recent Mihai Miron, director general al grupului farmaceutic Ropharma, care controlează şi spitalul Sf. Constantin din Braşov şi deţine o fabrică ce produce lactate.

    ►Retailerul dm drogerie markt, activ după cum îi spune şi numele pe segmentul de drogherii, a închis doar circa 10% dintre cele aproape 110 unităţi din România, este vorba de magazinele din unele malluri locale. Există însă în continuare centre comerciale unde aceste drogherii funcţionează. Unităţile stradale sunt de asemenea deschise. Reţeaua vinde bunuri de îngrijire a locuinţei şi de îngrijire personală, precum şi o serie de vitamine şi suplimente, produse căutate în prezent de cumpărători.

  • Comerţul postpandemie: a apus era mallurilor? Redevine stradalul rege? Sau iese câştigător online-ul?

    ♦ Criza actuală, cu totul nouă pentru businessuri şi consumatori deopotrivă, a reuşit să facă ceea ce în alt context ar fi sunat doar ca o glumă. Toate mallurile din România, şi nu numai, au fost închise, pentru prima dată în ultimii 20 de ani ♦ Este această situaţie un compromis de moment sau poate marca schimbarea comportamentului de consum?

    „Mall-urile vor fi în continuare preferate (post pandemie – n. red.), nu neapărat deoarece oferta stradală nu este foarte variată, ci pentru că, în general, consumatorii doresc să îşi rezolve toate nevoile de shopping în acelaşi loc. Cu siguranţă multe dintre businessuri au de suferit în această perioadă şi probabil vom vedea adaptări ale acestora, precum şi ieşiri de pe piaţă, în cazul în care perioadă stării de urgenţă se va prelugi“, spune Dana Radoveneanu, senior consultant retail agency în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    În România, marile centre comerciale şi-au închis uşile pe 23 martie, după ce autorităţile au impus, peste weekend, încetarea temporară a activităţii mallurilor – unde de regulă se adună un număr mare de persoane – ca măsură de limitare a răspândirii pandemiei de coronavirus. Au mai rămas deschise în malluri doar farmaciile, hipermarketurile şi birourile instituţiilor publice, unde este cazul, în vreme ce restaurantele s-au reprofilat pe livrări la domiciliu, iar retailerii au pus lacătul pe uşă ori s-au mutat în online. Acelaşi model a fost adoptat chiar anterior şi de alte ţări.

    În România au rămas însă deschise magazinele stradale, cel puţin acolo unde proprietarii au decis că se justifică să continue neperturbată activitatea chiar dacă traficul pietonal a scăzut puternic ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi. Faptul că românii sunt forţaţi să stea în casă – cu excepţia unor situaţii bine stabilite – a afectat astfel toate businessurile, pe unele mai mult, pe altele mai puţin.

    „Nu a apus era mallurilor în România pentru că, local, nu există o alternativă. Dacă eram în alte ţări precum Austria sau Italia, comerţul stradal ar fi putut să iasă câştigător din această sitaţie, dar în România nu există infrastructura pentru acest tip de comerţ“, crede Cătălin Pozdarie, executivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului de echipamente sportive Hervis, ce are o reţea de aproape 40 de magazine, amplasate în centre comerciale şi parcuri de retail.

    În opinia sa, distanţarea socială actuală îşi va pune amprenta asupra comportamentului de consum.

    Mai exact, până când nu se va găsi un tratament sau un vaccin care să reducă rata mortalităţii, oamenii nu vor avea încredere să interacţioneze social, aşa că online-ul va câştiga teren, cel puţin pe termen scurt. E posibil însă ca şi pe termen lung să reuşească să mănânce cotă de piaţă din offline. De aceeaşi părere e şi Dana Radoveneanu de la Cushman & Wakefield Echinox.

    „Comerţul online înregistrează un avânt pe zona alimentară, unde vânzările au crescut şi de 10 ori, creştere ce are la bază în principal teama oamenilor de a interacţiona în magazinele fizice. În medie, vânzările pentru produsele non alimentare au crescut cu aproximativ 10% – e vorba de produse electronice mice, laptopuri, desktopuri, tablete, dar şi de produse pentru îngrijirea casei.“

    Însă în sectoarele de fashion, auto sau orice produse neesenţiale s-au înregistrat scăderi extrem de puternice, în prezent comportamentul de consum fiind diferit din cauza incertitudinii. Astfel, se cumpără produse de strictă necesitate.

    „Vedem deja o schimbare a compor­tamentului de consum în această perioadă prin faptul că din ce în ce mai mulţi oameni preferă achiziţiile online, chiar şi în detrimentul cumpărăturilor de convenienţă de la hiper­marketuri (care sunt încă accesibile publicului). Cu siguranţă o parte dintre clienţi vor continua să apeleze la servicii de shopping online şi după această perioadă, deoarece este mult mai confortabil“, conchide ea.

  • ​Producătorul de preparate din carne Killer din Suceava: Acum ne bagă în seamă consumatorii români, au înţeles că banii trebuie să rămână în ţară

    Alexandru Scheul, antreprenorul român care deţine businessul Killer din comuna Horodnic de Jos, o companie ce produce zilnic 10-15 tone de mezeluri, spune că în contextul pandemiei COVID-19 consumatorii români sunt mai atenţi de unde cumpără produsele şi se îndreaptă, mai degrabă, spre cele fabricate local, decât spre cele aduse din afara ţării.

    „La început, când a apărut coronavirus, cererea de pe piaţa internă a fost ca în zilele bune, ca de Paşti. Apoi au scăzut la un sfert vânzările şi acum lumea se aprovizionează normal. Producem la capacitate maximă. Acum ne bagă în seamă consumatorii români, au înţeles că banii trebuie să rămână în ţară şi nu mai merg numai în supermarketuri”, a spus pentru ZF Alexandru Scheul, proprietarul companiei Killer.

    Compania deţine propriul abator, o fabrică şi 17 magazine proprii – care acoperă judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani şi Neamţ şi un parc auto format din peste 30 de maşini, iar numărul de angajaţi ai companiei este de 250, potrivit reprezentanţilor acesteia.

    În 2018, ultimul an pentru care există date publice, compania a avut o cifră de afaceri de 79,6 mil. lei şi un profit net de 7,1 mil. lei, potrivit datelor de la ministerul de Finanţe.