BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Patronatele şi antreprenorii, mesaj dur către guvern: este inacceptabil să introduceţi noi taxe şi să nu faceţi nimic pentru reducerea risipei bugetare

    ♦ Înainte de creşterea de taxe, guvernul trebuie să se uite serios la propriile cheltuieli, a fost mesajul cheie transmis de patronate, antreprenori şi investitorii străini în schimbul public de idei pe tema reechilibrării bugetului de stat ♦ Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte 6 mld. lei.

    „Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, a transmis Dan Şucu, pre­şedintele confederaţiei patronale Concordia, organizaţie care reuneşte com­panii care fac 25% din PIB-ul României.

    Discuţiile vin după ce guvernul a anunţat un derapaj bugetar, cu cheltuieli mai mari decât bugetarea iniţială şi încasări mai slabe decât programarea. Cu toate acestea, guvernul nu a comunicat nici care este suma de acoperit şi nici care sunt măsurile pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat.

    „Am vrea să vedem o echitabilitate, o bună guvernare, care nu înseamnă doar creşteri de taxe, ci şi o bună gestionare a cheltuielilor. Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%“, a transmis Marius Ştefan, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), la ZF Live.

    Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte

    6 mld. lei, au transmis, concomitent, Marcel Ciolacu, liderul PSD şi Nicolae Ciucă, liderul PNL. Cu toate acestea, nu au spus clar care sunt modificările fiscale pentru creşterea veniturilor, în afară de creşterea redevenţelor sau eliminarea excepţiilor fiscale.

    Pe partea de reducere a cheltuielilor, printre măsurile anunţate se numără reducerea secretarilor de stat, a numărului de funcţii de conducere, reducerea membrilor din consiliile de administraţie ale companiilor de stat etc.

    „Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public  şi plafonăm îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat. Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadru legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate“, a transmis Ciolacu.

  • Cristina Chiriac, preşedinte, CONAF: Pentru a stopa creşterea deficitului bugetar statul ar trebui să revizuiască lista de cheltuieli şi să ia măsuri ferme pentru a reduce evaziunea fiscală, în special în colectarea TVA

    Reprezentanţii Con­fe­deraţiei Naţionale pentru Antre­prenoriat Feminin (CONAF), cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse, consideră că diminuarea deficitului bugetar în acest an s-ar putea face printr-o mai bună gestionare a cheltuielilor statului şi prin măsuri ferme care să sprijine reducerea evaziunii fiscale, în special în colectarea de TVA.

    În ceea ce priveşte bugetul anului viitor, oficialii CONAF recomandă guvernului să ia în calcul listarea la Bursa de Valori a unor pachete de acţiuni la companiile unde este acţionar majoritar.

    “Exerciţiul din această vară în care Hidroelectica s-a listat la Bursă a demonstrat că există o piaţă internă interesată şi că, dacă statul şi-ar fi lansat oferta sa amânată de mulţi ani, de a vinde un pachet din acţiunile gigantului energetic, ar fi colectat suficienţi bani pentru a-şi menţine deficitul în echilibru şi a-şi susţine cheltuielile de investiţii”, spune Cristina Chiriac, preşedintele CONAF.

    Potrivit acesteia, guvernul ar trebui să analizeze şi care sunt companiile pe care le-ar putea lista la Bursă anul viitor.

    “Efectul ar fi benefic nu doar pentru bugetul de stat, ci şi pentru faptul că o listare la Bursă asigură profitabilitate mai mare la întreprinderile de stat, care s-ar putea traduce prin dividende suplimentare şi venituri fiscale de la acele companii. Încasările din vânzarea acţiunilor deţinute de stat ar contribui direct şi la veniturile bugetului de stat”.  

    O altă idee asupra căreia guvernanţii ar trebui să mediteze pentru calibrarea politicii fiscale se referă la construirea unei opinii publice favorabilă reformelor.

    “România a eşuat în tentativa de a implementa reformele sugerate de partenerii europeni, esenţiale de altfel nu doar pentru atragerea fondurilor europene, ci şi pentru evoluţia viitoare a economiei româneşti, deci pentru bunăstarea populaţiei. Creşterea nivelului de trai nu se poate realiza prin majorări de salarii şi pensii în condiţiile unei economii fragile, acompaniată de o monedă slăbită. Bunăstarea nu se poate impune fără creştere economică, iar pentru asta sunt necesare reforme ample”, mai spun reprezentanţii CONAF.

    Potrivit acestora, guvernul ar trebui să discute cu naţiunea aceste reforme, necesitatea lor, efectul lor şi costurile asociate.

    “Nu putem opta pentru reforme doar într-o criză precum cea din 2009-2010. Nici atunci nu am făcut schimbările amânate, ci am corectat, prin austeritate, erorile anterioare. Avem nevoie de consens în rândul oamenilor asupra necesităţii reformelor şi de o flexibilitate şi luciditate a guvernului cu privire la cerinţe. A treia condiţie obligatorie a obţinerii bunăstării, implicit a reducerii deficitului bugetar, este investiţia în economie”.

    În esenţă, a conchis Cristina Chiriac „un climat investiţional bun, sănătos necesită însă reforme şi predictibilitate. Exact ce ne pregătim acum să amânăm şi să ignorăm.”

    CONAF are în componenţa sa 2 federaţii, 9 patronate, 15 asociaţii, 26 sucursale şi peste 3.900 de companii.

     


     

     

  • Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă: Reducerea deficitului bugetar trebuie să înceapă cu tăierea unor cheltuieli ale statului

    Preşedintele Senatului Nicolae Ciucă susţine că, pentru ca România să se încadreze în ţinta de deficit bugetar, statul trebuie să ofere propriul său exemplu, înainte de a veni cu măsuri pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. 

    Preşedintele PNL Nicolae Ciucă spune că le-a cerut miniştrilor o analiză pentru a găsi măsuri de reducere a cheltuielilor instituţiilor publice.

    „Reducerea deficitului bugetar trebuie să înceapă cu tăierea unor cheltuieli ale statului. În acest context, în cadrul şedinţei de coordonare de astăzi, am solicitat miniştrilor şi secretarilor de stat liberali o analiză rapidă, pentru a identifica măsuri concrete privind reducerea cheltuielilor bugetare ale instituţiilor publice. Pentru a ne încadra în ţinta de deficit bugetar, statul trebuie să ofere propriul său exemplu, înainte de a veni cu măsuri pentru cetăţeni şi mediul de afaceri”, susţine Nicolae Ciucă.

    El spune că va propune, în cadrul coaliţiei, ca o astfel de acţiune de „chibzuire” a cheltuielilor statului să se facă la nivelul tuturor ministerelor şi instituţiilor aflate în subordinea sau în coordonarea acestora.

    „Banii alocaţi cheltuielilor în instituţiile statului vin de la cetăţeni şi de la companii. E nevoie, deci, de mai mult respect pentru contribuabili, precum şi de un management substanţial îmbunătăţit. PNL va depune, în următoarea perioadă, toate eforturile pentru îndeplinirea urgentă a acestor obiective”, a adăugat liderul liberalilor.

  • Cash is king în Bulgaria, la gară şi la service, dar şi în criză

    Recunosc că mă număr printre cei care, din comoditate, preferă să folosească plăţile digitale mai tot timpul. Totuşi, anul acesta m-am confruntat deseori cu situaţia în care să trebuiască să „dau o fugă” la bancomat – pentru că, se pare, „cash is king” – în multe locuri din România, dar şi din afara ei. Recent, când mi s-a cerut cash la un magazin de piese auto, cât şi la service, businessuri mici din Bucureşti, nu am fost luată prin surprindere. Pe de altă parte, sunt surprinsă de fiecare dată când ajung la vreo gară din Harghita – Mureş (nu generalizez, am păţit asta de trei ori, în perioade diferite) unde „sunt probleme cu cardul” şi eşti privit ca o persona non grata pentru că încerci să revoluţionezi plăţile CFR. Totuşi, asta se întâmplă şi la alte case şi în alte „pieţe”. Spre exemplu, am fost surprinsă să văd că la un hotel din Bulgaria, pe timp de seară, plăţile cu cardul la barul restaurantului nu erau acceptate deloc (şi nu era un hotel obscur, ci un business „serios”). Dar nu doar la vecinii noştri cunoscuţi pentru faptul că preferă plăţile lichide stau aşa lucrurile – în aeroportul din Napoli am plătit cu 1 euro mai mult un bilet de autocar, doar pentru că am ales să folosesc plata digitală, iar în provincia Emilia-Romagna, Florin Talpeş a inspirat chiar şi un articol în presa internaţională atunci când a plătit cash taxiurile invitaţilor de la un eveniment organizat în parteneriat cu Ferrari (de altfel, chiar el a exclamat atunci, „Cash is king”). Chiar dacă e neplăcut să ţi se impună să porţi cash cu tine, trebuie să nu uităm că, chiar şi în universul plăţilor digitale, nu e rău să deţii şi nişte economii în cash. Cash-ul rămâne cea mai folosită formă de plată şi în pieţele vestice potrivit unui studiu realizat de Banca Centrală Europeană şi publicat la începutul acestui an, 60% dintre cetăţeni vor să aibă în continuare opţiunea să plătească cash. Totuşi, există o evoluţie – în 2016 şi 2019, 79% şi 72% din totalul tranzacţiilor la puncte de vânzare cum ar fi magazinele sau restaurantele erau cash. În 2022, acest procent a scăzut până la 59%.  Concluzia BCE, dar şi a noastră, este că un sistem de plăţi sănătos garantează accesul la diferite opţiuni de plată, precum şi libertatea de a alege – avantaje există pentru ambele tipuri de plăţi.

    Dincolo de discuţia despre sistemele de plată, să ai bani la tine poate deveni extrem de important în vremuri de criză. „Cash is king” poate să însemne diferite lucruri, ideea centrală a expresiei este că banii sunt mai valoroşi decât alte forme de capital – companiile menţin această idee atunci când deţin lichidităţi pentru a plăti necesităţi imediate cum ar fi achiziţiile de echipamente, tehnologie, plata salariaţilor. Există posibilitatea de eşec pentru o companie mai degrabă pentru că nu are suficiente lichidităţi versus că nu face suficient profit. Să deţii mult cash poate să fie un buffer care te apără împotriva pierderilor financiare şi să permită opţiunea achiziţiei de active cu discount în perioade de dificultăţi economice, de pildă. În climatul economic actual, caracterizat încă de incertitudine, importanţa cash-ului nu poate fi subestimată, oricât de tehnologizaţi suntem. Aşadar, cu cât veţi primi mai multe întrebări legate de plata cu cash – s-ar putea să fie din cauza micilor firme de a simţi acest buffer protector. Apoi, nu ar fi rău totuşi să aveţi un buffer de acest tip şi voi – la fel ca în cazul unei companii, e posibil să fie nevoie de mai multă flexibilitate oferită de lichiditatea „banilor de la saltea” în perioada următoare.   ■

     

    Câteva avantaje pentru plăţile cash:

    1. Nu există riscul breşelor de securitate –
    singura responsabilitate este a deţinătorilor;

    2. În mod psihologic, pare că este mai greu pentru oameni să cheltuie bani fizic, decât cu ajutorul cardului. De asemenea, dacă eşti nevoit să mergi la ATM ca să scoţi bani, eşti nevoit să te gândeşti un pic mai mult la cheltuielile pe care le faci;

    3. Mai puţin marketing: atunci când plăteşti cash, riscul să fii întrebat de adresa ta de e-mail etc. este mai mic.

     

    Câteva avantaje ale plăţilor digitale:

    1. Comoditatea – folosirea plăţilor digitale poate fi cel mai mare motivator pentru tranzacţii facile – de asemenea, există un risc mai mic ca banii fizici să fie furaţi sau pierduţi;

    2. Folosirea plăţilor digitale poate ajuta la o mai bună monitorizare a cheltuielilor;

    3. Mai puţini bani pierduţi din cauza restului – odată ce plăteşti cu cardul sau smartphone-ul, poţi să realizezi plăţi fixe şi să eviţi să risipeşti bani sau să te încarci de mărunt.

     

    Ioana Matei este editor Business Magazin

    ioana.matei@businessmagazin.ro

    ioana_luciana_matei

  • Cum arată singurul parc de aventură subteran unic în Europa, deschis in România

    Club Aventura Praid este unicul parc subteran de aventură din Europa, deschis în 2012 în salina Praid, cu o investiţie iniţială de circa 100.000 de euro, la care s-au adăugat ulterior încă 150.000 de euro.

    Doi ani mai târziu, Marian Petrescu, proprietarul parcului, a investit încă 30.000 în deschiderea unui nou parc de aventură la Băile Tuşnad. În 2014, alături de un asociat, Petrescu a decis să îşi extindă businessul şi în zona Moldovei deschizând parcul de aventură Hamak din judeţul Iaşi, cu o investiţie de 50.000 de euro, care a ajuns, în urma unor modificări ulterioare, la 120.000 de euro.

    Anul trecut, cifra de afaceri a celor trei businessuri s-a ridicat la aproape 250.000 de euro. Cea mai mare parte a veniturilor (150.000 de euro) a fost generată de Club Aventura Praid, urmată de Hamak (circa 80.000 de euro). Parcul de la Băile Tuşnad a avut venituri de 16.000 de euro.

    Investiţiile anuale se ridică la 10-15.000 de euro şi sunt direcţionate în general pe partea de mentenanţă. Pentru anul acesta, Petrescu plănuieşte să investească circa 30.000 de euro în parcul de aventură Praid, pentru modificarea traseelor existente, înlocuirea elementelor şi realizarea a trei trasee noi, unul pentru adulţi şi două pentru copii; pentru parcurile de aventură Băile Tuşnad şi Hamak nu sunt planificate investiţii de extindere.

    Iarna, parcurile Băile Tuşnad şi Hamak sunt închise şi generează doar cheltuieli, spune proprietarul. Salina Praid este însă deschisă tot timpul anului. În cadrul celor trei parcuri de aventură lucrează, în sezon, 25 de angajaţi.

     

  • Derapajul de la cheltuieli din bugetul statului este dublu faţă de cel de la venituri, dar guvernul se uită mai mult spre redresarea veniturilor prin creşteri de taxe

    ♦ 17 mld. lei este ieşirea în decor la cheltuieli în primele cinci luni din an prin comparaţie cu ce şi-a bugetat guvernul la început de an  ♦ Vlad Boeriu, Deloitte România: „În practică reapar tot mai des situaţii în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preţ, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecţi“.

    Guvernul trebuie să vină urgent cu măsuri care să corecteze derapajul bugetar, care, conform analizei execuţiei bugetare la cinci luni, prin comparaţie cu programarea iniţială, este de peste 23 mld. lei. Din această sumă, 17 mld. de lei provin din cheltuieli mai mari decât erau estimate, adică 75% din derapaj.

    Vlad Boeriu, partener coor­donator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România, este de părere că micşorarea deficitului bugetar, care în 2022 a fost de 5,7% din PIB, trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, înainte de a trece la măsuri corective precum tăieri drastice de cheltuieli sau majorări de taxe.

    „Înainte de a vorbi de tăieri de cheltuieli esenţiale sau de creşterea veniturilor prin măsuri extreme, cum ar fi majorări de taxe sau decizii de impunere contestabile, consolidarea fiscal-bugetară trebuie să înceapă cu elaborarea unui buget realist, să continue cu eficientizarea cheltu­ielilor şi, în paralel, cu măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale şi pentru creşterea conformării voluntare“, spune el.

    Veniturile bugetului statului erau programate să crească cu 14% în 2023. La cinci luni din an, însă, creşterea este de numai 10%. În aceeaşi vreme, cheltuielile ar fi trebuit să crească cu numai 10% pe tot anul 2023, dar, în perioada amintită, au crescut cu 17%, în condiţiile în care cele mai multe cheltuieli se lasă pe final de an. În consecinţă, deficitul bugetar la cinci luni din an deja a ajuns la 2,3% din PIB la cinci luni din an, în condiţiile în care ţinta de deficit este de 4,4% din PIB pe tot anul şi, aşa cum a arătat experienţa din anii trecuţi, cea mai mare parte a deficitului bugetar se face în ultimele 2-3 luni din an.

    Având în vedere situaţia actuală, sunt necesari, aşa cum se vorbeşte în ultimele patru luni, de când au apărut primele informaţii despre problemele din buget, revizuirea cheltuielilor şi impulsionarea veniturilor.

    Guvernul se uită spre creşteri de taxe, dar şi spre scăderea cheltuielilor bugetare precum eliminarea voucherelor de vacanţă pentru bugetarii care câştigă peste 7.000 de lei sau îngheţarea angajărilor la stat până în 2024.

    „În privinţa cheltuielilor, este evident că, în actualul context infla­ţionist, o reducere a salariilor şi pen­siilor este de nedorit, dar în materie de eficientizare a alocărilor buge­tare pentru anumite proiecte, de res­truct­u­rare a unor instituţii cu per­sonal excedentar şi direcţionarea aces­tuia în zone deficitare, este mult loc de îmbunătăţire“, mai spune Vlad Boeriu.

    De asemenea, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), conform informaţiilor de la consul­tanţii fiscali, încearcă să colecteze mai mult prin inspecţiile fiscale, aşa cum s-a mai întâmplat în alţi ani în care situaţia bugetară a fost grea.

    „În practică reapar tot mai des situaţii în care, din cauza presiunii pe suplimentarea veniturilor cu orice preţ, inspectorii fiscali se îndreaptă tot către contribuabilii corecţi, derulează controale insuficient documentate, emit decizii de impunere fără o bază legală solidă şi aduc la buget sume considerabile, fără să fie preocupaţi de faptul că acestea, cel mai probabil, vor fi rambursate peste câţiva ani contribuabililor respectivi“.

    Astfel, mai adaugă consultantul fiscal, statul practic se împrumută la un cost foarte mare, pentru că deciziile de impunere sunt anulate de instanţe, iar ANAF plăteşte contribuabililor sumele blocate, plus dobânzi şi penalităţi.

    “Aceste sume care, iniţial, sunt raportate ca venituri suplimentare la buget, constituie împrumuturi extrem de scumpe pe care statul trebuie să le restituie contribuabililor, mai devreme sau mai târziu, cu tot cu costurile aferente”, mai spune Vlad Boeriu.

     

  • Austeritatea se întoarce în Europa, uneori pe tăcute, alteori în văzul lumii, însoţită de critici, proteste şi amintiri neplăcute

    Cheltuielile record pentru protec­ţie socială din timpul pandemiei şi crizei energetice au umflat de­ficitele şi datoriile statelor euro­pene.

    Cheltuielile record pentru protec­ţie socială din timpul pandemiei şi crizei energetice au umflat de­ficitele şi datoriile statelor euro­pene. Deşi disciplina fiscală la nivelul UE este mai relaxată, unele guverne nu se feresc să promoveze deschis austeritatea bu­getară, care de regulă înseamnă reducerea chel­tuielilor şi trezeşte amintirile amare ale trata­mentelor nesănătoase cu austeritate prescrise în marea criză financiară.

    Dar există şi ţări unde doctrina populistă a partidelor aflate la guvernare face ca austeri­tatea înţeleasă ca reducere a cheltuielilor să fie tabu. Cum de bani este nevoie, dar deficitele şi datoriile nu pot fi lăsate să crească la nesfârşit, sunt majorate taxele. Un an sau un întreg ciclu electoral complică şi mai mult lucrurile. Un astfel de exemplu este Polonia.

    Acolo, luna octombrie va aduce ale­geri parlamentare. Apoi urmea­ză ale­geri regionale şi europene. Partidul aflat acum la guvernare, conser­vatorul PiS, îşi pregăteşte încon­tinuu terenul cu majorări ale salariului minim şi cu supli­men­tarea diverselor programe socia­le destinate familiilor.

    Cum lupta este încinsă, ni­meni nu se aşteaptă ca guvernul să oprească baia de bani. Proiecţia de deficit din planul de buget pentru 2023 a fost majorată luna trecută cu 35%, la aceasta contribuind şi evoluţia economică mai slabă decât s-a anticipat. Analiştii de la ING prevăd un deficit bugetar de 5,2% din PIB anul acesta, limita de sus cerută de tratatele UE fiind de 3% din PIB. Pentru a creşte veniturile, gu­ver­nul polonez majorează taxele, direct sau indirect, şi introduce unele noi.

    Cel mai nou exemplu este un impozit im­pus companiilor care procesează şi depozitează produse agricole. Scopul este de a colecta mai mulţi bani într-un fond pentru protec­ţia fermierilor. Într-o eco­nomie liberă, nicio com­pa­nie nu va accepta taxe noi fără să facă gălăgie sau fără luptă. Firmele din indus­tria alimentară spun că impozitul va însemna creşterea preţu­rilor produselor alimentare din magazine.

    Impozitul este mic, de 0,25% din preţul net, dar va aduce la bugetul statului 170 milioane zloţi (38,2 milioane euro) pe an în mod direct. Dar un preţ mai mare la raft înseamnă şi înca­sări mai mari din TVA, taxa pe vânzare, bani care se duc tot la buget. Pentru a amortiza şocul inflaţiei asupra gospodăriilor, guvernul a redus TVA la energie şi la anumite alimente, dar nu la toate. Prin urmare, cu o mână dă, şi cu alta ia. În Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, 40% din companii spun că văd în creş­terea taxelor un pericol pentru viitorul lor. Este cel mai mare procent din lumea civilizată. 

    În regiune, Cehia, Slovacia şi Estonia au introdus sau pregătesc programe de reducere de cheltuieli care pot fi considerate măsuri de austeritate de-a dreptul, iar Comisia Euro­peană şi FMI le încurajează. „Consolidarea (reducerea cheltuielilor) ar trebui să fie şi mai ambiţioasă decât se intenţionează în prezent în cea mai mare parte a regiunii“, a spus Krista­lina Georgieva, directorul general al FMI. În Cehia, cea mai matură economie est-euro­pea­nă, guvernul a anunţat un set de măsuri echi­valent cu şase miliarde de euro destinat îngus­tării deficitului bugetar de la 3,5% din PIB anul acesta la sub 2% din PIB anul viitor.

    Pachetul susţinut de parlament este echi­librat între reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe şi prevede, printre altele, renunţarea la multe dintre subvenţii şi diminuarea costurilor pentru guvern cu 5%, scrie Reuters.

    La capitolul impozite pot fi menţionate majorarea taxei pe profit de la 19% la 21%, creşterea taxelor pe proprietate, a accizelor şi a contribuţiilor de asigurări de sănătate. Pachetul promite şi o reformă a pensiilor. Sindicatele, inclusiv din sănătate, au ieşit să protesteze, acuzând şi faptul că guvernul nu este dispus la dialog social.

    Un impozit pe profit de 21% ar putea să pară că descurajează afacerile, mai ales dacă este comparat cu cel general de 9% din Ungaria, al cărei guvern mizează pe cele mai mici taxe corporate din UE pentru a atrage investitori străini. Însă în anumite sectoare, impozitele pe profit din Ungaria pot ajunge şi la 50%. Iar impozitele excepţionale pe profiturile suplimentare făcute în criză (windfall tax) par să fi devenit regula în UE. În Ungaria, acest gen de impozitare, aplicat companiilor precum bănci, retaileri şi producători de carburanţi, tinde să se permanentizeze. De altfel, guvernul acestei ţări, unde inflaţia şi dobânzile sunt cele mai mari din Uniune, este printre primele care au aplicat măsuri de reducere a cheltuielilor încă de anul trecut, deşi nu au fost descrise ca fiind măsuri de austeritate. Costurile cadourilor electorale şi faptul că fondurile europene sunt blocate erodează bugetul. Deficitul din primele cinci luni ale anului este unul record. Guvernul a răspuns cu creşteri de taxe, precum cele pentru anumite depozite bancare, şi extinderea în 2024 a taxelor de tipul windfall. Astfel de planuri sunt de la un timp făcute publice când toată lumea doarme. Apoi a venit anunţul şoc: ministerele trebuie să caute modalităţi de a reduce cheltuielile cu cel puţin 3% în domenii sensibile politic cum ar fi programele de susţinere a familiilor, subvenţii pentru locuinţe şi sănătate. Cea mai mare bancă a ţării, OTP, cere să se facă mai mult, având în vedere deficitul bugetar de aproape 10% din PIB din primul trimestru. Pentru 2023, guvernul de la Budapesta are o ţintă de deficit de 3,9% din PIB, dar OTP estimează unul de 6% din PIB. În Germania, o ţară disciplinată fiscal, este mai simplu: proiectul de buget pentru 2024 aprobat de guvern prevede reducerea cheltuielilor cu 6,4% (scăderi în toate departamentele în afară de apărare) şi reactivarea frânei datoriilor. Aceasta înseamnă scăderea deficitului bugetar de la 1,1% din PIB anul acesta (în prezent indicatorul este mult mai mare) la 0,4% din PIB anul viitor. Fitch consideră că reducerile de cheltuieli fac aceste planuri realizabile.

  • Fondul Proprietatea, cheltuieli totale estimate la 243 mil. lei cu vânzarea istorică la Hidroelectrica

    Listarea producătorului naţional de energie electrică Hidroelectrica, într-o ofertă de listare de peste 9 miliarde de lei (1,9 mld. euro) prin vânzarea pe bursă a pachetului de 19,94% pe care îl avea Fondul Proprietatea, ar fi costat aproximativ 243 mil. lei, potrivit unei notificări din partea BCR publicată la Bursa de Valori Bucureşti de Hidroelectrica. Suma finală a cheltuielilor totale ar putea însă să fie semnificativ diferită.

    „Cheltuielile totale maxime estimate suportate de Ofertant sunt 243 milioane RON. Această estimare depinde de mai mulţi factori, inclusiv externi (care nu sunt în controlul Ofertantului), iar suma finală a cheltuielilor totale va fi determinată după finalul perioadei de stabilizare şi poate fi semnificativ diferită, urmând a fi comunicată prin rapoartele periodice publicate de Ofertant”, scrie BCR în notificare.

