Tag: consultanta

  • Şase cărţi de citit după vacanţă, perfecte pentru vremea ploioasă

    1. Keith Ferrazzi şi Tahl Raz vă învaţă să ”Nu mâncaţi niciodată singuri„ (Editura Publica), o carte care pune punctul pe i: la baza succesului se află relaţiile semnificative, dar şi modul în care împărtăşim succesul cu ceilalţi. Keith Ferrazzi este fondatorul şi CEO-ul Ferrazzi Greenlight,  un institut de cercetare şi consultanţă strategică care se concentrează pe ştiinţa comportamentului şi pe analiza relaţiilor şi colaborării. ”Nu mâncaţi niciodată singuri„ analizează ceea ce se numeşte acum în limbaj corporatist networking, dar face un pas înainte: a relaţiona înseamnă mult mai mult decât a face cunoştinţă, a strânge mâini şi a aduna cărţi de vizită, înseamnă apropiere pe plan uman, altruism, răbdare şi înţelegere. O carte care limpezeşte.

    2. Pasul de la networking la comportament îl face Dov Seidman în ”Află cum: de ce modul în care facem ceva decide rezultatul acţiunii„, apărută în colecţia ”CEO must read„ a editurii Litera. Cartea, bestseller New York Times şi cu o prefaţă scrisă de fostul preşedinte american Bill Clinton, este o carte despre ”cum„ şi nu, după cum insistă chiar autorul, despre ”cum să„ – o nuanţă care de regulă trece neobservată. ”Organizaţiile şi managerii care înţeleg că modul cum alegem să acţionăm contează în prezent mai mult ca niciodată vor progresa„, ne spune Bill Clinton şi, prin prisma anilor de criză şi a mutaţiilor pe care aceasta le-a adus în societate, nu pot decât să-i dau dreptate. O carte cu o perspectivă aparte.

    3. Daniel J. Levitin, psiholog, expert în neurologie, dar şi scriitor şi muzician, semnează ”Mintea organizată„ (Editura Publica), carte care explică modul în care putem stăpâni, înţelege şi folosi uluitoarea cantitate de informaţii pe care le primim. Autorul explică de ce acordăm atenţie anumitor chestiuni şi ignorăm altele, de ce ne amintim ceva şi uităm altceva, sau despre modul în care ne putem organiza locuinţele sau spaţiul de muncă, timpul personal sau agenda socială prin perspectiva datelor pe care le primim. Levitin spune că omenirea a produs circa 300 de exabutes de date, adică 300 de miliarde de gigabytes de date; cum poţi administra măcar o câtime din aşa ceva? ”Cea mai bună soluţie de a ne perfecţiona creierul pe care ni l-a dăruit natura este să învăţăm să ne adaptăm într-un mod plăcut noilor împrejurări. Propria mea experienţă mi-a arătat că atunci când am pierdut ceva ce mi se părea de neînlocuit, de regulă i-a luat locul ceva mult mai bun. Cheia schimbării este să avem încredere că atunci când ne descotorosim de cele vechi, ceva sau cineva şi mai grozav le va lua locul„, ne spune Levitin. O carte despre a înţelege.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Ionuţ Simion, country managing partner PwC România

    De-a lungul anilor a acumulat experienţă mai cu seamă în domeniul preţurilor de transfer, în structurarea fiscală internaţională, precum şi în proiecte de fuziuni şi achiziţii.

    El a fondat şi a coordonat echipa specializată în analiza preţurilor de transfer a PwC România şi a făcut o specializare în acest domeniu timp de 6 luni la biroul PwC din New York. Începând cu anul 2012, a coordonat departamentul de taxe al PwC de la Chişinău, din Republica Moldova.

    Este doctor în economie şi predă în prezent la Academia de Studii Economice din Bucureşti în cadrul unui program de masterat în fiscalitate. Este membru al Asociaţiei Internaţionale de Fiscalitate (IFA), membru asistent în cadrul forumului mixt al Uniunii Europene privind preţurile de transfer şi al Camerei Consultanţilor Fiscali din România.

  • Cele mai puternice ţări din lume în 2050. Cine va conduce economia globală

    Până în 2050 lumea nu va mai fi aşa cum o ştim în prezent, peisajul atât economic, cât şi cel real se va schimba dramatic, srie The Independent.

    Raportul PwC, intitulat “The long view: how will the global economic order change by 2050?” a clasificat 32 de ţări în funcţie de PIB-ul prognozat în 2050, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS – metodă prin care se calculează o rată de schimb alternativă între monedele a două ţări, pentru a compara nivelul de dezvoltare).

    Cu excepţia Statelor Unite, multe dintre economiile mari din prezent, precum Japonia şi Germania, au scăzut câteva locuri în clasament, înlocuite de ţări precum India sau Indonezia. 

    “Statele Unite şi Europa vor pierde constant teren comparativ cu China şi India”, subliniază raportul, anticipând că, în 2050, cota Chinei ar urma să crească la 20% din economia globală, cea a SUA va scădea de la 16% la 12%, cea a Uniunii Europene va coborî de la 15% la 9%, în timp ce a Indiei va urca de la 7% la 15%.

    Clasamentul general (sumele exprimate în dolari):

    1. China – 58,499 trilioane
    2. India – 44,128 trilioane
    3. Statele Unite – 34,120 trilioane
    4. Indonezia – 10,502 trilioane

    5. Brazilia – 7,540 trilioane

    6. Rusia – 7,131 trilioane
    7. Mexic – 6,863 trilioane
    8. Japonia – 6,779 trilioane
    9. Germania – 6,138 trilioane
    10. Marea Britanie – 5,369 trilioane
    11. Turcia – 5,184 trilioane
    12. Franţa – 4,705 trilioane
    13. Arabia Saudită – 4,694 trilioane
    14. Nigeria – 4,348 trilioane
    15. Egipt – 4,333 trilioane
    16. Pakistan – 4,236 trilioane
    17. Iran – 3,900 trilioane
    18. Coreea de Sud – 3,539 trilioane
    19. Filipine – 3,334 trilioane
    20. Vietnam – 3,176 trilioane

  • Se deschide un nou concept de mall în România

    Cea mai mare parte a acestui stoc o reprezintă proiectele de tip strip mall, care vor fi livrate în oraşele secundare şi terţiare. La nivel naţional, stocul de spaţii de retail va creşte cu aproximativ 180.000 mp anul acesta, potrivit celui mai recent raport local al Colliers International. Estimările arată că acest stoc va fi relativ uşor absorbit, având în vedere creşterea consumului privat (vânzări cu amănuntul) din ultimul an.

    La nivel european, aşteptările indică o creştere a consumului privat de 2,2% pentru anul 2017, ceea ce înseamnă veşti bune pentru retaileri, arată raportul global EMEA Retail Market Snapshot. Anul trecut, puterea de cumpărare a crescut ca urmare a măririi salariilor şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă, ceea ce a dus la sporirea vânzărilor în zona de retail faţă de 2015 în Uniunea Eropeană şi zona euro, cu 2,8%, respectiv 1,8%. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Luxemburg (14%) şi România (13,3%), acestea fiind urmate de Lituania (6,7%), Polonia (6,4%) şi Marea Britanie (5,5%).

    „Creşterea consumului privat are un dublu efect şi pentru piaţa spaţiilor comerciale din România. Pe de o parte, vânzările înregistrate de majoritatea jucătorilor au crescut cu 20-30% în ultimul an, iar pe de altă parte, funcţionează ca un catalizator pentru piaţă. Astfel, retailerii deja prezenţi vor să se extindă în continuare şi dezvoltă noi concepte pentru a deveni cât mai flexibili şi a acoperi atât oraşe şi centre comerciale mari, cât şi oraşe şi scheme comerciale de dimensiuni mai mici”, explică Daniela Popescu, associate director în cadrul departamentului de retail al Colliers International..

  • Studiu: 9 din 10 antreprenori cred că eşecul este „o sentinţă pe viaţă” şi se retrag din business

    „Aproape jumătate dintre companiile româneşti cu impact real în economie se confruntă cu o stare de dificultate, tendinţă menţinută în ultimii patru ani”, arată studiul, care a fost realizat luând în calcul 640.000 societăţi. Dintre acestea, doar 3% au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă.

    De asemenea, o analiză de piaţă comandată de CITR arată că 69 din 100 de manageri pun dificultatea activităţii companiei pe seama conducerii defectuoase, neperformante, mai degrabă decât pe contextul economic (scăderea comenzilor, diminuarea numărului de clienţi, contractarea pieţelor).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul cu cel mai curat aer, cel mai bun sistem medical şi cel mai scăzut nivel al criminalităţii

    Pentru a opta oară consecutiv, Viena este oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii. Pentru a stabili acest lucru au fost evaluate climatul politic, social, economic, serviciile de îngrijire mediacală etc, informează rte.ie

    După Viena urmează Zürich (2), Auckland, (3), München (4), Vancouver (5) Düsseldorf (6), Frankfurt (7), Geneva (8), Copenhaga (9) şi Basel (10). Aşadar, majoritatea oraşelor din clasament sunt europene.

    Faţă de 2016, Bruxelles a pierdut mai multelocuri (27 acum), la fel şi Roma (57) sau Istanbul ( 133). Bucureştiul ocupă locul 107.

     

  • Oraşul cu cel mai curat aer, cel mai bun sistem medical şi cel mai scăzut nivel al criminalităţii

    Pentru a opta oară consecutiv, Viena este oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii. Pentru a stabili acest lucru au fost evaluate climatul politic, social, economic, serviciile de îngrijire mediacală etc, informează rte.ie

    După Viena urmează Zürich (2), Auckland, (3), München (4), Vancouver (5) Düsseldorf (6), Frankfurt (7), Geneva (8), Copenhaga (9) şi Basel (10). Aşadar, majoritatea oraşelor din clasament sunt europene.

    Faţă de 2016, Bruxelles a pierdut mai multelocuri (27 acum), la fel şi Roma (57) sau Istanbul ( 133). Bucureştiul ocupă locul 107.

     

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Cel mai nou model de afacere în domeniul stomatologic prin care medicul Nicolae Krilovici încasează 100 de euro pentru aproximativ o jumătate de oră

    Nicolae Krilovici este medic stomatolog specializat în parodontologie, protetică şi estetică dentară, iar de aproximativ jumătate de an este şi consultant dentar – serviciul de consultanţă dentară oferit de el fiind primul de pe piaţa locală, potrivit stomatologului. Krilovici defineşte conceptul ca reprezentând o abordare nouă a stomatologiei dentare, în care interesele pacientului nu sunt condiţionate de interese financiare şi abilităţi practice medicale. „Medicul consultant are obligaţia de a fi neutru şi dezinteresat în a trata pacientul din punct de vedere stomatologic. El trebuie să fie foarte bine pregătit, să aibă o experienţă vastă şi să ştie să colaboreze cu alţi specialişti din domeniu”, explică Krilovici caracteristicile pe care ar trebui să le aibă furnizorul unui astfel de serviciu. Potrivit lui, consultantul este cel care analizează din afară problemele pacientului şi îi dă sfaturi sau noi soluţii legate de ceea ce s-a făcut deja de alt medic sau urmează să se facă.

    Îndrumările pot să fie cu referire la costuri sau la relaţia cost-calitate; totodată, consultantul poate evalua calitatea materialelor folosite sau a întregii lucrări şi asta din diferite puncte de vedere. „Oamenii sunt total neştiutori faţă de ceea ce urmează să li se întâmple. Nu au nici un fel de reper faţă de modalităţile de tratament, de costuri sau de calitatea lucrării făcute”, descrie el situaţia în care se află majoritatea pacienţilor înaintea unei intervenţii. Costul unei astfel consultanţe este de aproximativ 100 de euro pentru o durată a discuţiei de aproximativ 30‑40 de minute; preţul însă creşte direct proporţional cu durata consultaţiei. Krilovici previzionează că, printr-un ritm de două consultaţii pe zi, ar ajunge la venituri anuale de 48.000 de euro; la un ritm de opt consultaţii, veniturile s-ar ridica la aproximativ 190.000 de euro.

    Ideea furnizării acestui serviciu i-a venit lui Krilovici după ce a profesat circa 25 de ani în stomatologie, deopotrivă în România şi Germania. Nicolae Krilovici a studiat stomatologia în România, şi-a dat doctoratul în domeniu, iar apoi a mai studiat în cadrul unui doctorat în Germania, la Berlin. Vreme de doi ani a lucrat în propria clinică, aflată în centrul oraşului Düsseldorf. După aproximativ doi ani de stomatologie generală, a ajuns la concluzia că nu se poate face performanţă în toate domeniile stomatologice şi a decis să se specializeze în estetică şi protetică dentară cât şi parodontologie, urmând mai  multe cursuri în Germania. De 10 ani trăieşte în România unde lucrează colaborând cu mai multe clinici din domeniu. Oferă şi tratamente  de lux, prin colaborarea cu medici specialişti şi tehnicieni din Germania; furnizând astfel varianta de tratare a pacienţilor în Germania şi organizând tot ce este necesar legat de acest lucru.

    Medicul a lansat serviciul de consultanţă (sub numele Dr. Krilovici) după ce a observat nevoia acestuia pe piaţa serviciilor de stomatologie. „Am întâlnit persoane nesigure de diferite situaţii legate de stomatologie sau persoane care mă întrebau din senin, seara la masă de pildă, diferite lucruri medicale dentare.” A sesizat astfel lipsa de informaţie din piaţă. „Toţi aveau stomatologul lor. De ce mă întrebau pe mine? Când mi-a venit ideea, iniţial m-am gândit că este ceva stupid, având în vedere că plecăm de la presupunerea că există o încredere mare între pacient şi medic. Dar tot aşa am realizat şi că de fapt ideea de consultanţă se foloseşte în multe domenii în lume, de ce nu şi în medicină, adică în cazul meu stomatologia?”. Nicolae Krilovici spune că se adresează unui profil variat de clienţi. „Toată lumea, cu lucrări mari şi scumpe, până la lucrări mici şi ieftine, poate profita de informaţii esenţiale.”

