BusinessMagazin

Tag: Cehia

  • Deloitte: investiţiile în cercetare şi dezvoltare pot fi impulsionate de stat

    O susţinere mai mare din partea autorităţilor sub forma unor ajutoare sau facilităţi fiscale ar putea duce la creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, potrivit celei de-a V-a ediţii a raportului Deloitte CE Research & Development (R&D) Survey.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţii din România au în plan creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în următoarele 12-24 luni, comparativ cu anul trecut, în timp ce 63% intenţionează să cheltuie mai mult în următorii trei- cinci ani. Principala motivaţie pentru companii o reprezintă noul program de fonduri europene (2014 – 2020) cu subvenţii noi pentru R&D, care le oferă motivaţia de a co-finanţa proiecte de cercetare şi dezvoltare.

    ”Studiul a evidenţiat, o dată în plus, că economiile funcţionale investesc un procent semnificativ mai mare din PIB în activităţi de cercetare şi dezvoltare. Avantajul forţei de muncă relativ ieftine din ţările Europei Centrale este pus în umbră de investiţiile considerabil mai mici în R&D. Având în faţă acest tablou, sperăm că autorităţile vor face schimbări menite să continue stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare”, a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte România.

    Raportul a mai arătat că un mediu de afaceri mai previzibil din punct de vedere fiscal ar atrage mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare, atât în România, cât şi în regiune. O altă îngrijorare a investitorilor intervievaţi o reprezintă lipsa de cercetători calificaţi şi cu experienţă.

    Deloitte CE R&D Survey îşi propune să realizeze o hartă a atitudinilor companiilor din Europa Centrală privind investiţiile în cercetare şi dezvoltare. Raportul ajută la identificarea dificultăţilor existente în R&D, a modalităţilor de protejare a proprietăţii intelectuale, cât şi a susţinerii companiilor de către stat.

    Ediţia din acest an include zece ţări din Europa Centrală: Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Peste 400 de persoane au participat la sondaj în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016.

  • Piaţa de modă a primit zece nume noi în 2016. Revenirea consumului îi încurajează pe retailerii străini să testeze o piaţă de 16 mld. lei

    Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţăminte şi echipamente sportive, evaluată la circa 16 mld. lei, a primit de la începutul acestui an zece nume noi. Astfel, atât grupuri deja existente şi-au întărit portofoliile cu branduri noi, cât şi mărci noi au ales să deschidă primele unităţi din România.

    Decizia vine în contextul în care românii alocă circa 4% pe haine şi pantofi, cea mai mare pondere din regiune, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe modă. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă. Situaţia este similară şi dacă alegem să comparăm România cu Polonia, Cehia sau Ungaria.

    „Deşi nivelul salarial este în continuare cu mult sub media ţărilor din Occident, ţara noastră rămâne unul dintre punctele de atracţie pentru investitorii din acest domeniu, în special datorită apetitului deja demonstrat al românilor pentru fashion“, spunea recent Alina Bistreanu (31 de ani), director general al operaţiunilor din România ale polonezilor de la LPP, un grup cu cinci branduri şi afaceri estimate la 26 mil. euro în acest an la o reţea de 40 de magazine.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Încă un brand de lux vine pe piaţa locală

    Brandul de lux Cerruti 1881, fondat acum circa jumătate de secol la Paris, în Franţa, va intra direct pe piaţa locală cu un magazin în Băneasa Shopping City, potrivit surselor ZF.

    Pe site-ul companiei acesta încă nu figurează, în Europa existând magazine doar în nouă pieţe printre care şi Cehia şi Rusia în regiune. Până la închiderea ediţiei oficialii Cerruti nu au răspuns solicitării ZF privind deschiderea acestui magazin care va vinde accesorii, potrivit surselor citate.

    Brandul de lux, care are în portofoliu şi îmbrăcăminte, dar şi accesorii şi produse de parfumerie. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Paradoxurile bursei româneşti: cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, rulajele sunt mici

    Anul acesta companiile din principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, au un randament al dividendelor de 7,9%, cel mai mare din lume, conform raportului Berenberg. „România este urmată în top de Kuweit (7,6%) şi de Bahrein (7,2%); în regiune, Cehia oferă randamente ale dividendelor de 6,4%, Croaţia 5,7%, Austria 4,6% şi Polonia 4,2%“, spune analistul Carsten Hesse de la banca de investiţii Berenberg.

    „Sunt şanse mari ca Banca Transilvania, Romgaz şi Transgaz să plătească un randament al dividendelor de peste 10% anul acesta. Banca Transilvania ar putea urca pe prima poziţie în topul plătitorilor de dividende, cu un randament de circa 15%, după ce a realizat anul trecut venituri foarte mari, ca urmare a achiziţiei reţelei Volksbank de pe piaţa românească“, estimează Carsten Hesse.

    Anunţul Băncii Transilvania din luna martie de a plăti dividende foarte mari a fost o surpriză, arată Carsten Hesse. Este pentru a doua oară în ultimii 20 de ani din istoria băncii clujene când aceasta acordă dividende în numerar; instituţia financiară oferă dividende de 1,2 miliarde de lei acţionarilor, adică jumătate din profitul băncii, precum şi acţiuni gratuite în valoare de 620 de milioane de lei. Şi alte societăţi, arată analiza băncii Berenberg, ar urma să-şi răsplătească acţionarii cu sume importante. Romgaz şi Transgaz ar urma să plătească randamente plasate între 10 şi 11%. În cazul Transgaz, statul, care este acţionarul majoritar (cu peste 58% din acţiuni), a cerut dividende mai mari decât propusese compania (27,6 lei, adică un randament de 10,2%, faţă de 21,2 lei, adică un randament de 8%). Conform estimărilor, nivelul ridicat al randamentelor de la BVB nu reprezintă cazuri singurlare, ci este de aşteptat ca în următorii doi ani să se menţină în jurul a 7%.

     

    În ce priveşte primele trei luni ale acestui an, cu randamente chiar şi mai mari decât ale acţiunilor Băncii Transilvania se pot lăuda cinci companii listate la BVB; e drept, rulajele acestora, la un loc, sunt de câteva zeci de ori mai mici decât ale băncii clujene, care au fost cele mai lichide în intervalul ianuarie-martie (437,5 milioane de lei), urmate de cele ale Fondului Proprietatea (362 milioane de lei), care însă au înregistrat un randament negativ (-5,6%).

    În primul trimestru al acestui an Turbomecanica a marcat o creştere de 84,7% (cu rulaje de 2,9 milioane de lei), urmată de Electroargeş (31,2%, cu rulaje de 1 milion de lei) şi de Albalact (26,8%, cu rulaje de 8,3 milioane de lei). „Rezultatele financiare înregistrate în 2015 evidenţiază pentru prima dată după şapte ani aspecte pozitive, dintre care cel mai relevant este realizarea unui profit net de 3,8 milioane lei“, declară reprezentanţii Turbomecanica.

    În cazul Turbomecanica, Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville, apreciază că evoluţia ascendentă s-a datorat în principal rezultatelor pozitive din 2015, cuplate cu o conjunctură favorabilă companiei la nivelul cererii pentru produsele şi serviciile sale, atât pe filiera civilă, cât şi pe cea militară.

    „Electroargeş beneficiază de aşteptări pozitive pentru sectorul bunurilor de consum discreţionare, pe fondul unui mediu cu dobânzi scăzute şi al unui an electoral în plină desfăşurare“, spune Ovidiu Dumitrescu. Tot el adaugă că în ce priveşte randamentul acţiunilor Albalact, pare să fi contat destul de mult preluarea propusă de francezii de la Lactalis – „se poate observa că în ultimele două luni acţiunea producătorului de lactate a rămas într-un interval de preţ destul de strâns, legat probabil de preţul de ofertă estimat“, adaugă reprezentantul Tradeville.

    În primele trei luni ale anului, doar opt companii listate la BVB au înregistrat randamente pozitive ale acţiunilor, între acestea numărându-se şi Oltchim (17,1%), Conpet (12,7%), Banca Comercială Carpatica (6,8%) şi Teraplast (1,8%).

  • Un scafandru a găsit pe fundul apei un aparat de fotografiat ruginit. Când l-a deschis a avut o surpriză de proporţii

    Un aparat de fotografiat a fost recuperat la începutul lunii august din apele frumosului oraş medieval Český Krumlov, din Boemia de Sud (Cehia). Deşi aparatul era destul de ruginit, cel care l-a găsit, un scafandru, a avut o mare surpriză când l-a deschis.

    Vezi aici ce a găsit scafandrul din Český Krumlov în aparatul de fotografiat ruginit

  • O ţară importantă din Europa vrea să îşi schimbe numele

    Liderii ţării au agreat, joi seară, asupra unui nume alternativ, din motive de spaţiu pe produsele de export, pentru ca ţara să fie promovată mai uşor de companii, relatează Reuters.

    Decizia – aprobată de preşedinte, premier, şeful parlamentului şi ministrul Apărării – are nevoie, însă, şi de aprobarea cabinetului înainte ca Ministerul ceh de Externe să discute numele cu Naţiunile Unite, pentru ca noul nume să devină numelui prescurtat oficial al ţării în limba engleză.

    Oficialul a mai precizat joi pe contul de Twitter că statul a investit peste 40 de milioane de dolari în campanii de promovare a turismului în ţară în care s-a folosit numele complet al ţării.

    Vedeţi aici prima ţară din UE care vrea să îşi schimbe numele

  • Prima ţară din UE care vrea să îşi schimbe numele

    Liderii ţării au agreat, joi seară, asupra unui nume alternativ, din motive de spaţiu pe produsele de export, pentru ca ţara să fie promovată mai uşor de companii, relatează Reuters.

    Decizia – aprobată de preşedinte, premier, şeful parlamentului şi ministrul Apărării – are nevoie, însă, şi de aprobarea cabinetului înainte ca Ministerul ceh de Externe să discute numele cu Naţiunile Unite, pentru ca noul nume să devină numelui prescurtat oficial al ţării în limba engleză.

    Oficialul a mai precizat joi pe contul de Twitter că statul a investit peste 40 de milioane de dolari în campanii de promovare a turismului în ţară în care s-a folosit numele complet al ţării.

    Vedeţi aici prima ţară din UE care vrea să îşi schimbe numele

  • Prima ţară din UE care vrea să îşi schimbe numele

    Liderii ţării au agreat, joi seară, asupra unui nume alternativ, din motive de spaţiu pe produsele de export, pentru ca ţara să fie promovată mai uşor de companii, relatează Reuters.

    Decizia – aprobată de preşedinte, premier, şeful parlamentului şi ministrul Apărării – are nevoie, însă, şi de aprobarea cabinetului înainte ca Ministerul ceh de Externe să discute numele cu Naţiunile Unite, pentru ca noul nume să devină numelui prescurtat oficial al ţării în limba engleză.

    Oficialul a mai precizat joi pe contul de Twitter că statul a investit peste 40 de milioane de dolari în campanii de promovare a turismului în ţară în care s-a folosit numele complet al ţării.

    Vedeţi aici prima ţară din UE care vrea să îşi schimbe numele

  • 443 locuri de muncă vacante în Marea Britanie, Germania, Suedia şi alte state europene. Vezi ce meserii se caută

    Persoanele care doresc să lucreze în străinătate au la dispoziţie 443 de locuri de muncă vacante la angajatorii din Europa, prin intermeniul ANOFM şi al reţelei EURES.

    Cele mai multe posturi sunt în Marea Britanie, 209, dintre care 60 infirmieri, 60 asistenţi medicali, 58 bucătari, 30 îngrijitori persoane, 1 şofer profesionist şi în Germania – 104 posturi (15 factori poştali, 10 ospătari, 10 bucătari, 10 barmani, 10 persoane în gastronomia de sistem, 8 şoferi autocamion transport mărfuri, 7 lucrători calificaţi în producţie, 7 sudori MIG-MAG, WIG, 6 hamali, 5 operatori CNC, 5 electricieni, 5 electricieni industriali, 5 operatori stivuitori, 1 inginer sistem de navigaţie satelit Galileo). În Suedia sunt disponibile 55 de locuri de muncă pentru persoanele interesate să lucreze ca femeie de serviciu (20 posturi), vopsitori auto (15 posturi), tinichigii auto (10 posturi) şi mecanici auto (10 posturi).

    În Slovacia: 30 şofer autocamion transport internaţional, 7 îngrijitor persoane / infirmier; Cehia: 15 şofer profesionist camion, 5 şlefuitor, pilitor; Ungaria: 6 mecanic agricol; Belgia: 1 manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţă vastă în lucrul cu polimeri); Slovenia: 1 sudor MAG 135; Spania: 1 maseur.

    Angajatorii din Irlanda oferă 5 posturi de tranşatori carne, iar cei din Norvegia 4 posturi (2 doctoranzi în departamentul biomedical, 1 postdoctorand în departamentul reţele, 1 postdoctorand în departamentul biomedical).  Persoanele interesate pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro  sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • Estul Europei începe să muşte mai mult din „mâna care l-a hrănit”

    Economiile est-europene continuă să aibă un trend ascendent într-o lume dominată de pesimismul cauzat de instabilitatea de pe pieţele financiare şi de scăderea preţului materiilor prime, scrie Bloomberg.

    Principalele surse ale creşterii economice din regiune au fost cererea internă şi industria auto, care au alimentat exporturile în ţări precum Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

    Cu o creştere de 4,2%, Slovacia a înregistrat cel mai mare avans din regiune, cel mai bun nivel din ultimii cinci ani. PIB-ul Poloniei a crescut cu 3,9%, urmat de cel al României cu 3,7%. Vecinii României, Ungaria şi Bulgaria, au înregistrat creşteri de 3,2% respectiv 3,1%. Însă Cehia, care va publica datele pe 16 februarie, este estimată de economiştii intervievaţi de Bloomberg, să aibă o creştere de 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro