BusinessMagazin

Tag: China

  • Trump impune oficial tarife de 25% pentru Mexic şi Canada, şi încă 10% pentru China

    Acestea vor intra în vigoare pe 4 martie, conform programului stabilit, din cauza fluxului ridicat de droguri, inclusiv opioide precum fentanilul, în Statele Unite. Trump a subliniat că nivelul „foarte ridicat şi inacceptabil” al traficului de droguri necesită aceste măsuri comerciale restrictive.

    În plus, preşedintele american va impune un tarif suplimentar de 10% asupra importurilor din China începând cu aceeaşi dată, adăugându-se la tariful de 10% aplicat pe 4 februarie. Decizia face parte din strategia de combatere a comerţului inechitabil şi a problemelor legate de securitatea naţională.

    Declaraţiile lui Trump au clarificat confuzia creată în urma întâlnirii sale de cabinet de miercuri, când se sugerase o posibilă amânare a termenului pentru aprilie. Cu toate acestea, oficialii administraţiei au explicat că termenul din aprilie se referă la un set diferit de tarife „reciproce”, menite să egalizeze taxele de import aplicate de alte ţări asupra produselor americane.

    Între timp, ministrul economiei din Mexic, Marcelo Ebrard, urmează să se întâlnească cu reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, şi cu secretarul comerţului, Howard Lutnick, pentru a discuta eventuale măsuri care ar putea evita aplicarea tarifelor.

    În Canada, ministrul siguranţei publice, David McGuinty, a declarat că măsurile întreprinse pentru consolidarea securităţii la graniţă şi combaterea traficului de droguri ar trebui să fie suficiente pentru a satisface cerinţele administraţiei Trump.

    China a reacţionat printr-o scrisoare adresată reprezentantului comercial al SUA, cerând dialog şi consultări pentru a rezolva problemele economice şi comerciale existente.

  • Zeci de avioane din China, detectate de radarele din Taiwan în ultimele 24 de ore

    Ministerul Apărării din Taiwan a anunţat joi că a detectat 45 de avioane chinezeşti în 24 de ore, potrivit Le Figaro. Avioanele s-au apropiat de insulă în timpul unui exerciţiu încălcând normele internaţionale, susţine Taiwanul.


    De altfel, taiwanezii au desfăşurat forţe în largul coastelor ca urmare a manevrelor militare.


    În ultimii ani, China a crescut numărul de avioane de luptă şi nave de război din jurul insulei, pe care o consideră parte a teritoriului său. Beijingul nu a exclus folosirea forţei pentru a prelua controlul asupra Taiwanului.

  • V-aţi întrebat vreodată, când comandaţi online din China sau când vorbiţi pe internet cu rudele din străinătate, cum ajunge informaţia până acolo şi înapoi?

    În plină eră digitală, deşi orbita Pământului este înţesată cu sateliţi, cablurile de pe fundul mărilor şi oceanelor au rămas vitale pentru circulaţia informaţiei. De ce?
     
    Toamna trecută, statul francez a naţionalizat un producător de cabluri submarine de date. A făcut acest lucru pentru că l-a considerat strategic şi şi-a asumat datoriile acestuia, de 250 de milioane de euro, mai mult decât dublul tranzacţiei. Compania, Alcatel Submarine Networks (ASN), era o subsidiară a grupului finlandez Nokia. Negocierile începuseră în vară. Finlandezii se gândeau de doi ani să vândă ASN. Statul francez pur şi simplu nu a vrut ca producătorul de cabluri submarine să cadă în mâinile cui nu trebuie. În plină eră digitală, deşi orbita Pământului este înţesată cu sateliţi, cablurile de pe fundul mărilor şi oceanelor au rămas vitale pentru circulaţia informaţiei. 
     
    O arată teama de sabotaje, care a crescut de când Rusia a atacat Ucraina şi este în război economic cu lumea occidentală. În partea cealaltă a lumii, Japonia a recunoscut şi ea anul acesta cablurile submarine de date ca fiind de importanţă strategică. Relaţiile dintre Japonia şi Rusia s-au tensionat semnificativ după invazia din Ucraina, iar între cele două ţări există dispute teritoriale. În ultimii ani, şi  relaţiile Japoniei cu China s-au tensionat.
     
    Dar de ce sunt considerate strategice aceste cabluri submarine? Japonia încearcă să  încropească o strategie pentru a le apăra. Statele europene au deja pe mare vase de război pentru a le proteja. Cea mai mare parte a informaţiilor digitate ale lumii, de la pozele cu pisici de pe Facebook la tranzacţii financiare, ordine militare şi secrete de siguranţă naţională, sunt transmise prin aceste cabluri, vulnerabile la sabotaje, scrie Deutsche Welle. Iar o serie de atacuri de sabotaj asupra cablurilor subacvatice, presupuse a fi comise de o „flotă din umbră” rusească, a arătat că infrastructura globală de telecomunicaţii este slab protejată împotriva actelor deliberate de distrugere. 
     
    Cablurile subacvatice sunt de diverse tipuri pentru diverse funcţii. Unele transportă curent continuu de înaltă tensiune, energie electrică, pe distanţe lungi, cum ar fi între insule sau ţări. De asemenea, acestea pot conecta turbinele eoliene offshore cu infrastructura de pe uscat. Apoi, sunt cablurile de telecomunicaţii, care transmit aproximativ 95% din traficul global de date, inclusiv căutări pe internet, cumpărături online şi apeluri telefonice – deşi cu o uşoară întârziere a semnalului, deoarece apelarea unui site web american din Europa durează aproximativ 60 de milisecunde. În plus, unele cabluri leagă centrele de date şi nodurile mari de reţea, precum şi cele pentru comunicaţii militare şi cercetări, care sunt mai protejate decât alte cabluri. 
     
    Sateliţii nu sunt o alternativă la cablurile subacvatice. Doar o fracţiune din comunicaţiile internaţionale se fac prin sateliţi. Cablurile submarine pot transmite mult mai multe date la un cost mai mic. Iar conexiunile prin satelit sunt mai lente şi mai susceptibile la interferenţe. Cu toate acestea, SUA şi UE investesc în tehnologii prin satelit, cum ar fi Starlink şi programul IRIS (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite), pentru a crea canale de comunicaţii alternative mai sigure. La nivel mondial, există aproximativ 500 de linii de cablu formate din 1,4 milioane de kilometri de cablu. Cablurile în operaţiune în prezent sunt atât de lungi încât ar putea fi înfăşurate în jurul ecuatorului de 30 de ori. Cabluri noi sunt adăugate în fiecare an. Cele mai multe conexiuni prin cablu se găsesc în Atlantic, între Europa şi America de Nord, şi în Pacific, între SUA şi Asia de Est. Cu toate acestea, nu există un atlas global complet care să arate locaţia exactă a fiecărei magistrale de date. Platforme precum submarinecablemap.com sau TeleGeography oferă hărţi, dar fără coordonate precise despre locaţie. Aproximativ 90% din traficul de date dintre Europa şi Asia circulă prin 14 magistrale de cabluri în largul coastei yemenite. În 2024, rebelii houthi au atacat trei linii de date cu un vapor cargo piratat în regiune. 

     

    În prezent, construirea şi întreţinerea cablurilor submarine este monopolul a doar patru companii: SubCom din SUA, Nippon Electric Company din Japonia, Alcatel Submarine Networks şi HMN Technologies din China. FOTO: HEPTA
     
    În trecut, furnizorii de servicii de telecomunicaţii, precum AT&T şi China Telecom, dominau piaţa şi proprietatea cablurilor submarine. Acum, marile companii de tehnologie precum Google, Microsoft, Meta şi Amazon investesc masiv în astfel de infrastructură. Google deţine şase cabluri submarine active şi intenţionează să construiască mai multe. Meta, părintele Facebook, are o participaţie în 16 cabluri existente, inclusiv unul care înconjoară Africa, şi intenţionează să-şi facă propria reţea globală, ceea ce ar costa-o zece miliarde de dolari. Cablurile submarine moderne constau din mai multe straturi de fibră optică prin care trec impulsuri de lumină pentru a transmite informaţii digitale. Sunt înconjurate de straturi de protecţie cu sârmă de oţel sau armuri de oţel, polietilenă şi materiale impermeabile. Acestea protejează împotriva presiunii şi condiţiilor extreme de pe fundul mărilor adânci şi asigură o durată de viaţă de aproximativ 25 de ani. Cablurile submarine mari, cu un diametru de peste 20 cm, pot cântări 40-70 de kilograme pe metru. Geologii şi inginerii stabilesc cele mai bune locaţii pentru cabluri luând în considerare obstacole precum fose abisale, curenţi oceanici, zone de pescuit şi rute de transport maritim. În Marea Nordului şi Marea Baltică, aproximativ 1,6 milioane de tone de muniţie rămasă neexplodată din războaiele trecutului reprezintă, de asemenea, o provocare semnificativă.
     
    În apele mai adânci, până la aproximativ opt kilometri, riscul de deteriorare este mai mic. Cablurile sunt adesea aşezate direct pe fundul mării cu ajutorul unor nave speciale. Cablul trebuie să fie întins în timpul procesului de aşezare. Dacă există prea puţină tensiune, se pot forma bucle. Iar dacă tensiunea în cablu este prea mare, acesta va tinde spre suprafaţă şi riscă să se rupă. Emoţii sunt şi după aceste faze. Plasele uriaşelor vapoare de pescuit şi ancorele cauzează cele mai multe stricăciuni cablurilor submarine. Dar ele pot fi distruse şi prin acte deliberate de sabotaj: atacurile din războaiele hibride sunt cunoscute încă din Războiul Rece. În 1959 americanii i-au acuzat pe ruşi că au deteriorat cu plase de pescuit în mod deliberat un cablu subacvatic. Spionajul este, de asemenea, o mare problemă, deoarece cablurile submarine pot fi accesate ilegal pentru informaţii. Repararea cablurilor submarine este complicată din cauza presiunii subacvatice extreme şi a condiţiilor meteorologice imprevizibile. În funcţie de tipul de stricăciune şi de adâncimea la care se află cablul, scafandrii pot efectua reparaţii în camere uscate sau nave speciale recuperează  cablurile şi le ridică cu grijă la suprafaţă. La bord, tehnicienii înlocuiesc secţiunile deteriorate cu altele noi. 
     
    După teste ample, cablul este reizolat cu grijă şi aşezat înapoi. Cablurile submarine sunt bine protejate împotriva ameninţărilor naturale, dar adesea protecţia este insuficientă împotriva distrugerilor intenţionate de către state ostile, agenţii de informaţii sau terorişti. Dronele subacvatice şi sistemele de senzori acustici ar putea ajuta la detectarea posibilelor acte de sabotaj când acestea sunt într-un stadiu incipient. Unele state dezvoltă strategii coordonate de protecţie, cu o strânsă cooperare între guverne, operatori de cablu submarin şi organizaţii internaţionale. Experţii cer un nou cadru legal la nivel naţional şi internaţional, mai ales în caz de război. România este parte dintr-un proiect de instalare a unui cablu pe fundul Mării Negre care să aducă energie electrică din Azerbaidjan. Între timp, Alcatel Submarine Networks (ASN)  a încheiat un acord cu furnizorul de servicii telecom Ooredoo din Qatar pentru instalarea unui cablu submarin de date care să lege şapte state din Consiliul de Cooperare din Golf. Acesta va conecta Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Arabia Saudită, Kuweit şi Irak la un nou coridor de mare capacitate care ajunge în Europa. De conectivitatea îmbunătăţită vor putea profita clienţii de afaceri, furnizorii de servicii cloud, furnizorii de inteligenţă artificială, guvernele, centrele de date şi operatorii telecom. ASN participă şi la un proiect de instalare de cabluri în Marea Mediterană care să interconecteze Maroc, Portugalia, Spania, Franţa, Algeria, Tunisia, Italia, Grecia, Ciprul şi Egiptul. Reţeaua a primit numele de Medusa şi când va fi terminată, anul acesta, va avea o lungime de 8.700 km. Va fi cel mai lung cablu din Mediterana. În prezent, construirea şi întreţinerea cablurilor submarine este monopolul a doar patru companii: SubCom din SUA, Nippon Electric Company din Japonia, Alcatel Submarine Networks şi HMN Technologies din China. 
     
     
    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

  • China face apel la SUA să dea dovadă de „respect reciproc” după declaraţiile lui Trump

    Trump a făcut aceste declaraţii în avionul prezidenţial, în faţa jurnaliştilor, în ciuda faptului că Washingtonul a impus de la începutul lunii februarie taxe vamale suplimentare de 10% pentru toate produsele importate din China.

    În 2020, Statele Unite au „încheiat un acord comercial excelent cu China”, a mai subliniat Donald Trump. El a declarat că are o relaţie „excelentă” cu omologul său chinez, Xi Jinping.

    Întrebat despre remarcile preşedintelui american, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Guo Jiakun, i-a cerut acestuia să reducă tensiunile.

    „Războaiele comerciale şi vamale nu creează câştigători şi nu fac decât să dăuneze intereselor oamenilor din întreaga lume”, a spus el, în timpul unui briefing de presă. „Ne opunem ferm impunerii unilaterale a taxelor de către Statele Unite. Cele două părţi ar trebui să îşi rezolve problemele respective prin dialog şi consultare, pe baza egalităţii şi a respectului reciproc”, a adăugat el.

    De la începutul celui de-al doilea mandat al său, preşedintele american a făcut din impunerea taxelor vamale principalul instrument al politicii sale de reducere a deficitului comercial american.

  • China promite Americii Latine relaţii „de încredere”, în timp ce Trump îşi expune cererile

    „America Latină este casa poporului latino-american şi nu este „curtea din spate” a niciunei ţări”, a declarat ministrul chinez de externe, Wang Yi, în timpul unei reuniuni la Organizaţia Naţiunilor Unite marţi, potrivit unui comunicat de presă cotat de Reuters.

    China doreşte să „consolideze continuu parteneriatul strategic China-Bolivia”, a declarat Wang ministrului de externe al Boliviei, Celinda Sosa.

    Bolivia, care a stabilit relaţii diplomatice cu Beijingul în 1985, se numără printre numeroasele ţări din America de Sud care au legături economice cu China prin datorii şi investiţii.

    Ţara bogată în resurse datorează Chinei, cel mai mare creditor bilateral din lume, peste 1,7 miliarde de dolari, conform datelor Băncii Mondiale. Conform statisticilor centrului de reflecţie American Enterprise Institute, firmele chineze au investit încă 6 miliarde de dolari, în principal în sectorul metalurgic, energetic şi al transporturilor din Bolivia.

    Investiţiile străine directe ale SUA în Bolivia se ridică la aproximativ 430 de milioane de dolari, conform datelor Departamentului de Stat al SUA, predominant în sectoarele petrolului şi gazelor şi al producţiei.

    SUA şi China par să se confrunte în America Centrală şi de Sud pe parcursul celui de-al doilea mandat al preşedintelui american Donald Trump, investiţiile chineze în regiune, în special în energie şi infrastructură, punând la încercare influenţa SUA.

    După preluarea mandatului, Trump nu a întârziat să ia la întrebări Panama cu privire la legăturile statului din America Centrală cu China, trimiţându-l pe secretarul de stat Marco Rubio cu mesajul: puneţi capăt influenţei Chinei asupra Canalului Panama sau vă veţi confrunta cu acţiunea SUA.

    Preşedintele Panama, Jose Raul Mulino, a declarat ulterior că ţara sa nu îşi va reînnoi statutul de membru al iniţiativei emblematice Belt and Road a preşedintelui chinez Xi Jinping, spre nemulţumirea Beijingului.

    Trump a refuzat să excludă utilizarea forţei militare pentru a recupera Canalul Panama în perioada premergătoare vizitei lui Rubio.

    „China sprijină ţările latino-americane în apărarea suveranităţii, independenţei şi demnităţii lor naţionale”, a declarat Wang.

