Tag: comert

  • Studiu: Românii compară produsele în patru magazine online înainte să cumpere

    Ritmul de creştere al comerţului electronic a accelerat puternic anul acesta pe plan local în contextul declanşării pandemiei de coronavirus, procesul de achiziţie dintr-un magazin online fiind dictat în primul rând de preţ şi apoi de timpul de livrare, notorietatea retailerului sau de recomandările prietenilor, potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions pentru summitul GPeC – evenimentul anual dedicate industriei de e-commerce din România. Astfel, românii compară în medie produsele în patru magazine online înainte de a lua decizia de cumpărare, iar 50% dintre ei aleg să cumpere dintr-un magazin online cunoscut şi de încredere dacă preţul este mai mare.

    “Pandemia a accelerat cu cel puţin doi ani comerţul online românesc şi creşterea pieţei de e-commerce faţă de 2019 va depăşi probabil 30%. Dar urmează cel mai important sezon de cumpărături online – Black Friday şi sărbătorile, deci aceste două luni pe care le avem în faţă sunt decisive pentru piaţa de e-commerce la final de 2020”, a declarat Andrei Radu, CEO şi fondator GPeC.

    Piaţa de e-commerce din România va ajunge anul acesta la 5,5 miliarde euro, cu 30% peste 2019, potrivit estimărilor ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online).

    În ceea ce priveşte numărul persoanelor care fac achiziţii online în România, cercetarea de piaţă realizată de iSense Solutions arată că acesta a crescut cu 8% anul acesta faţă de 2019. În acelaşi timp, anul acesta a crescut şi numărul persoanelor care plătesc online cu cardul a crescut cu 14% comparativ cu 2019.

    Printre concluziile studiului se numără şi faptul că 71% dintre cei care cumpără online preferă să plătească un preţ mai mare pentru produse, dacă serviciile pe care le oferă magazinul online sunt superioare (ex.: livrare rapidă şi servicii post-vânzare calitative).

    Principalele cifre şi concluzii ale cercetării de piaţă realizate de iSense Solutions vor fi prezentate pe larg de către Andrei Cânda, managing partner iSense Solutions, în cadrul summitului GPeC ce va avea loc săptămâna viitoare.
     

     

  • Ultima redută a comerţului a fost cucerită de online?

    Până în acest an online-ul contribuia cu mult sub 0,5% la totalul vânzărilor de bunuri de larg consum, însă în pandemie ponderea a urcat rapid la 1% şi trendul se menţine ascendent.

    Vânzările online de ali­men­te şi bunuri de în­gri­ji­re personală şi a lo­cu­in­ţei ar putea ajunge la 1 mld. euro în 2025, adică la 4% din totalul pieţei de profil, arată cal­culele ZF pe baza estimărilor plat­for­mei de comerţ Bringo deţinute de gru­pul francez Carrefour.

    „Noi estimăm că segmentul de co­merţ alimentar online va creşte în anii care urmează într-un ritm acce­lerat, fi­ind foarte posibil să depăşească, pâ­nă în 2025, 4% din totalul comerţului ali­men­tar“, spune Ioana Ilie-Dobre, di­rec­tor general al platformei de livrări Bringo.

    Calculele ZF pornesc de la premisa că piaţa de bunuri FMCG va ră­mâ­ne cel puţin constantă, la 20-22 mld. euro.

    În Europa, cea mai mare pon­dere a vânzărilor online de alimente şi bunuri de larg consum este în Marea Britanie, unde în 2019 cota de piaţă era de circa 5%. Tot anul trecut, în România ea se situa mult sub 0,5%, dar în pandemie a crescut accelerat.

    „În prezent cumpărăturile online sunt în continuare un segment mic al în­tregului comerţ alimentar, însă acesta a crescut accelerat în pandemie, ajun­gând undeva la 1%, conform unui stu­diu intern“, adaugă executivul de la Bringo. Afirmaţiile sale sunt primele care oferă cifre concrete privind această piaţă care a început să se dezvolte acum mai bine de cinci ani.

    Jucătorii din comer­ţul cu do­mi­nan­tă alimen­ta­ră – lanţurile străine de su­permarketuri şi hiper­mar­keturi – au des­chis ma­gazine online atunci pentru a fi pregătiţi pentru mo­mentul în care aceas­tă „re­volu­ţie online“ va avea loc. Mai exact, de multă vreme românii cum­pă­rau electronice şi electrocasnice, călă­torii, cărţi sau haine online. Alimen­tele şi băuturile rămăseseră un ultim bastion de cucerit pentru acest timp de comerţ.

    În contextul generat însă de pan­de­mia de COVID-19, mulţi consumatori au comandat pentru prima dată online astfel de bunuri, mai ales în perioada stă­rii de urgenţă, când libertatea de miş­care era limitată, iar autorităţile au re­co­mandat distanţare. Mulţi clienţi au ră­mas însă fideli acestui canal după ce au comandat prima dată, motiv pentru care vânzările au crescut accelerat.

  • Dragoş Anastasiu a fost reales în funcţia de Preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK Romania), poziţie pe care o deţine din 2016

    Dragoş Anastasiu a fost reales în funcţia de Preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK Romania), iar noii Vicepreşedinţi sunt Andreas Lier, vicepreşedinte BASF, şi Christian von Albrichsfeld, vicepreşedinte al Continental Automotive România.

    Dragoş Anastasiu  a preluat funcţia de preşedinte în 2016, poziţia fiind deţinută anterior de Radu Merica. 

    Şeful Touring Europa Bus este membru al Consiliului Director ar AHK România din 2011. 

    Consiliul Director al asociaţiei este format din Andreas Lier, Vicepreşedinte (BASF), Claudia Hesselmann (Arensia Exploratory Medicine), Günter Krasser (Infineon Technologies Romania), Simona Melnic (MedicHub Media) şi Florin Sabou (Sialtpro), alături de Dragoş Anastasiu, Preşedinte, (Touring Europa Bus), Sebastian Metz, Director General, Christian von Albrichsfeld, Vicepreşedinte, (Continental Automotive România), Michael Beier (CLAAS Regional Center South East Europe), Peter Zeilinger (OMV Petrom), Daniel Gross (REWE România), Iuliu Cadar (DRM Dräxlmaier Romania Sisteme Electrice) şi Marco Alpert (Wiebe România).

    În Comisia de Cenzori au fost realeşi Adriana Costea (PricewaterhouseCoopers), Johannes Becker (TPA Admin SRL) şi Tobias Seiferth (Banca Comercială Română).

    În acelaşi timp, mandatele deţinute anterior de Mihai Boldijar (Robert Bosch), Wargha Enayati (Intermedicas), Roland Ruffing (Metro Cash&Carry Romania) şi Titus Löw (Siemens) au expirat.

    Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanţa oficială a economiei germane şi totodată cea mai mare Cameră de comerţ bilaterală din România, cu circa 600 de firme-membre. AHK România aparţine, alături de Camerele de comerţ şi industrie germane (IHK), reţelei globale a Camerelor de comerţ germane bilaterale, reunite sub umbrela Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK).

     

  • Un nou unicorn pe piaţa locală. La cât a fost evaluat

    VTEX, „prima şi singura soluţie complet integrată  de comerţ, marketplace şi Order Management System (OMS) din lume”, după cum o descriu reprezentanţii companiei, încheie o rundă de finanţare Serie D, în valoare de 225 de milioane de dolari, devenind, astfel, cel mai nou unicorn tech prezent şi în România. Compania este acum evaluată la 1,7 miliarde de dolari.

    În ultimele 10 luni, VTEX a primit o infuzie de capital de 365 de milioane de dolari de la principalii investitori ai pieţei de tehnologie, Tiger Global, Lone Pine Capital, Constellation, Endeavour Catalyst şi SoftBank.

    Pe măsură ce pandemia globală schimbă radical modul în care produsele sunt cumpărate şi vândute, un număr record de branduri mari, globale, prezente în Fortune 1000 apelează la serviciile VTEX, pe care IDC a numit-o recent platforma de comerţ electronic cu cea mai rapidă creştere din lume.

    Platforma de comerţ colaborativ VETX a înregistrat o creştere de 98% în timpul pandemiei şi susţine acum peste 3.000 de magazine online pentru branduri globale precum AB InBev, Motorola, Stanley Black & Decker, Sony, Walmart, Whirlpool, Coca-Cola şi Nestlé.

    „Schimbările din această perioadă au adus provocări fără precedent tuturor companiilor. Această finanţare ne va ajuta să venim în întâmpinarea şi mai multora dintre acestea şi să le ajutăm să obţină rapid venituri, prin intermediul platformei noastre de comerţ colaborativ”, spune Cristi Movilă, Growth Leader pentru Europa Centrală şi de Est la VTEX. „Privim cu mulţumire către recunoaşterile primite la nivel internaţional, dar, mai ales, cu entuziasm către proiectele de succes dezvoltate împreuna cu partenerii B2C şi B2B din întreaga lume”.

    VTEX va utiliza fonduri din ultima rundă de investiţii pentru a face achiziţii, angajări suplimentare, pentru a-şi inova platforma şi a accelera creşterea pe pieţele din SUA, Europa şi din regiunea Asia-Pacific.

    Noua rundă de finanţare vine în contextul unui an de creştere semnificativă pentru VTEX, care a devenit profitabil în ultimul deceniu şi care estimează pentru 2020 o creştere de 114% faţă de 2019 şi un record de 8 miliarde de dolari în volum brut de mărfuri (GMV).

    În ultimele 12 luni, compania a trecut praguri semnificative, printre care: o rundă de finanţare Seria C de 140 de milioane de dolari condusă de Softbank; adăugarea a peste 1.000 de clienţi noi pe platforma VTEX; adăugarea a peste 100 de dezvoltatori pentru continuarea extinderii zonei de R&D şi capabilităţile de produs.

    „Suntem mândri de echipa VTEX, pentru că a construit o platformă de comerţ de generaţie următoare, prezentă acum în peste 50 de ţări, şi suntem recunoscători clienţilor noştri pentru că au încredere în noi, să-i ajutăm să crească afacerea şi să-şi servească clienţii, mai ales în perioade fără precedent”, a declarat Geraldo Thomaz, cofondator şi co-CEO VTEX.

  • Creşteri conform planului, chiar şi în pandemie

    Compania de distribuţie de instalaţii şi materiale de construcţii Romstal, ar urma să îşi crească businessul din online cu 30-50% în a doua parte a anului, potrivit declaraţiilor lui Mircea Cristescu, şeful canalelor de comerţ online la Romstal, din cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. Compania va ajunge astfel la rezultatele previzionate anterior contextului pandemic, la începutul anului.

     

    Compania axată pe distribuţia de instalaţii şi materiale de construcţii Romstal a ajuns la 26 de ani de prezenţă pe piaţa din România, dezvoltându-se ca un partener al companiilor de construcţii şi al instalatorilor profesionişti. În ultimii cinci ani, compania s-a dezvoltat şi în zona de online, unde are două platforme proprii, una dedicată afacerilor, tip B2B, cât şi o alta de tipul B2C.

    Priorităţile lui Mircea Cristescu din rolul de head of e-commerce business la Romstal sunt de a dezvolta liniile de business în compania care vinde, în afara canalelor tradiţionale, prin intermediul mai multor platforme de comerţ online.  

    De un an şi jumătate, compania se concentrează mai mult şi pe clienţii finali. „Avem o adresabilitate diferită atunci când mergem către clienţii finali sau către canalele de B2B unde avem comunităţile de instalatori, companiile de construcţii sau cele de instalaţii. Practic, comunicăm diferit pe cele două canale, dar într-un final avem acelaşi ţel al companiei, acela de a merge foarte profesionist către toate tipurile de clienţi”, explică el.

     În ceea ce priveşte evoluţia businessului, el spune că „Cifra de afaceri a Romstal, doar în România – fiindcă businessul mai este prezent şi în Rusia, Ucraina, Serbia şi în Bulgaria – a ajuns anul trecut la 165 de milioane de euro  pe piaţa locală, iar numărul de angajaţi, la aproximativ 1.020”.

    Cum s-a derulat ritmul construcţiilor din România în ultimele 6 luni în contextul pandemic?

    „Cred că noi suntem unul dintre exemplele fericite în domeniul în care activăm fiindcă pandemia nu ne-a lovit foarte tare, ba chiar ne-a ajutat – în primul rând să fim aproape de clienţii noştri, dar şi de instalatori, pentru că a existat o perioadă scurtă în care ei au interacţionat online cu noi, dar şi pe zona de B2C, acolo unde am văzut că foarte mulţi oameni au mers mai departe cu proiectele pe care le aveau de reamenajare a casei sau poate chiar mai mult”, observă Mircea Cristescu.

    Potrivit lui, clienţii şi-au dorit să îşi reamenajeze locuinţele mai mult decât anterior – poate şi prin prisma faptului că au stat mai mult pe acasă.  Pe marketplace-ul eMag, Romstal a  intrat în urmă cu două luni şi jumătate. „Este un canal foarte bun de dezvoltare, mai ales că noi cumva suntem consideraţi ca un lider în piaţă şi atunci am încercat şi prin abordarea pe care am făcut-o în marketplace să ridicăm şi mai mult ştacheta în ceea ce priveşte gamele de produse, calitatea produselor şi calitatea serviciilor pe care le oferim”, descrie Cristescu această decizie.

    El spune că majoritatea clienţilor de pe marketplace sunt cei care au aşteptat timp de 1-2 luni pentru ca un arhitect să aleagă materialele şi decorurile, iar acum îşi doresc să îşi termine lucrările cât mai repede şi să facă tot ce şi-au propus, motiv pentru care au nevoie ca livrările să fie realizate rapid.

    „În principiu mergem către un portofoliu de clienţi cu venituri medium spre high – cei care de cele mai multe ori citesc, văd reviste de specialitate, îşi aleg decoruri, îşi construiesc împreună cu arhitecţi casele, astfel că avem o varietate de clienţi – arhitecţii, cei pe care companiile de construcţii îi au în portofoliu, cât şi clienţii finali.”

    Iar când vine vorba despre clienţii finali, Mircea Cristescu observă că în prezent din ce în ce mai mulţi clienţi români apelează la ajutorul unor arhitecţi când vine vorba despre decorarea locuinţei. „Nivelul de profesionalism, piaţa, în special dacă mă uit în zona de ceramice şi sanitare, nivelul de calitate pe care clienţii îl cer a crescut mult în ultimii ani. Dacă ne uităm la un coş mediu, fără să luăm în calcul o pondere de creştere a cursului valutar, cred că undeva anul acesta va creşte cu 20% faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă că într-adevăr clienţii se lasă sfătuiţi, apelează la sisteme mai performante, tocmai în ideea în care îşi doresc o longevitate mai mare a lucrurilor pe care le fac, dar şi o calitate mai ridicată a produselor.”

    De asemenea, prin prisma vânzărilor realizate, spune că pandemia i-a determinat pe clienţi să îşi canalizeze resursele înspre alte domenii decât anterior situaţiei atipice pe care o traversăm: „Au ales cumva să cheltuie un pic în alte domenii decât să risipească poate pentru alte produse – asta cred că s-a întâmplat la nivelul pieţei”.

    Mircea Cristescu adaugă că între obiectivele companiei se numără o creştere în zona de online cuprinsă între 30 şi 50% până la finalul anului.

    „Important este să vedem acum ce se va întâmpla în T4, care este destul de important, atât pentru noi, cât şi pentru piaţă în sine, noi intrăm într-un sezon foarte mare, de încălzire, unde clienţii se orientează foarte mult spre toate tipurile de sisteme de încălzire. Tot ce ne arată cifrele este că ne aflăm pe trendul pe care l-am prognozat încă de la începutul anului fără să ştim că va fi această pandemie”. Iar când vine vorba despre sfaturi pe care să le-ar acorda celor care vor să îşi dezvolte businessul în online, fie că vorbim despre antreprenori la început de drum sau branduri cunoscute, spune: „Să îşi aleagă foarte bine gamele de produse şi să folosească foarte mult profesionalism atunci când accesează platforme de tip marketplace deoarece aceste platforme sunt de fapt ecosisteme care le pun în faţă clienţii şi contează foarte mult ca acei clienţi să se reîntoarcă, atât în ecosistemul de marketplace, dar şi către vendorul respectiv”.

  • Moment istoric: Marea Britanie încheie un acord comercial post-Brexit cu Japonia, cel mai mare de până acum

    Marea Britanie şi Japonia au încheiat vineri un acord de principiu pentru un pact comercial post-Brexit, reprezentând cel mai mare astfel de acord încheiat de britanici până acum, potrivit CNBC.

    Anunţul a fost lăudat de Marea Britanie drept „un moment istoric” şi vine într-un moment tensionat în care Londra încearcă să îşi stabilească astfel de acorduri cu principalii parteneri comerciali din Uniunea Europeană.

    Departamentul de Comerţ din Marea Britanie a transmis că businessurile britanice vor beneficia de tarife zero pentru 99% din exporturile ţării către Japonia. Acelaşi Departament a mai sugerat că acest acord va spori comerţul dintre cele două ţări cu circa 19,5 miliarde dolari.

    Totuşi, finalizarea acordului va necesita votul parlamentarilor din ambele ţări şi ar trebui să intre în vigoare la finalul anului.

    „Este un moment istoric pentru Marea Britanie şi pentru Japonia, întrucât marcăm cel mai mare acord comercial post-Brexit de până acum. (…) Strategic, acest acord este un pas important către parteneriatul Trans-Pacific şi plasează Marea Britanie în centrul unei reţele de acorduri moderne de comerţ liber cu prieteni şi aliaţi”, a declarat Liz Truss, secretarul pentru comerţ internaţional din Marea Britanie.

    Premierul britanic Boris Johnson declara anterior în acest an că Marea Britanie ar putea deveni „Superman” în comerţul global, după ce va încheia acorduri comerciale lucrative în urma despărţirii de Uniunea Europeană în luna ianuarie.

    Deşi acesta este un acord important semnat între două dintre cele mai mari economii ale lumii, mai mulţi critici ai guvernului Boris Johnson susţin că planul său de a încheia acorduri comerciale nu va reuşi să suplinească nivelul exporturilor pierdute către spaţiul UE.

  • Anunţ fără precedent al gigantului Lidl. Nemţii vor RADE TOT în România

     Liderul comerţului local este de circa un deceniu lanţul german de hipermarketuri Kaufland ♦ Lidl este în prezent pe locul 3 în piaţă, după rezultatele din 2019 fiind la distanţă de circa 2 mld. lei de locul 1 ♦ Lidl şi Kaufland sunt reţele „surori“, parte a grupului german Schwarz.

    Discounterul german Lidl ar putea deveni lider de piaţă în România în 2020 dacă ritmul de creş­tere din primele luni ale anului va fi menţinut în următoarea perioadă, spune Frank Wagner, execu­tivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului ce are peste 270 de ma­gazine cu preţuri mici. Astfel, nemţii se pregătesc pentru prima poziţie în comerţul alimentar la zece ani de la intrarea oficială pe piaţă în 2011, odată cu preluarea reţelei Plus Discount.

    „După evoluţia din perioada martie-iulie (primele luni ale anului fiscal 2020 – n. red.) sunt încrezător că putem ajunge în 2020 numărul unu în piaţă. Urmăm trendul din anii trecuţi. Dacă lucrurile vor merge la fel în continuare, vom termina anul pe primul loc“, spune executivul german.

    În 2019 compania a avut afa­ceri de aproape 10 mld. lei după un avans de circa 25% al vânzărilor.

    Astfel, discounterul creşte mai rapid decât piaţa şi decât con­cu­renţa. Spre exemplu, după rezulta­tele pe anul trecut Lidl ocupă ultima poziţie de pe podium. Primele două poziţii sunt ocupate de Kaufland şi Carrefour (la nivel de grup, prin patru companii). Kaufland spre exemplu şi-a majorat businessul cu 9%, iar francezii cu 11,5%, astfel că discounterul Lidl a câştigat teren şi a redus diferenţa care îl desparte de primii clasaţi.

    „Anul 2019, la fel ca 2018, a fost fenomenal pentru noi, am crescut de patru ori mai repede ca piaţa (cu circa 25% – n.red.). Este al treilea sau al patrulea an când facem asta, fapt ce ne dă încredere pentru viitor“, spune Frank Wagner.

    Compania a intrat pe piaţă în 2011 şi după ce a cumpărat o reţea de 107 magazine s-a extins de la zero cu 15-20 de magazine noi în fiecare an. Şi planurile de expansiune nu se opresc aici.

    „Puterea de cumpărare creşte în fiecare an ceea ce înseamnă că numărul de magazine pentru care e loc în România creşte şi el. Dat fiind că mergem în localităţi de 15.000-20.000 de oameni, încă avem loc de dezvoltare. Am anunţat că următo­rul pas e la 300 de magazine, dar dat fiind că suntem aproape, putem vorbi în contextul actual de piaţă de 400-450 de unităţi în următorii 5-7 ani.“

    De altfel, toţi retailerii străini continuă expansiunea în România tocmai pentru că există o concurenţă acerbă la vârf. În comerţul modern local există peste 3.000 de supermar­keturi, hipermarketuri, magazine de proximitate, discount şi cash & carry, cu afaceri cumulate de 68 mld. lei. Aceste reţele mănâncă peste 60% din piaţă, restul fiind împărţit de cei 60.000-70.000 de „chioşcari“. Ponde­rea acestora scade tocmai în contex­tul în care jucătorii străini se extind puternic.

