Deşi judeţul Timiş are cele mai multe unităţi de stocare a bunurilor agricole din întreaga ţară, a atras o nouă investiţie într-un siloz, la Carani. Depozitul a fost preluat de SIF1 în urmă cu doi ani şi redeschis acum, după investiţii în retehnologizare, iar miza este să ajungă într-un an la o cifră de afaceri anuală de 20 de milioane de lei.
„170.000de tone“ este o exprimare care nu spune neapărat multe, dar vizitarea silozului de la Carani, în judeţul Timiş, inaugurat recent, aduce dimensiunea într-un plan concret: fiecare dintre cele nouă celule ale silozului este similară, ca mărime, cu un bloc de patru etaje. Silozul de la Carani este cel mai mare depozitar independent din România, fără a lua în calcul spaţiile existente în porturi. Termenul „independent“, explică reprezentanţii SIFI, divizia imobiliară a SIF1, se referă la faptul că la Carani nu se desfăşoară activităţi de producţie sau de trading – toată activitatea se rezumă la servicii. „Este mai uşor să lucrezi cu traderii atunci când nu tranzacţionezi“, explică, la inaugurarea depozitului, Dan Dolghin, director general al SIFI TM Agro.
SIF Banat-Crişana (SIF1), cel mai mare SIF după active, controlează unul dintre cele mai importante portofolii în imobiliare şi agricultură. SIF1 a înfiinţat în vara lui 2013 SIF Imobiliare (SIFI), transferând în portofoliul noii companii participaţii în valoare de aproximativ 100 de milioane de lei. SIF Imobiliare a constituit apoi mai multe firme, printre care şi SIFI TM agro, societate prin care a cumpărat spaţii comerciale şi active agricole. Astfel, unitatea de stocare a aparţinut iniţial de compania Aton Transilvania, intrată în faliment după 2011, şi a fost achiziţionată de către SIFI TM Agro în 2014; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar potrivit informaţiilor din piaţă aceasta s-ar putea plasa între 9 şi 12 milioane de euro.
Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, România are 4.691 de depozite autorizate pentru cereale, cu o capacitate totală de peste 22 milioane de tone; din aceste spaţii, 1.141 sunt silozuri, cu o capacitate de depozitare de aproape 11 milioane de tone, diferenţa fiind reprezentată de magazii. Cele mai multe unităţi de stocare se găsesc în Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa şi Teleorman. Cu alte cuvinte, sunt destule spaţii pentru a depozita producţia agricolă: în 2015, spre exemplu, producţia a fost de 19 milioane de tone, iar în 2014 de 21 de milioane de tone, sub capacitatea totală de stocare. Asta doar în teorie, pentru că împărţirea pe regiuni nu este conformă cu producţia locală, iar spaţiile de depozitare nu pot deservi decât o anumită suprafaţă, de regulă pe o rază de câteva zeci de kilometri.
Potrivit ZF, în Timiş s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie a anului care a primit avizul final al Ministerului Agriculturii: compania Agro Nevada Tim, controlată de antreprenorul român Mateiu Corvin Petru, a achiziţionat circa 260 de hectare de teren în localitatea Voiteg, judeţul Timiş, în perioada ianuarie-martie 2016, pentru 2,4 milioane de euro. Preţul de achiziţie a fost de 9.180 euro pe hectar, de două ori mai mare decât valoarea medie a tranzacţiilor realizate de la începutul anului, deoarece pe terenul respectiv există o baltă pentru irigaţii.
Silozul Carani este situat strategic în una din cele mai importante zone agricole din ţară, la câţiva kilometri de Timişoara. Cifrele arată că este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată. Reprezentanţii spun că obiectivul este de a transforma silozul din Carani într-un hub agrobusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.
„Avem capacitatea de a încărca o garnitură de tren completă în 24 de ore, indiferent de condiţiile atmosferice şi de a asigura manevra vagoanelor prin partida proprie“, explică Dan Dolghin. De asemenea, cele nouă celule din cadrul silozului sunt dotate cu un sistem de răcire care poate modifica temperatura în funcţie de materiile prime păstrate.
Reprezentanţii silozului se aşteaptă să intre pe profit în doar câteva luni – ulterior, veniturile operaţionale vor susţine funcţionarea silozului, cred ei. Chiar dacă preferă depozitarea pe termen lung, aceasta eliminând într-o anumită măsură costurile legate de încărcare şi descărcare, cei de la Carani spun că vor să ajungă la un rulaj de peste 200.000 de tone pe an. „Vrem să ajungem la o cifră anuală de afaceri de 20 de milioane de lei“, a spus Marius Pantea, membru în consiliul de administraţie al SIFI TM Agro.
Investiţiile făcute în îmbunătăţirea unităţii s-au rezumat momentan la sistemul informatic şi cel de automatizare a proceselor, dar există deja un plan de investiţii pentru 2017. Silozul Carani are în componenţă două zone de depozitare: silozul metalic, compus din nouă celule în care încap 17.000 de tone de cereale cum este grâul, şi silozul de beton cu o capacitate totală de 19.980 tone, ambele retehnologizate cu echipamente din Germania. Toate utilajele interne (elevatoare, şnecuri sau transportoare cu lanţ) sunt dimensionate pentru o capacitate de transport de 250 tone echivalent grâu, cu trei zone de recepţie cereale. Există de asemenea posibilitatea de a efectua toate operaţiile de condiţionare uzuale pentru industria depozitării de cereale: reducerea conţinutului de corpuri străine, uscarea pentru reducerea nivelului de umiditate sau dezinsecţia produselor ce vin din lan cu insecte dăunătoare. Monitorizarea calităţii cerealelor depozitate se face cu laboranţii gradatori angajaţi ai SIFI TM Agro folosind dotările laboratorului, în care pot fi făcute toate analizele uzuale în industrie.
