Cel mai bogat om al Ungariei va dezvolta un proiect şocant de scump, ce depăşeşte cu mult bugetul multor altor proiecte internaţionale, notează Daily News Hungary. Modernizarea şi extinderea segmentului de cale ferată dintre Kelenfold şi Ferencvaros va costa 338 miliarde de forinţi (947 mil. euro). Compania care se ocupă de proiect este V-Hid Epito, având legături cu cel mai bogat om din Ungaria, Lorinc Meszaros.
Tag: construire
-
VOTUL PENTRU 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA CONTINUĂ. FACI PARTE DIN MEDIUL LOCAL DE BUSINESS? ALEGE CEO-UL PE CARE ÎL ADMIRI!
Noi credem că leadership-ul este mai puţin despre funcţii şi mai mult despre impact şi inspiraţie. Tocmai de aceea, Business MAGAZIN a lansat un demers îndrăzneţ pentru a inspira viitoarele generaţii de oameni de afaceri: topul „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA”. Lansat ca un proiect destinat recunoaşterii valorii managerilor care au construit şi administrează afaceri de succes în România, clasamentul va ajunge în 2021 la a 12-a ediţie.
Anul acesta, împreună cu reprezentanţii platformei de resurse umane Undelucram, continuăm să recunoaştem meritele, influenţa şi devotamentul faţă de echipe ale celor care conduc companii de succes în România.
Faci parte din mediul românesc de business? Te invităm să te alături iniţiativei Business Magazin şi Undelucram.ro şi să votezi aici TOPUL CELOR MAI ADMIRAŢI 100 DE CEO DIN ROMÂNIA. Poţi alege 10 opţiuni – 10 nume de executivi şi antreprenori din România despre care crezi că merită să ocupe primele locuri în clasament.
Anul 2020 a fost – dincolo de anul pandemiei – unul extrem de dinamic în ceea ce priveşte mutările de la vârful companiilor din România, de aceea, dacă sesizaţi neconcordanţe în lista de nominalizări construită de noi alături de platforma de resurse umane undelucram.ro, vă rugăm să nu ezitaţi să ne semnalaţi acest lucru, pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.
Anunţarea topului, gala şi decernarea premiilor vor avea loc în luna octombrie. Până atunci, managerii şi reprezentanţii companiilor din România îşi pot vota favoriţii (ultima zi de vot fiind 10 octombrie). Din partea unei companii, pot vota maximum trei reprezentanţi aflaţi la nivel de top management.
Mulţumim că ne susţii iniţiativa!
Echipele Business MAGAZIN şi undelucram.ro
Sursa foto: Benjamin Smith, Unsplash
-
Fini sunt! Bine că vin măcar investitorii străini să ne construiască industria
Carlo Beltrame, CEO al Donalam Călăraşi, o fabrică din industria siderurgică, spune că grupul italian vrea să investească 300 de milioane de euro pentru a face o fabrică de oţel beton şi sârmă laminată de la zero. El spune că România generează anual 1,5-3 milioane de tone de fiere vechi care merge la export ca materie primă în Turcia, Bulgaria Italia şi mai departe. Noi vrem să luăm acest fier vechi şi să-l prelucrăm în România în această nouă fabrică, produsele urmând să fie folosite în proiectele de infastructură. Asta dacă se vor face.
România nu are un producător local, nici român şi nici străin, de oţel beton şi sârmă laminată, iar aceste două elemente reprezintă coloana vertebrală a dezvoltării de la străzi, spitale, autostrăzi, infrastructură.
-
Chinezii ULUIESC din nou. Au construit în numai 12 ZILE ceva considerat IMPOSIBIL până acum
O companie din China a construit recent în oraşul Zhuhai un hotel cu şapte etaje, în care se găsesc 112 paturi. Construcţia a durat numai 12 zile şi a fost realizată de China State Construction Engineering Corporation (CSCEC), cea mai mare companie de construcţii din lume.
Pentru ridicarea hotelului s-a folosit tehnica numită construcţie modulară. Mai exact, părţi din clădire (denumite şi „module”) sunt prefabricate într-o fabrică şi montate împreună la faţa locului.
Aproximativ 80 la sută din procesul de construcţie care ar fi realizat în mod normal la faţa locului a fost mutat la o fabrică a companiei care foloseşte maşini automate inteligente. Tot ce au trebuit să facă lucrătorii umani din construcţii a fost apoi să le pună laolaltă, „ca şi cum ar construi o maşină”, a explicat compania CSCEC într-un comunicat citat de IFL Science.
Acest principiu de construcţie a hotelului din China nu numai că a făcut procesul mai rapid, dar a îmbunătăţit şi precizia şi calitatea clădirii, a transmis CSCEC.
Acest lucru se datorează în mare parte faptului că producţia automatizată elimină erorile umane, permiţând reproducerea exactă a proiectelor într-un mediu controlat.
-
Criza locuinţelor: Guvernul Irlandei va construi anual peste 33.000 de locuinţe noi până în 2030, într-un plan care va costa 4 miliarde de euro pe an
Guvernul Irlandei a prezentat un plan conform căruia vrea să cheltuie 4 miliarde de euro pe an pentru a construi 33.000 de locuinţe noi anual până la finalul deceniului, într-un efort gândit pentru a depăşi criza dură a locuinţelor prin care trece ţara, potrivit FT.
Planul „Housing for All” a fost anunţat la o conferinţă de presă de săptămâna aceasta, iar guvernul susţine că vrea să fie folosit şi pentru a reduce la zero numărul oamenilor care nu au o locuinţă şi dorm pe străzi.
Premierul Michael Martin a declarat că această criză a locuinţelor este „cea mai importantă problemă socială prin care trece ţara în aceste momente”.
„Nu sunt construite destule locuinţe şi o generaţie întreagă de oameni este demoralizată şi se află în pragul disperării din această cauză”, a declarat premierul.
Criza din Irlanda îşi are rădăcinile în costurile extrem de ridicate pentru construire, care au dus în sus preţurile de vânzare şi de închiriere. La această situaţie a contribuit şi o ofertă limitată, concomitent cu o populaţie în creştere.
Mulţi oameni au ajuns să fie excluşi din piaţă din cauza preţurilor. Pragul de break-even pentru constructori la un apartament de două camere se situează la 450.000 de euro, conform unui rapot publicat recent de Ronan Lyons, economist în cadrul Trinity College Dublin şi expert în piaţa rezidenţială.
Piaţa chiriilor a suferit în urma unui efect de domino, iar cererea în creştere corelată cu o ofertă limitată a dus preţurile chiriilor la niveluri imposibil de suportat de multe ori pentru populaţie.
Criza locuinţelor este una dintre cele mai importante probleme de pe agenda populaţiei, iar analiştii se aşteaptă ca modul în care va fi gestionat acesta să dea o direcţie marilor partide în drumul spre următorul ciclu electoral.
-
Geografia de business a României. Cum arată harta rezidenţială a ţării: unde se face business, se construiesc şi locuinţe
Numărul de locuinţe livrate anual în fiecare judeţ al ţării şi creşterile spectaculoase din unele judeţe, precum Braşov (plus 139% în 2020 faţă de 2010), Sibiu (plus 101%) sau Timiş (plus 223%) indică atât gradul de dezvoltare rezidenţială, economică şi socială, cât şi apetitul pentru locuire al oamenilor. Astfel, acolo unde se face business şi unde investitorii sunt interesaţi să construiască, românii vor să trăiască, să-şi găsească locuri de muncă şi să întemeieze familii.
Pe de altă parte, judeţe precum Vrancea (minus 50%), Suceava (minus 52%), Neamţ (minus 51%), unde scăderile numărului de locuinţe livrate anual depăşesc 50%, indică o tendinţă de depopulare a Moldovei, lăsând însă loc unor excepţii, precum Bacău (plus 12%) sau Iaşi (plus 8%).