    Magazinele de tip discount, cum e cazul lui Lidl au venit mai târziu pe pia­ţă, dar ele cresc mai rapid ca restul formatelor. „Noi suntem un one stop shop. Nu suntem genul de magazin la care mergi de două ori pe zi, ci de 1-2 ori pe săptămână. Tocmai de aceea valoarea coşului de cumpărături e mai mare. Astfel, dacă vii şi cumperi un bax de şase sticle de apă nu vrei să îl cari în mână. De aceea e important să asigurăm parcare în toate maga­zinele noastre.“

    Ultimele luni, marcate de pande­mia de Covid-19, au determinat cli­en­ţii să vină chiar mai rar la shop­ping. Scade frecvenţa, dar creşte valoarea coşului.

     

  • Cel mai mare lanţ de magazine din România angajează 1.000 de persoane. Ce salarii oferă

    Retailerul german Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri,urmează să creeze 1.000 de noi locuri de muncă până la finalul anului fiscal, în februarie 2021, în contextul deschiderii de noi magazine şi a extinderii echipelor actuale.

    Compania are în prezent peste 15.000 de angajaţi şi deţine pentru al cincilea an consecutiv certificarea  de Angajator de Top în România şi, pentru al doilea an la rând, pe cea de Angajator de Top în Europa.

    ”Ne bucurăm de aprecierea românilor şi vom continua să le oferim stabilitatea de care au nevoie prin oferirea a 1.000 de joburi noi în comunităţile unde urmează să ne dezvoltăm”, spune Estera Anghelescu, Recruiting and Employer Branding Director, Kaufland România.

    Totodată, în ceea ce priveşte resursele umane şi strategia companiei de incluziune şi diversitate, Kaufland vrea să dezvolte programul ACCES (Angajare de Candidaţi cu Cerinţe şi Evoluţii Speciale) de integrare a persoanelor cu dizabilităţi, lansat la finalul anului 2019.

    ”Planul nostru este ca în următoarea perioadă să aducem în echipă peste 500 de persoane cu dizabilităţi alături de care să îndeplinim promisiunea noastră de a ne asuma responsabilităţi sociale, economice şi de mediu”, adaugă Estera Anghelescu .

    Kaufland România este lider al pieţei locale de retail, şi a patra companie din România după cifra de afaceri, dar şi unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul privat. În 2019, compania a generat valoare adăugată directă de aproximativ 461,7 milioane de euro.

    Grupul operează pe plan local 132 de hipermarketuri cu preţuri mici. Pentru anul financiar 2020, care  începe la 1 martie 2020 şi se încheie la 28 februarie 2021, compania are bugetate 13 magazine, dintre care patru au fost deja inaugurate.

    Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice

     

  • Ce şansă are comerţul stradal în România într-o perioadă în care supremaţia mallurilor stă sub semnul întrebării? „E nevoie de implicarea autorităţilor“

    Comerţul stradal ar putea să câştige teren în aceas­tă perioadă în care spaţiile mari şi aglomerate, cum e cazul mallurilor, sunt evitate de cumpărătorii tot mai atenţi şi prudenţi.

    Totuşi, retailerii şi consultanţii spun că există o serie de inconveniente care fac stradalul să fie greu de dezvoltat.

    Printre motive se numără lipsa spaţiilor de parcare, nivelul prea ridicat al chiriilor şi numărul mic de spaţii renovate şi compatibile cu acest tip de comerţ amplasate în zone cu potenţial.

    „Există potenţial după modelul din Praga sau Viena, dar trebuie să avem facilităţi“, spune Petru Chiriac, cofondator al retailerului de încălţăminte Il Passo, poziţionat pe segmentul premium al pieţei. Compania are 14 magazine fizice şi unul online. Povestea businessului a început la Iaşi acum mai bine de 20 de ani, cu un magazin stradal care nu mai există. Astăzi toate unităţile fizice sunt la mall.

    „Dacă nu există facilităţi de parcare, dacă nu transformi străzile în zone pietonale în weekend, e greu să mergi cu comerţul în stradal. Degeaba merg zece retaileri şi încearcă să ridice o zonă dacă infrastructura nu ajută. Un astfel de lucru se poate face pe termen lung şi trebuie coordonare cu autorităţile“, spune şi Eugen Păturan, antreprenorul care dezvoltă local cele trei mărci de încălţăminte în sistem de franciză. Este vorba de Bata, AW Lab şi New Balance.