    A observat că există întotdeauna o zonă de stres la nivel de comunicare cu pacientul necunoscător, care trebuie să plătească bani mulţi pentru tratamente; în discuţiile cu consultantul, acest stres nu există, pentru că nu e nimic de împărţit sau de ascuns. „Astfel poate profita oricine care are nedumeriri sau nemulţumiri legate de stomatologie, înainte sau după un tratament. Sau chiar în timpul tratamentului.” Nicolae Krilovici consideră că medicul care tratează  nu are timpul şi nici interesul să poarte o asemenea discuţie de amploare, dintr-o serie de motive. „Este greu să gândeşti un tratament corect cap coadă după dorinţele pacientului. Aici vorbesc de cazuri ample, interdisciplinare. Odată început un tratament – bun sau prost – costurile, timpul, stresul, durerea curg la fiecare întâlnire cu stomatologul. Dacă rezultatul este prost, atunci o ia de la început sau chiar este mult mai complicat de reparat ce s-a făcut prost.” El spune că un pacient mulţumit nu va veni niciodată la consultant, însă aceste situaţii sunt rare. „Eu am întâlnit în 25 de ani de stomatologie foarte mulţi oameni nemulţumiţi sau care nu sunt convinşi că ce li s-a propus ca tratament este şi cea mai bună soluţie pentru ei. Deci preţul unei consultanţe este infim faţă de ceea ce poate ea să economisească pentru un pacient care nu este tratat corespunzător”, descrie medicul raţiunile existenţei unui astfel de serviciu.

    Medicul nu a renunţat la profesia de bază; spune însă că activitatea de consultanţă este diferită de serviciile de second opinion, prezente şi acestea pe piaţa locală de câţiva ani. „O second opinion este o altă propunere de tratament la un medic nou. El are, la fel ca şi primul medic, interesul să câştige pacientul de partea lui. În majoritatea cazurilor, ceea ce e şi logic chiar dacă nu obligatoriu, noul medic va demonta prima propunere şi în plus, ca şi primul medic, va propune ceea ce e mai bun şi uşor pentru el să facă”, explică el. Spune că prin acest serviciu, el nu face trimiteri spre alţi medici (nici spre el însuşi), de pildă.

    În ceea ce priveşte majoritatea greşelilor făcute de pacienţii români, medicul Nicolae Krilovici a observat că acestea se leagă de necunoştiinţă şi dezinformare. „Lipsa unei educaţii dentare îi face pradă uşoară în faţa complexităţii problemelor legate de gură şi dinţii lor.” O altă problemă este de natură financiară. „Stomatologia este scumpă în sine, iar stomatologia de calitate cu atât mai mult. Dacă economiseşti unde nu trebuie, din neştiinţă, rişti să intri într-un cerc vicios greu de rupt. Mai bine mai scump şi bine decât ieftin şi prost, căci ce e prost va trebui sigur refăcut. Cel mai grav este scump şi prost.”
    Chiar dacă piaţa locală a serviciilor stomatologice din România a cunoscut o dezvoltare frumoasă, acestea nu se pot compara cu cele din vestul Europei încă, potrivit lui Krilovici. Medicul spune că nu poate aprecia la o valoare exactă piaţa locală de stomatologie; dar a observat o creştere, reflectată şi la nivelul dezvoltării serviciilor. Potrivit estimărilor Business Magazin, valoarea totală a pieţei private a serviciilor de stomatologie se situează la circa 100 de milioane de euro.

    „Lucrările au devenit mai sofisticate şi mai de amploare. Medicii sunt din ce în ce mai documentaţi şi rezolva cazuri mai complicate cu succes. Totuşi nu se poate compară cu o ţară că Germania, de exemplu, nici că cifra de afacere şi nici că calitate de top în lucrări.” Astfel, chiar dacă au apărut clinici noi, mari, în care s-au investit bani mulţi şi care se pot compara cu cele din vestul Europei, iar medicii au început să meargă la cursuri de specializare, totuşi suntem la distanţă faţă de serviciile vestice. „Medical vorbind, stomatologii pleacă de aici la cursuri acolo. Deci ei dau tonul din toate punctele de vedere.

    Dacă apare ceva nou din orice punct de vedere, apare acolo şi nu aici. Deci medicii de aici sunt tot timpul un pas în urmă. Nu mai vorbesc din punctul de vedere al tehnicienilor dentari care sunt departe de adevărata artă de a face  lucrări protetice. Să nu uităm asistentele, care iarăşi comparativ cu Germania sunt foarte slab pregătite. Deci una peste alta se întâmplă lucruri bune, dar ora exactă se dă în alte ţări.”