    De asemenea, acesta a felicitat Bolivia pentru că a devenit membră a BRICS, un grup de ţări în curs de dezvoltare fondat de Brazilia, Rusia, India şi China pentru a rivaliza cu o ordine mondială dominată de Occident. De atunci, grupul s-a extins pentru a include şi Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.

    Trump a avertizat în mod repetat BRICS să nu conteste dominaţia „puternicului dolar american” şi a ameninţat membrii cu un tarif de 100% „dacă vor să se joace cu dolarul”.

  • Xi Jinping s-a întâlnit cu liderii din tehnologie pentru a le oferi sprijin, după ce i-a persecutat ani de zile. „Este necesar să eliminăm toate obstacolele care împiedică utilizarea factorilor de producţie şi participarea corectă în competiţie”

    Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a avut luni o întâlnire cu cofondatorul Alibaba, Jack Ma, şi alţi antreprenori de din tehnologie, semnalând sprijinul Beijingului pentru sectorul privat, marginalizat timp de multă vreme, dar acum considerat esenţial pentru revitalizarea economiei, scrie Bloomberg.

    Xi Jinping a ţinut un discurs în care i-a indemnat pe executivii din tehnologie să fie competitivi şi să aibă încredere în viitorul ţării, provocările fiind considerate „temporare”. Acesta a promis un cadru de reglementare echitabil, o frustrare puternică a antreprenorilor.

    „Este necesar să eliminăm toate obstacolele care împiedică utilizarea factorilor de producţie şi participarea corectă în competiţie”.

    Discursul a fost ţinut în faţa lui Jack Ma, Wang Xing, co-fondator al Meiutan şi CEO-ul Xiaomi, Lei Jun, precum şi a fondatoriilor DeepSeek şi Huawei, Liang Wenfeng şi Ren Zhengfei.

    Liderii Huawei şi DeepSeek sunt percepuţi ca având un rol cheie în reducerea dependeţei de tehnologia americană.

    Jack Ma, fondatorul Alibaba, a revenit în atenţia publică după ce a fost persecutat de autorităţi în 2020, acestea blocând listarea la bursă a companiei. Timp de ani de zile guvernul comunist şi-a intensificat controlul asupra economiei, în încercarea de a tempera influenţa miliardarilor.

    Totuşi, pe măsură ce economia chineză a început să stagneze autorităţile şi-au schimbat perspectiva asupra antreprenorilor miliardari.

  • Chinezii iau partea europenilor: „Acest război este pe teritoriul european. Europa ar trebui să joace un rol important în procesul de pace”

    Ministrul chinez de externe a salutat discuţiile dintre SUA şi Rusia pentru rezolvarea războiului din Ucraina, dar a spus că europenii trebuie să fie incluşi, scrie FT.

    „China şi-ar dori să vadă că eforturile diplomatice vor aducea pacea, mai ales dacă SUA ajung la o înţelegere cu Rusia”, a spus Wang Yi. „Acest război este pe teritoriul european. Europa ar trebui să joace un rol important în procesul de pace”.

    Întrebat dacă China ar putea exercita mai multă presiune asupra Rusiei prin reducerea importurilor de gaz, Wang a spus că Beijingul trebuie să pună mai întâi interesele propriului popor.

    „Dacă China nu cumpără gaz din Rusia, din care altă ţară ar putea să cumpere atât de mult gaz? Trebuie să fim responsabili faţă de oamenii noştri”.

  • Shein ar putea amâna listarea la bursă în Marea Britanie din cauza noilor restricţii impuse de Donald Trump

    Planurile retailerului de fast fashion Shein de a se lista la bursă în Marea Britanie ar putea fi amânate, ca urmare a măsurilor luate de preşedintele american Donald Trump împotriva importurilor de produse mici din China, scutite de taxe vamale, scrie Financial Times.

    Shein, cunoscut pentru vânzarea de îmbrăcăminte la preţuri foarte mici, direct din mii de fabrici chinezeşti către clienţi din întreaga lume, le-a transmis anterior investitorilor că listarea la Londra ar putea avea loc chiar în perioada Paştelui, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.

    Totuşi, oferta publică iniţială (IPO) este acum probabil să fie amânată până în a doua jumătate a anului 2024, în urma deciziei lui Trump de a elimina aşa-numitele reguli de „minimis”, conform unor persoane familiare cu procesul.

    Shein, evaluată la 66 de miliarde de dolari în cea mai recentă rundă de finanţare din 2023, nu a confirmat oficial un calendar pentru IPO. O astfel de listare ar putea aduce un impuls semnificativ pieţelor de capital din Londra, care au avut o evoluţie modestă în ultima perioadă.

    Fondată în China şi având sediul în Singapore, compania a depus în iunie 2023 documentaţia confidenţială pentru listarea la bursă, însă încă aşteaptă aprobările autorităţilor de reglementare din Marea Britanie şi China.

    În ultimele 18 luni, intenţiile Shein de a-şi lista acţiunile pe piaţa publică au fost afectate de factori geopolitici. SUA au impus restricţii asupra unor companii chineze de comerţ electronic, precum Shein şi Temu. La începutul lunii februarie, Trump a anunţat eliminarea scutirii de taxe pentru bunurile cu o valoare mai mică de 800 de dolari, introducând, în plus, o taxă vamală suplimentară de 10% pentru toate produsele chinezeşti.

    Totuşi, măsurile au fost suspendate temporar până la implementarea unor sisteme eficiente de colectare a taxelor vamale, în urma blocajelor apărute la frontieră. Această incertitudine influenţează şi calendarul listării Shein, potrivit unor surse apropiate companiei.

    Shein şi-a accelerat creşterea în perioada pandemiei de Covid-19, în mare parte datorită regulii de „minimis”. Un raport al Congresului SUA arată că peste 30% dintre livrările scutite de taxe vamale către America provin de la Shein şi rivalul său, Temu, deţinut de gigantul chinez PDD.

    Potrivit datelor Serviciului Vamal şi de Protecţie a Frontierelor din SUA, mai mult de jumătate din aceste transporturi provin din China, iar valoarea medie a comenzilor este de aproximativ 50 de dolari. În primele trei trimestre ale anului 2024, astfel de livrări au totalizat 47,8 miliarde de dolari.

    În faţa acestor provocări, Shein îşi reevaluează lanţul de aprovizionare, dar nu a renunţat la planurile de listare şi continuă demersurile pentru obţinerea aprobărilor necesare în Marea Britanie.

  • Scapă cine poate: Gigantul fast-fashion Shein îşi încurajează furnizorii din China să deschidă fabrici în Vietnam pentru a ocoli tarifele lui Donald Trump

    Gigantul de fast-fashion Shein îşi încurajează o parte dintre furnizorii de top să înfiinţeze noi capacităţi de producţie în China, prin stimulente, inclusiv preţuri de achiziţie mai mari cu până la 30%, conform surselor citate de Bloomberg.

    Eforturile gigantului care a luat naştere în China, dar are sediul central în Singapore, au început deja de câteva luni, dar au accelerat în ultimele săptămâni, în contextul în care compania vrea să reducă impactul noilor taxe anunţate de SUA pe importuri de bunuri din China.

    Printre măsurile anunţate de Trump se numără eliminarea unei excepţii care excepta de la taxe vamale coletele de valoare redusă. Giganţii de fast fashion Shein şi Temo şi-au construit afacerile la export bazându-se pe astfel de excepţii.

    Shein le propune unora dintre furnizorii din China să deschidă linii de producţie în Vietnam şi pune pe masă oferte de preţuri de achiziţie cu 15-30% mai mari, în timp ce garantează comenzi mai mari. Mai mult, Shein spune că îi va ajuta pe furnizori să dezvolte aceste noi capacităţi de producţie şi să transporte materie primă din China în Vietnam.

    Însă stimulentele puse pe masă de Shein vor acoperi doar primele luni din noua activitate a furnizorilor şi nu vor fi permanente. Discuţiile dintre Shein şi furnizori sunt încă într-o fază iniţială.

    Anul trecut, Shein ţintea o listare prin IPO pe bursa americană şi viza o evaluare de 80-90 de miliarde de dolari. Tranzacţiile private cu acţiuni Shein de la finalul anului 2023 arătau o evaluare mai redusă, de 50 de miliarde de dolari. Acum, Shein vizează o listare pe bursa din Londra, în locul bursei americane.

    În utlimii ani, Shein a început să lucreze cu furnizori care produc în Brazilia şi Turcia, dar cea mai mare parte a produselor vine în continuare din China.

    La nivel global există multe întrebări cu privire la impactul negativ generat pe lanţul de aprovizionare al retailerilor de fast-fashion precum Shein. Un reportaj BBC a descoperit că oamenii din fabricile din China care fac parte din ecosistemul Shein lucreză câte 75 de ore pe săptămână şi au cel mult o zi liberă pe lună. Mai mult, Shein a descoperit cazuri de exploatare a copiilor prin muncă în unele fabrici. 

  • SUA şi China se află în pragul unui război comercial total, pe măsură ce se apropie termenul limită pentru tarife. Analiştii avertizează că ”terapia de şoc” a lui Trump ar fi îndepărtat Beijingul de la masa negocierilor

    China şi SUA riscă să reînnoiască un război comercial total, dacă cele două cele mai mari economii nu reuşesc să detensioneze disputa înainte ca tarifele chineze asupra exporturilor americane de 14 miliarde de dolari să intre în vigoare luni, au avertizat analiştii, scrie FT. 

    Săptămâna trecută, preşedintele Donald Trump a anunţat o taxă suplimentară de 10% asupra bunurilor chinezeşti, pentru a forţa Beijingul să ia măsuri mai stricte împotriva exporturilor legate de fentanil către SUA şi Mexic, ameninţând cu sancţiuni şi mai severe dacă China ripostează.

    La trei zile după ce tarifele americane au intrat în vigoare, Beijingul a răspuns imediat, anunţând taxe suplimentare de 10 până la 15% asupra exporturilor americane de energie şi echipamente agricole. Tarifele Chinei urmează să fie aplicate luni.

    „Acesta ar putea fi doar începutul acestei faze a războiului comercial”, a declarat Zhang Yanshen, expert la China Center for International Economic Exchanges. „Aceasta ar putea deveni o situaţie foarte, foarte rea.”

    Unii analişti se aşteptau ca SUA şi China să poarte negocieri pentru a evita o escaladare majoră a conflictului comercial. Iniţial, Trump a spus că se aşteaptă să discute cu preşedintele Xi Jinping, dar, după ce China a ripostat, el a declarat că „nu se grăbeşte”, iar tarifele impuse sunt doar „un foc de deschidere”, cu „măsuri foarte substanţiale” care vor urma.

    Întrebat dacă echipa lui Trump tratează China la fel cum a făcut-o cu Canada şi Mexic — care au fost supuse unor tarife mai mari înainte ca Trump să le acorde o amânare de o lună — un oficial de la Casa Albă a spus că SUA „menţine un contact constant cu omologii noştri, atât la Beijing, cât şi aici, la Washington”.

    Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei din Washington a declarat că „nu există nicio dezvoltare nouă” de la anunţul Chinei privind tarifele de retaliere.

    Experţii din Beijing susţin că tacticile şoc ale lui Trump, menite să-l forţeze pe Xi să ajungă rapid la un acord, s-ar putea să fi avut efectul opus. Preşedintele american a oferit doar două zile între anunţarea şi aplicarea tarifelor — un interval de timp care probabil a fost inacceptabil pentru Xi.

    „China nu vrea un astfel de acord”, a declarat Ma Wei, cercetător la CASS Institute of American Studies, afiliat guvernului chinez. „Trebuie să existe negocieri şi un acord echitabil, nu unul în care mai întâi îmi impui un tarif mare şi apoi îmi spui că trebuie să ajungem la o înţelegere.”

    Ma a comparat tacticile SUA cu un idiom chinezesc: „cheng xia zhi meng” – a negocia cu duşmanul sub constrângere, atunci când acesta se află la porţile castelului tău.