Moldova este văzută drept una dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, de care investitorii s-au tot ferit, în lipsa unei infrastructuri care să sprijine dezvoltarea businessurilor. Despre autostrada Moldovei, care să lege această regiune de Bucureşti, se vorbeşte de ani întregi, însă până acum lucrările au tot rămas în stand-by. Scăderi de peste 50% ale efectivului de locuinţe livrate în 2020 comparativ cu 2010 se remarcă însă şi în judeţele Caraş-Severin sau Teleorman.
-
Inspectoratul de Stat în Construcţii a aflat, la o zi după moartea celor doi muncitori pe un şantier din centrul Capitalei, că lucrările nu aveau autorizaţie de construire. Câte astfel de cazuri mai sunt pe şantiere?
Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a verificat abia a doua zi după moartea celor doi muncitori pe un şantier din centrul Capitalei legalitatea lucrărilor derulate acolo, iar constatarea a fost că şantierul nu avea autorizaţie de construire.
„Inspectorii au constatat că lucrările de construcţii se execută fără obţinerea în prealabil a unei autorizaţii de construire şi fără proiect tehnic, verificat în condiţiile legii de un verificator de proiecte atestat”, a spus inspectorul general de la ISC Romulus Bulacu la solicitarea ZF.
El adaugă că inspectorii vor finaliza acţiunea de control şi inspecţie prin întocmirea unui proces verbal de control prin care vor dispune oprirea execuţiei lucrărilor de construcţii şi expertizarea tehnică a lucrărilor de construcţii executate cu încălcarea prevederilor legale, privind influenţa acestora asupra construcţiilor existente.
„Pentru execuţia lucrărilor de construcţii cu încălcarea prevederilor legale, vor fi aplicate factorilor responsabili sancţiunile contravenţionale prevăzute de Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii”, a adăugat Romulus Bulacu.
Compania care desfăşura lucrările de construcţii este, conform datelor ZF, Algorithm Construcţii S3. Firma este deţinută de Primăria Sectorului 3 din Bucureşti, prin două companii – Algorithm Residential S3 (cu un pachet de 82% din acţiuni) şi SD3 Salubritate şi Deszăpezire S3 (18% din acţiuni), potrivit informaţiilor de pe platforma Confidas.ro. Cu afaceri de 20,3 milioane de lei, Algorithm Construcţii are 269 de angajaţi, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.
Algorithm Construcţii, firma care se ocupa de lucrările de construcţii, este condusă din funcţia de preşedinte de Gili Bărbulescu, fost profesor de psihologie la liceu şi absolvent de Psihologie. Compania a fost înfiinţată în anul 2017, în vederea realizării lucrărilor de intervenţie necesare pentru reabilitarea unui monument istoric, Hala Laminor, una dintre cele mai mari hale industriale din ţară.
Ca urmare a accidentului de luni, două persoane au murit, iar alte patru au fost rănite. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti a demarat cercetarea evenimentului şi, împreună cu Inspecţia Muncii, a format o comisie care, în cel mult 15 zile, va aduna probe, cu posibilitatea de prelungire a acestui termen. Ulterior, dosarul va fi înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.
-
Călătorie în Oraşul Viitorului. Ascuns într-un mic colţ al Bucureştiului, viitorul ne spune o poveste despre tehnologie în care eroul principal e natura
Poate ne-am aştepta ca un oraş al viitorului să fie un fel de muzeu al tehnologiei, în care nuanţele de gri metalizat intră în contrast cu albastrul standardizat al ecranelor, unde Wi-Fi-ul ţine loc de aer, iar cei mai verzi copaci sunt în reclame. Cu toate acestea, o abordare mai realistă, cum este experimentul Oraşul Viitorului imaginat de echipa EFdeN, arată că protejarea naturii trebuie să fie scopul, iar tehnologia mijlocul, nu invers.
