Tag: cautare

  • Alexandru Cumpănaşu cere Interpol şi Europol să le caute pe Alexandra Măceşanu şi Luiza Melencu

    „În primul rând, căutarea celor două fete, este inacceptabil, eu nu înţeleg, este greu de priceput ce se întâmplă în acest moment cu autorităţile statului care încearcă doar să demonstreze omorul acestui individ ( Gheorghe Dincă, n.r) sau este ceea ce reiese până în momentul de faţă şi Interpolul şi Europolul au această competenţă de a verifica, de a coopera cu toate statele pentru a putea să identifice respectivele posibile victime ale traficului de persoane în cazul acesta Alexandra şi Luiza Melencu, cel puţin. În al doilea rând, voi solicita, aceasta este prima solicitare către cei de la Europol şi Interpol, de a le căuta de a-şi folosi toate contactele şi aceste parteneriate care există între ţările membre ale U.E, dar şi internaţional, pentru a afla adevărul, dacă au fost traficate şi dacă da, unde”, a declarat Alexandru Cumpănaşu.

    Unchiul Alexandrei Cumpănaşu precizează că cea de-a doua parte a sesizării cuprinde o cooperare pe care o solicită Interpolului şi Europolului din România pentru identificarea traficului de persoane din judeţul Olt.

    „Am cerut a identifica acele clanuri, acele reţele de crime organizată transfrontalieră, care pleacă dinspre Caracal sau care pleacă din judeţul Olt şi merg către ţări din U.E şi nu numai. Această solicitare, evident, are legătură directă cu acest caz şi cu Dincă pentru că, aşa cum am mai spus, eu nu cred nicio secundă că acest om a acţionat singur, nu cred nici acum că este singur, ci dimpotrivă, cred că a avut complici dacă aceste fete sunt ucise, ceea ce eu nu cred, sper că nu este aşa şi până la o probă evidentă, nu am nicio probă clară care să spună că lucrurile stau aşa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arabii reiau ambiţia listării gigantului Saudi Aramco şi caută bănci pentru intermediere

    Saudi Aramco, cel mai puternic jucător din industria petrolieră a lumii, a contactat mai multe bănci mari pentru a-şi găsi intermediarii tranzacţiei de listare la bursă a gigantului controlat de guvernul Arabiei Saudite, în ceea ce se poate contura ca cea mai mare listare bursieră din lume, potrivit Reuters.

    Listarea Aramco ar putea aduce 100 de miliarde de dolari pentru Arabia Saudită şi se află în centrul planului de transformare economică lansat de arabi, prin care încearcă să atragă investiţii străine şi să se îndepărteze de dependenţa faţă de petrol.

    Formalităţile de listare vin după ce Prinţul Coroanei Mohammed bin Salman a declarat în luna iunie că guvernul este dedicat listării Aramco şi că aceasta va avea loc la sfârşitul lui 2020 sau începutul lui 2021, după ce a fost amânată anul trecut.

    Comentariile sale au stârnit marile bănci ale lumii care au contactat guvernul Arabiei Saudite pentru a intermedia ceea ce se poate concretiza în cea mai mare listare bursieră din istoria lumii.

    Procedurile de listare au fost oprite în 2018 când Aramco a intrat în tranzacţia prin care preia 70% din producătorul petrochimic Saudi Basic Industries.

    Una dintre sursele citate de agenţia de presă Reuters susţine că acest pas, contactarea băncilor, reprezintă unul dintre semnele certe că listarea va merge înainte de această dată. Cu siguranţă, decizia se poate schimba în cazul în care condiţiile de piaţă se înrăutăţesc sau dacă are loc un eveniment geopolitic major.

    Însă una dintre problemele de care se poate lovi listarea ţine de evaluarea companiei în funcţie de preţurile volatile din piaţa petrolului. Prinţul Mohammed a evaluat compania la 2.000 miliarde dolari la începutul anului 2016 când a propus prima dată această listare. Mai multe bănci din piaţă susţin că Arabia Saudită ar trebui să îşi reducă ţinta de evaluare la 1.500 miliarde dolari.

    Înainte ca procedura de listare să fie stopată în 2018, JPMorgan, Morgan Stanley şi HSBC sunt băncile care au fost alese pentru a juca rolurile principale în intermedierea celei mai mari listări bursiere. Mai mult, Arabia Saudită a angajat atunci pentru consultanţă şi Moelis & Co şi Evercore.

     

     

     

     

  • Cel mai căutat loc de muncă din România. Aproape 200.000 de români şi-au depus CV-urile pentru un astfel de job

    „Şoferi – servicii auto- curierat” a rămas în primul semestru al acestui an categoria cu cele mai multe locuri de muncă disponibile la secţiunea OLX Locuri de muncă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei.  Potrivit OLX, lipsa mare de angajaţi din acest sector este ilustrată în cantitatea de anunţuri publicate de companii în primele şase luni din acest an, când angajatorii au avut oferte de locuri de muncă pentru peste 43.000 de şoferi. Aproape 200.000 de români şi-au depus CV-urile pentru un astfel de job.

    La mare căutare au fost şi muncitorii calificaţi sau necalificaţi din fabrici (electricieni, sudori, stivuitorişti, manipulanţi marfă, operatori producţie, ambalatori, sortatori colete etc.)

    Categoria „ingineri-meseriaşi-constructori”, a înregistrat o creştere cu 10% faţă de perioada similară din anul 2018, unde companiile au publicat peste 33.800 de anunţuri de angajare în prima jumătate a acestui an.

    Rezultatele au fost comunicate de OLX în cea  de-a treia ediţie a studiului „Indexul locurilor de muncă”, unde se regăsesc principalele date centralizate din secţiunea „Locuri de muncă”, cu peste 500.000 de anunţuri de joburi vacante pe an.

    OLX – Indexul locurilor de muncă este o analiză semestrială, ce a fost lansată în vara anului 2018.

     

     

  • Alergători de lux

    Noul tip de cumpărători este reprezentat de pasionaţii de alergare pe poteci montane, aşa-numitul „trail running”, care caută asemenea proprietăţi pentru a le folosi ca baze pe durata verii când îşi practică hobbyul sau participă la concursuri.

    Aceştia vor fie apartamente, fie case în localităţi precum Chamonix sau Morzine din Alpii francezi, fiind dispuşi să plătească chiar şi sute de mii sau milioane de euro pentru a le obţine, iar principalii cumpărători sunt persoane de peste 30 sau 40 de ani care lucrează în domeniul financiar la Hong Kong, Londra, în Australia sau în SUA.

  • Alergători de lux

    Noul tip de cumpărători este reprezentat de pasionaţii de alergare pe poteci montane, aşa-numitul „trail running”, care caută asemenea proprietăţi pentru a le folosi ca baze pe durata verii când îşi practică hobbyul sau participă la concursuri.

    Aceştia vor fie apartamente, fie case în localităţi precum Chamonix sau Morzine din Alpii francezi, fiind dispuşi să plătească chiar şi sute de mii sau milioane de euro pentru a le obţine, iar principalii cumpărători sunt persoane de peste 30 sau 40 de ani care lucrează în domeniul financiar la Hong Kong, Londra, în Australia sau în SUA.

  • În căutarea clienţilor – şi pe Instagram

    „O companie trebuie să fie acolo unde sunt clienţii şi potenţialii clienţi: în social media, în online sau la evenimente, inclusiv la festivaluri precum Untold, Electric Castle sau TIFF. La fel, suntem foarte implicaţi în acţiuni de CSR, dar şi în generarea de conţinut relevant pentru cei care ne urmăresc”, descrie Sergiu Mircea priorităţile de comunicare ale Băncii Transilvania, care, cu active de 74,1 miliarde de euro şi o cotă de piaţă de aproape 16,5% anul trecut, este cea mai mare bancă locală. 

    Sergiu Mircea este responsabil de coordonarea campaniilor de marketing şi comunicare, precum şi de administrarea tuturor brandurilor grupului financiar Banca Transilvania, având în subordine peste 20 de angajaţi. Cariera lui se leagă exclusiv de banca din Ardeal, unde a început să lucreze încă de când era student la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El observă că schimbările din marketing din ultimii ani sunt evidente, de la cele referitoare la modul în care se lucrează şi se pregătesc campaniile, până la mediile de promovare şi, mai ales, aşteptările clienţilor, care trăiesc tot mai mult într-o lume multi-channel.

    „Clienţii au nevoie acum de conţinut în timp real, contextual, transparent şi strâns legat de realitatea în care trăiesc. Asta, mai ales în contextul în care avem acum şi mediile în care putem face asta. Atunci când apare o noutate, o întrebare, chiar şi o problemă, de cele mai multe ori social media este primul loc în care clienţii îşi spun gândurile, impresiile – tocmai din acest motiv suntem foarte prezenţi aici”, descrie Mircea modificările prin care trece domeniul său de activitate.