    Banca menţionează că la data decontării ofertei, comisioanele de intermediere nu au fost reţinute din valoarea ofertei şi nici nu au fost achitate de Fondul Proprietatea. Acestea se vor factura şi achita ulterior în baza facturilor emise de către sindicatul de intermediere conform prevederilor contractuale.

    Sindicatul de intermediere a fost format din Citigroup Global Markets Europe, Erste Group Bank, Jefferies, Jefferies International Limited şi Morgan Stanley Europe în calitate de coordonatori globali comuni, Banca Comercială Română, Barclays Bank Ireland, BofA Securities Europe, UBS Europe, UniCredit Bank Milan Branch şi Wood & Company Financial Services în calitate de codeţinători ai registrului de subscrieri şi Auerbach Grayson, BRD, BT Capital Partners şi Swiss Capital în calitate de intermediari coordonatori.

    IPO-ul Hidroelectrica s-a desfăşurat în perioada 23 iulie 2023 – 4 iulie 2023, iar primele cinci zile au fost cu un discount de 3% pentru investitorii de retail. Aceştia au avut 15% din ofertă, dar şi li s-a transferat 5% din partea investitorilor instituţionali, care au rămas cu 80% din total. FP a vândut 89,7 milioane de acţiuni H2O, la un preţ de 100,88 de lei în primele cinci zile pentru micii investitori, respectiv un preţ de 104 lei pentru restul zilelor şi pentru investitorii instituţionali.

    Au existat 51.974 de ordine din partea cumpărătorilor, iar suma totală estimată a fi încasată de Fondul Proprietatea după plata tuturor cheltuielilor este de circa 9,04 mld. lei, incluzând opţiunea de supra-alocare. Procentul reprezentat din suma estimată a fi obţinută este de circa 97,4%.

     

  • Răzvan Botea, ZF: Dacă nu tăiem excepţii fiscale, nu creştem taxe, nu scădem cheltuieli, atunci de unde să scadă deficitul bugetar?

    Când pieţele financiare simt miros de sânge, nu ezită să atace. Şi, în definitiv este normal. Sunt banii lor. Când cineva care are un loc stabil de muncă de ani buni, cu un salariu decent şi îţi cere bani împrumut, ştii că va avea capacitatea să ţi-i înapoieze. Când îţi cere bani împrumut un om care nu a mai avut un loc de muncă de doi ani la care să stea mai mult de trei luni, dacă îi dai bani împrumut, cel mai probabil poţi să îi consideri donaţi.

    Or, bugetul României arată în acest moment ca al unui pauper asistat social de Uniunea Europeană, dar care nici nu se ştie exact dacă va reuşi să ia banii europeni.

    Deficitul bugetar, datoria publică, nu este a statului român. Este datoria noastră, a tuturor care trăim şi muncim în România, dar şi a copiilor şi nepoţilor noştri. Nu o rambursează nici Marcel Ciolacu, nici guvernul care va veni după alegerile din 2024, ci tot noi, care plătim taxe şi impozite aici.

    Guvernul trebuie să găsească urgent bani, fie din creşterea veniturilor, fie din scăderea cheltuielilor, astfel încât să mai astupe din gaura bugetară. Variantele nu sunt foarte multe: tăieri de cheltuieli, creşterea colectării, majorarea taxelor, eliminarea nişelor fiscale şi creşterea PIB (astfel încât, chiar dacă deficitul în lei rămâne la fel, raportat la PIB scade). Creşterea PIB nu poate fi promisă, la fel ca majorarea colectării, aşa că rămân celelalte variante. Nu este clar pe unde va scoate guvernul cămaşa, dar cert este că trebuie să găsească o modalitate.

    Finanţele ţării sunt într-o situaţie care începe să arate a dezastru. La cinci luni din an, gaura, în total (din subestimarea cheltuielilor şi supraestimarea veniturilor) depăşeşte 30 mld. lei. Spre comparaţie, tot deficitul bugetar pentru 2023 ar fi trebuit să fie, conform proiecţiei de la început de an, de 70 mld. lei. Iată că la cinci luni, deja discutăm, în termeni practici, de un deficit de 105 mld. lei pe tot anul. Astfel, dacă gaura nu se mai adânceşte, dar nici nu scade, deficitul va însemna 6,6% din PIB, în loc de 4,4%, cât trebuia să fie. Sigur că realitatea la final de an va arăta altfel, dar remarca este făcută doar pentru a da o dimensiune situaţiei actuale. 

    De ce este nevoie de scăderea deficitului bugetar? În primul rând, nu pentru că România este în procedură de deficit excesiv, ci pentru că pieţele financiare, adică cei care împrumută statul român, se uită la acest angajament, adică la capacitatea României de rambursa banii pe care ei îi împrumută. Or, când cheltuielile tale cresc mult mai repede decât veniturile, capacitatea de a plăti datoriile scade.

    În tot acest context, deficitul public trebuie scăzut, sau măcar adus sub un oarecare control. Cum faci asta, însă, dacă nu vrei şi oricum nu poţi să scazi cheltuieli serioase, cum sunt salariile şi pensiile, nu poţi creşte colectarea peste noapte şi nici nu vrei să elimini nişele fiscale? Laşi totul la voia creşterii PIB, astfel încât deficitul să fie mai mic raportat la un PIB mai mare? În definitiv, aşa cum a scris Iulian Anghel, editorul politic al ZF, când plăteşti datoria nu plăteşti procente din PIB, plăteşti lei, euro sau dolari. Şi creşterea nu este sigură oricum. Iată că economia, PIB, frânează şi nu se ştie când va apăsa din nou acceleraţia.

    Creşterile de taxe cu impact serios ies din ecuaţie, pentru că o majorarea care să aibă efect puternic şi pe termen scurt este creşterea de TVA. Pe lângă impactul electoral devastator pe care l-ar avea o astfel de măsură, este foarte complicat să creşti azi preţurile şi mai mult decât cresc ele singure deja. Tăieri de salarii, pensii, ies din discuţie din aceleaşi raţiuni. Dimpotrivă, se vorbeşte şi se întâmplă tocmai invers, adică majorări de venituri.

    Rămân mult discutatele facilităţi fiscale. Marcel Ciolacu, premierul României, a vorbit de excepţii fiscale de 74 mld. lei pe an. Marcel Boloş, ministrul finanţelor din partea PNL, în aceeaşi barcă, dar în acelaşi timp de partea cealaltă a baricadei, a spus de asemenea că vede ca o posibilă soluţie eliminarea acestor nişe fiscale. Iată însă că, în ultimele zile, declaraţiile politice au luat altă turnură şi Marcel Ciolacu a spus că anul acesta nu mai elimină facilităţile fiscale.

    Sigur, într-o situaţie ideală, nimeni nu ar trebui să „plătească” aceste facturi. Mai devreme sau mai târziu, scadenţa oricum vine şi cu cât măsurile sunt luate mai din timp, cu atât va fi mai puţin dureros şocul. Scopul este consolidarea fiscală, cum îi spun analiştii financiari scăderii deficitului public. Dar consolidarea fiscală nu poate cădea din cer.  Dacă nici nu tăiem facilităţi fiscale, nu creştem taxe, nu scădem cheltuieli, atunci de unde să scadă deficitul bugetar?

     

  • Bugetul de stat a ajuns cea mai mare vulnerabilitate macroeconomică a României. Cum va fi corectat deficitul?

    Cheltuielile guvernului cresc mult sub programare, iar veniturile nu se ridică la nivelul estimat. În aceste condiţii, deficitul bugetar, şi aşa mare, creşte, în loc să scadă. La aproape toate capitolele, indiferent că e vorba de încasări din TVA sau contribuţii sociale sau de cheltuieli cu pensiile, salariile sau cu subvenţiile, guvernul a ratat ţintele de la început de an.

    „E ca şi cum cineva ar fi încurcat cifrele de la cheltuieli cu cele de la venituri. „De remarcat că la cheltuieli toate sunt peste ritmul prognozat pe întregul an, iar la venituri cele mai multe sunt mai mici decât cele prognozate“, comentează datele Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie. 

    Una dintre cele mai importante misiuni ale noului ministru de finanţe Marcel Boloş va fi să facă o primă rectificare bugetară, care să acordeze realitatea bugetară la ţinta de deficit bugetar. Cifrele de la cinci luni, cele mai recente, arată că veniturile din TVA, cea mai importantă taxă, au crescut cu 6%, când ar fi trebuit să crească cu 19%, iar cheltuielile cu subvenţiile au crescut cu 84%, în loc să scadă cu 26%, aşa cum şi-a planificat guvernul.