Să pornim de la o zi cu totul obişnuită, o dimineaţă de lucru normală, în sistem hibrid, desigur. Ieşi pe uşă pentru a te îndrepta spre birou, păşeşti de pe terasă pe iarbă, iar prima oprire este la staţia de încărcare de lângă casa ta, unde ai lăsat maşina „la priză” peste noapte.
Aşa o încarci de obicei, pentru că ştii că o încărcare rapidă sau ultra-rapidă îţi poate afecta bateria, exact aşa cum se întâmplă când îţi încarci telefonul.
În drum spre maşină treci pe lângă florile pe care le-ai plantat pentru a încuraja natura să trăiască pe lângă tine. Prin agricultură urbană ai ajuns să ai un mic ecosistem în jurul casei, cu flori colorate care atrag albine, câţiva pomi fructiferi şi câteva petice de teren cultivate cu roşii şi castraveţi. Totul a început de când ai decis să foloseşti drept fertilizator compostul obţinut din resturile de mâncare din bucătărie.
Urci la volan, iar ultimul lucru pe care îl auzi în curte este zumzetul albinelor care dau târcoale grădinii tale urbane. Ca un ecou, zumzetul maşinii tale electrice continuă ce au început albinele odată ce ai pornit la drum.
Conduci spre birou şi treci pe lângă mai multe staţii de autobuz în care unii oameni îşi încarcă telefonul, în timp ce alţii şi-au băgat laptopul în priză şi s-au apucat de ultimele corecturi la prezentarea pregătită pentru şedinţa cu managementul. Staţiile au prize, Wi-Fi şi afişaj electronic – toate acestea fiind alimentate de curentul produs chiar de staţie, fie prin panourile de pe acoperiş, fie printr-o mică eoliană urbană pe care o are ataşată.
Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City: „Totul trebuie gândit interconectat şi credem că aşa ar trebui să funcţioneze şi un oraş în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze şi pentru blocul y.
Ajuns la birou, parchezi maşina şi decizi că vei lucra de afară în prima parte a zilei. În curtea clădirii tale de birouri există aşa-numiţi copaci fotovoltaici. Structura în formă de copac este acoperită de panouri fotovoltaice care produc suficientă energie pentru prizele care stau la baza trunchiului, atât pentru cei care le utilizează pentru a-şi încărca telefonul sau laptopul, cât şi pentru cei care vor să încarce bicicleta sau trotineta electrică.
Aceasta ar putea fi o dimineaţă obişnuită în Oraşul Viitorului, un oraş construit în jurul naturii, care îşi propune să integreze cât mai multe servicii urbane, dar folosind cât mai puţine resurse. Aşa ar putea arăta un colţ simplu din realitatea anului 2030, 2040 sau 2050 – când oamenii, administraţiile şi companiile înţeleg că discuţia despre oraşele viitorului se poartă sub umbrela cuvântului sustenabilitate.
Până atunci, o parte din realităţile de mai sus există în campusul de 4.000 mp al Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Aici, echipa EFdeN, cel mai important ONG local destinat cercetării şi dezvoltării de soluţii pentru un trai urban sustenabil, concentrat mai ales pe zona de energie solară, a început încă din 2015 să pună bazele a ceea ce se propune din anul 2019 drept un model de bune practici pentru administraţiile locale.
Astfel, cu sprijinul ENGIE România, EFdeN construieşte în Bucureşti EFdeN Sustainable City, primul prototip de oraş sustenabil din România. Acesta a plecat de la casele cu care ONG-ul a ajuns în finala competiţiei internaţionale Solar Decathlon – Casa 4C şi Casa Signature – iar în jurul acestora au fost dezvoltate mai multe puncte de interes.
Interiorul Casei Singature, care are 100 mp şi a fost gândită ca o locuinţă pentru un expat sau pentru un cuplu tânăr.
Fresh Barul construit în mare parte din materiale rămase de la construcţia Casei Signature şi prin reutilizarea unor materiale.
Camera tehnica a Casei Signature
În acest moment, echipa de peste 60 de persoane a EFdeN a lansat pentru prima dată şi un concurs pentru cei care vor să propună concepte pe diferite puncte de interes. Jurizarea a avut loc la scurt timp după redactarea acestui articol, iar soluţiile câştigătoare vor fi implementate în Oraşul Viitorului până la finalul anului 2021. Prin urmare, o parte din soluţiile ilustrate sunt deja prezente în campusul Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, însă unele există momentan doar la stadiul de idee, concept sau secţiune scoasă la concurs.
„Noi ne-am axat de-a lungul timpului pe case solare, tehnologii integrate şi odată cu Sustainable City ne-am gândit să diversificăm aria energiei regenerabile, către zone precum energie eoliană sau energie cinetică, spre exemplu”, a explicat Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City.
Concursul se axează pe nouă puncte de interes principale: case sustenabile, educaţie, energie, resurse, mobilitate, agricultură, sănătate, artă şi cercetare. Pe fiecare punct de interes va exista un singur câştigător al cărui proiect va ajunge să fie implementat în Sustainable City, iar una dintre cele mai importante reguli ale concursului cere ca cel puţin jumătate dintr-o echipă care se înscrie să fie formată din studenţi.
În acest moment, casele dezvoltate de EFdeN şi plasate în campusul din Sectorul 2 al Capitalei au fost gândite cu soluţii diferite şi pe structuri diferite, adaptate ediţiilor respective ale Solar Decathlon. Totuşi, ambele au în comun un deziderat al tranziţiei energetice: bilanţ energetic pozitiv.
Dincolo de zona de producere de energie, structura unei case contează enorm în bilanţul energetic final. În discuţia despre modul în care construim casele din Oraşul Viitorului, materialele utilizate în construcţie au un rol extrem de important, iar soluţiile precum polistirenul nu sunt încurajate.
Un copac fotovoltaic care poate fi utilizat pentru încărcarea laptopului, telefonului sau a trotinetei electrice.
„Vata bazaltică este o soluţie sustenabilă, putem trece de la polistiren la vată şi de la beton la lemn. În continuare este conceptul că în România trebuie să îmi fac casă din beton. Noi ştim să construim din cărămidă şi beton pentru că sistemul comunist din asta a construit şi aşa au fost formaţi oamenii. În lemn oamenii au mai puţină încredere, dar soluţiile actuale de lemn de tip CLT sunt viabile şi foarte bune. În Singapore şi în alte ţări se fac chiar şi clădiri de zece nivele”, a mai explicat Fugaru.
O altă soluţie sustenabilă în construcţia unei case este reprezentată de pământ sau chirpici, ceea ce duce cu gândul la România rurală sau la urbanul mic, unde oamenii îşi construiesc în continuare locuinţe din astfel de materiale. Un element ca acesta ar putea fi prezervat într-un viitor mai sustenabil.
„Ar trebui păstrate aceste lucruri, dacă vorbim de chirpici şi cât de sustenabil este, sau de cânepă şi de lână ca izolaţie pentru pereţi. În conceptul viitor poate chiar vrem să includem un astfel de element”.
Un alt element care ar putea fi prezervat vine tot din mediul rural şi se aliniază cu intrarea pe terasa de la Casa Signature dezvoltată de EFdeN. Pentru acea ediţie a competiţiei internaţionale, echipa de români a fost nevoită să adapteze casa la condiţiile climatice din Dubai, unde a fost găzduită finala.
Astfel, EFdeN a gândit o terasă semiumbrită, cu spaţiu verde, ca o zonă de petrecere a timpului liber. Dincolo de designul futurist al întregii Case Signature, inclusiv al terasei, intrarea aminteşte de multe gospodării din mediul rural, unde oamenii îşi încropesc mici grădini proprii şi chiar terase cu acoperiş format dintr-o structură de viţă de vie.
Macheta în miniatură a Oraşului Viitorului, în forma în care a fost lansat de EFdeN.
Însă într-un oraş al viitorului această terasă este acoperită de panouri, la fel ca întreaga casă. În curtea Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor, energia produsă de Casa Signature alimentează mai multe instalaţii din jurul ei, inclusiv o zonă de relaxare conturată ca un Fresh Bar, în „inima” EFdeN Sustainable City.
Conectarea la reţea, intrarea în logica prosumatorului şi utilizarea energiei suplimentare produsă de o clădire pentru a acoperi necesarul unei alte clădiri – toate acestea fac parte dintr-o paradigmă de comunitate, care redevine importantă în Oraşul Viitorului.
„Totul trebuie gândit interconectat şi credem că aşa ar trebui să funcţioneze şi un oraş în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze şi pentru blocul y. Vrem să fim un model şi în partea de comunitate, să fie acest ajutor reciproc, pentru că s-a pierdut puţin ideea de comunitate”.
Oraşul Viitorului va arăta însă diferit chiar şi atunci când ieşim pentru a ne petrece timpul liber. Spre exemplu, la o plimbare prin parc am putea observa o zonă în care stâlpii de iluminat sunt alimentaţi de energia produsă de zona de workout din acel parc.
Ne-am aminti cum s-au schimbat vechile zone de workout, prea puţin utilizate în anii ’20 pentru că îi aşteptau pe bucureşteni cu aparate ruginite şi instalaţii defecte. Acum, într-un viitor mai sustenabil, aparatele sunt gândite astfel încât utilizarea lor să pună la lucru energie cinetică, care ajunge în final să alimenteze măcar o mică parte a parcului.
Casa 4C are un bilanţ energetic pozitiv, cu un surplus anual de 2.500 KWh.
Sera aeroponică din Casa 4C, care funcţionează atât ca strategie pasivă, cât şi ca spaţiu de relaxare şi urban farming.
Pe acelaşi principiu, într-o lume mai sustenabilă ai putea să dansezi şi să produci energie. Am putea observa în cluburi mai multe soluţii de tip e-dance floor. Practic, energia cinetică este pusă din nou la lucru, iar fiecare pas de pe ringul de dans contribuie la producţia de energie.
Tehnologia bazată pe energia cinetică poate fi impementată atât prin pavele pe trotuare, cât şi pe şosea, prin zonele intens circulate. La fel ca alte soluţii ilustrate în EFdeN Sustainable City, echipa de la EFdeN studiază şi în acest sens concepte care pot servi ca exemplu de bune practici.
La intersecţia dintre producţia de energie şi artă sustenabilă, un ring de dans care produce energie ar putea fi un element central al tranziţiei energetice în acest sector. Totodată, în această categorie intră şi designul din materiale reciclate sau încurajarea unor forme de artă axate pe reutilizare.
„Vrem să gândim cât mai mult pe refolosire, până la urmă Cei Trei R sunt pe etape: reduci consumul, e partea de refolosire – tot ce poţi prelua de undeva şi să îl reîntorci în ciclul de utilizare – şi apoi partea de reciclare. Aceasta ar trebui să fie ultima etapă din ciclu. Dacă reduci şi refoloseşti ai şi mai puţin de reciclat”.
Pentru ca Oraşul Viitorului pe care îl construieşte echipa EFdeN să devină realitate, efortul trebuie să fie unul unitar, în care atât statul, cât şi mediul privat abordează pas cu pas fiecare aspect nesustenabil al vieţii noastre de zi cu zi.
În acelaşi timp, fiecare persoană poate începe să gândească mai sustenabil şi să se autoeduce plecând de la momente care par neînsemnate, dar care contează la un bilanţ final cumulat.
„Când ne spălăm pe dinţi închidem apa la chiuvetă, când facem duş nu o lăsăm să curgă continuu o jumătate de oră, când scoatem un dispozitiv din priză scoatem şi încărcătorul lui pentru că va consuma în continuare dacă îl lăsăm în priză, când ieşim din cameră închidem televizorul sau laptopul”.
Acestea sunt câteva lucruri pe care le poate face chiar şi un copil începând de mâine, pentru a construi o lume puţin mai sustenabilă. Totodată, un adult poate începe prin a schimba becurile cu filament din casă cu becuri cu led, întrucât acestea consumă mai puţin, sau prin instalarea unui filtru de apă la chiuvetă pentru a reduce consumul de plastic.
Pentru cei mai ambiţioşi, obţinerea de compost din resturile de mâncare poate fi un punct interesant de plecare pentru a dezvolta o mică zonă de agricultură urbană, în interiorul unei case sau chiar în interiorul unui apartament. Pe aceeaşi idee, agricultura urbană poate începe şi printr-o seră aeroponică, care consumă cu 80% mai puţină apă. De asemenea, un copac fotovoltaic îşi poate face loc în curtea unei case, aşa cum colectarea selectivă este la îndemâna oricui.
Oricare din aceste lucruri îţi poate aduce o şansă în plus să te trezeşti mâine dimineaţă în Oraşul Viitorului. Călătoria chiar a început.
-
Libra Internet Bank va oferi, în premieră, un produs bancar destinat exclusiv dezvoltatorilor imobiliari care vor construi clădiri verzi
Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (ROGBC) şi Libra Internet Bank au încheiat un parteneriat în urma căruia banca va lansa în premieră pentru piaţa din România un produs dedicat dezvoltatorilor imobiliari care vor construi Clădiri Verzi.
Totodată, Libra Internet Bank va acorda finanţări cu dobânzi reduse pentru clienţii care vor cumpăra astfel de locuinţe.
„Parteneriatul cu Libra Internet Bank va contribui atât la creşterea pieţelor imobiliare şi bancare, cât şi la programul nostru de informare şi conştientizare referitor la grija faţă a mediului înconjurător, prin construirea în mod responsabil. Oamenii vor trăi mai sănătos într-o Clădire Verde certificată, calitatea vieţii de aici fiind net superioară faţă de clădirile obişnuite “, a declarat Andrei Botiş, Preşedinte al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi.
Libra Internet Bank, membră a grupului american de investigaţii New Century Holdings, este specializat în domenii precum profesiile liberale, dezvoltatorii imobiliari şi agribusiness-ul. Banca acordă o atenţie deosebită tehnologiei moderne şi parteneriatelor cu fintech-urile.
„Suntem specializaţi în oferirea de soluţii de finanţare pentru dezvoltatorii imobiliari, alături de care suntem de 7 ani. În baza acestui parteneriat inovator, le vom oferi dezvoltatorilor imobiliari oportunitatea de finanţare de care aveau nevoie pentru construirea clădirilor verzi, prin lansarea, în curând, a unui produs dedicat, unic pe piaţa din România. În plus, vom facilita accesul clienţilor persoane fizice la aceste locuinţe sustenabile, realizate la cele mai înalte standarde de mediu şi eficienţă energetică”, a declarat Emil Bituleanu, Director General al Libra Internet Bank.
Romania Green Building Council este o asociaţie non-profit ce susţine cauza construirii în mod responsabil faţǎ de mediul înconjurǎtor, fiind organizaţia care acordă certificatele Green Homes.
Green Homes (Clădirile Verzi) spune un termen folosit pentru clădirile construite şi folosite într-un mod responsabil faţă de mediul înconjurător, în tot ciclul de viaţă la acestea: design, construcţie, folosinţă, întreţinere, renovare şi demolare.
-
Compania care sperie piaţa auto mondială. Cum arată maşina de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO
Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.
Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.
Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.
Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.