    O parte din modelul de promovare a băncii se axează pe migrarea dinspre canalele de comunicare undirecţionale, în care comunicarea cu clienţii se face într-un singur sens, către zonele interactive, în care există o astfel de comunicare în ambele sensuri.

    „Acest lucru este mai complicat pentru un business deoarece dacă întrebi clienţii, ei îşi vor spune părerea şi trebuie să fii pregătit să îi asculţi şi să îi implici în decizii. Noi credem că acesta este viitorul”, spune Sergiu Mircea.

    El punctează şi influenţa fintech-urilor şi businessurilor din alte domenii care pot oricând să migreze în banking. „Când clientul este pe Instagram şi tu vrei să comunici acolo, în mod sigur concurezi inclusiv cu alte branduri mari – din alte industrii, poate mai atractive pentru că sunt bazate pe produse – pentru a atrage atenţia clienţilor. Fintech-urile au avantaje în interacţiunea cu clienţii, au produse mai simple şi de multe ori au un legacy semnificativ mai redus, însă în Europa şi în România avem deja bănci bune care au aplicaţii lansate sau în pregătire, care nu sunt cu nimic mai prejos decât aplicaţiile fintech-urilor.”

    Sergiu Mircea mai observă că acum transparenţa şi empowerment-ul stau la baza relaţiei dintre clienţi şi companii. „Cele mai mari schimbări au fost aduse de supremaţia tot mai mare a mobilului, a toolurilor noi de advertising şi a celor de căutare online. De asemenea, avem noi jucători, cum ar fi creşterea Instagramului şi preferinţa tot mai mare pentru conţinutul video. Sigur că acum inclusiv echipa de marketing înseamnă noi abilităţi, pentru a ţine pasul cu trendurile şi cu noile strategii. În marketing este altă lume decât aveam acum cinci ani.”

    În noul context digital, prioritatea departamentului de care Sergiu Mircea este responsabil se referă atât la platforma de mobile şi digital banking, cât şi la campaniile de cumpărături bancare online, ori la lansarea walletului Băncii Transilvania.

    Banca a anunţat recent, de pildă, că a introdus posibilitatea retragerii de bani cu telefonul mobil de la bancomate prin aplicaţiile BT Pay şi Apple Pay, fiind prima bancă din România care introduce acest serviciu.

    De altfel, Banca Transilvania a fost şi prima instituţie de credit din România care a introdus şi plata cu mobilul, la începutul anului trecut.

    În prezent BT lucrează la dezvoltarea unei noi aplicaţii de internet şi mobile banking astfel încât fiecare client să-şi poată gestiona singur banii, iar banca poate veni cu servicii şi produse cu un grad mai mare de personalizare, opţiuni complete legate de carduri – setare limite, blocare sau deblocare –, vizualizarea creditelor şi achiziţii de fonduri.

    Şi-au propus, de asemenea, să continue campaniile axate pe susţinerea antreprenorilor şi a IMM-urilor: „Tot ce facem în această zonă este pentru susţinerea antreprenorilor români, locali, care au businessuri de succes şi dorim să ştie cât mai multă lume poveştile lor, să arătăm că se poate”.

  • A început businessul cu un credit, iar acum deţine unul dintre cele mai căutate branduri vestimentare

    El a apelat iniţial la tatăl lui, CEO al unei companii ce comercializează sisteme de iluminat, dar acesta a refuzat să îi dea bani; Cridland a apelat atunci un credit pentru start-up-uri în valoare de 6.000 de lire sterline.

    Cu ajutorul prietenei sale Debs Marx, care se ocupă de aspectul financiar al afacerii, Cridland a reuşit să obţină venituri de aproape 250.000 de lire sterline în 2016. La începutul acestei săptămâni, el a deschis primul magazin în Londra, într-un cartier select.

    Succesul lui Cridland se datorează faptului că oferă o garanţie de 30 de ani pentru hainele sale: dacă acestea se rup sau se decolerează, ele pot fi restaurate gratuit de companie. Actori cunoscuţi precum Daniel Craig sau Ben Stiller s-au arătat încântaţi de idee, fiind surprinşi purtând pantalonii vânduţi de Cridland.

  • Clienţii sunt din ce în ce mai interesaţi de apartamentele noi. Ce caută când vine vorba de o locuinţă

    Piaţa imobiliară este acum mult mai matură decât în 2008, potrivit Imoteca care a făcut o analiză amplă asupra evoluţiei preţurilor pentru proprietăţile noi, oferta disponibilă pe piaţă şi comportamentul cumpărătorilor de locuinţe. Piaţa imobiliară este într-un punct foarte bun în anul 2019, în ciuda zvonurilor că ar urma o nouă criză ce ar lovi din nou sectorul imobiliar.

    Preţurile pe piaţa rezidenţială de apartamente noi au rămas constante, cu un ritm de vânzări la fel de constant. S-au înregistrat mici ajustări de preţ faţă de anul trecut, ca medie generală un minus de 3-4%. Aceste scăderi sunt în general pe piaţa proiectelor de volum şi sunt fireşti în condiţiile unei creşteri mari de produs.

    În 2018 pe piaţă au fost mai puţine produse livrate, anul acesta estimările arată o creştere cu 40% a locuinţelor noi finalizate, în jur de 14.000 de unităţi.

    Un număr mai mare de locuinţe scoase la vânzare creşte presiunea pe preţuri pentru dezvoltatori care, pentru a vinde tot ce finalizează, au nevoie de preţuri bune. Aşa că faţă de maximul istoric de preţuri pentru apartamente noi care s-a înregistrat în 2006-2007 şi prima jumătate din 2008 (înainte de debutul crizei din octombrie 2008) preţurile din prezent sunt semnificativ mai mici, departe de un maxim istoric în piaţa rezidenţială. De exemplu, în 2008 media de preţ la apartamentele noi era la 2.160 euro/mp util pe când anul trecut a fost cu 42% mai jos, adică 1.260 euro/mp util.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Care sunt locurile care vor atrage milioane de turişti anul acesta – FOTO

    Temple, catedrale, poduri şi insule se regăsesc în topul celor mai căutate destinaţii de anul acesta, realizat de siteul de specialitate TripAdvisor.
     
    1. Angkor Wat (Cambodgia)
     
     
    2. Piaţa Spaniei (Spania)
     
     
    3. Sheikh Zayed Grand Mosque Center (Emiratele Arabe Unite)
     
     
    4. Biserica Sf. Petru (Vatican)
     
     
    5. Catedrala din Cordoba (Spania)
     
     
    6. Taj Mahal (India)
     
     
    7. Domul din Milano (Italia)
     
     
    8. Alcatraz (Statele Unite ale Americii)
     
     
    9. Podul Golden Gate (Statele Unite ale Americii)
     
     
    10. Clădirea Parlamentului (Ungaria)
     
  • După 30 de ani, în căutarea Revoluţiei pierdute | Şi dacă nu a fost lovitură de stat, şi am făcut într-adevăr o revoluţie, am ştiut, noi, românii, ce revoluţie am făcut?

    Ne alăturăm şi noi efortului de a face lumină asupra evenimentelor din decembrie 1989, fără pretenţia de a fi exhaustivi, lăsând Cezarului ce e al Cezarului.

    Începând de astăzi, Gândul şi MEDIAFAX lansează campania-eveniment “După 30 de ani. În căutarea Revoluţiei pierdute”.

    V-aţi putea întreba ce s-ar mai putea spune, scrie, după 30 de ani, când peste memoria martorilor acelor evenimente s-a pus patina timpului, destinul i-a luat de lângă noi sau adevărul s-a sfărâmat în tabere, una mai categorică decât cealaltă, în a-şi susţine propria versiune.

    Da, mai sunt multe de spus, de scris, de arătat. Campania “După 30 de ani. În căutarea Revoluţiei pierdute” vine cu imagini inedite, mărturii nevăzute şi neauzite de 30 de ani. Dar, pe lângă toate acestea şi dincolo de ele, pentru că suntem datori faţă de noile generaţii, vom explica de ce într-un decembrie 1989, noi, românii, am spus “Destul!”

    Sunt încă tineri care nu ştiu cine au fost Nicolae şi Elena Ceauşescu şi PCR, autorii unui regim în care viaţa de zi cu zi li s-ar părea acum science-fiction. Nu ştiu că nu exista democraţie, că nu existau nici cele mai elementare drepturi, că se mânca pe cartelă, că se stătea la cozi imense pentru produse de bază, că se trăia în frig şi la lumânare, că erau două ore de program la tv, că nu puteai circula liber, că satele erau distruse şi ţăranii mutaţi cu forţa la bloc, că puteai să mori în beciurile Securităţii, în puşcării sau la Canal dacă îndrăzneai să critici regimul. Iar exemplele pot continua.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro